5,257 matches
-
Botez? Aaa! Botez! Păi... e bine, e foarte bine! - Nimic deosebit. Muncește! - Buuun! Foarte bun! Apoi: - Poți pleca! Da, bineînțeles, sigur că pot, simt că sunt în stare să o fac, nu-s paralizat, dar de ce m-ați chemat? Că habar nu am cine este acest Botez! Am presupus doar așa, că oricine ar fi, este bine, muncește, pentru că la noi, în institutul nostru vreau să zic, toți muncesc, toți sunt bine, așa că nu văd de ce Botez ar face excepție. Cum
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
nu la ziar, ci așa, în forul nostru interior. Un for mult mai preferabil decât forul roman, unde s a leorbăit atâtea secole, și tot degeaba! Până când barbarii nu le-au mai savurat tiradele și figurile retorice... Deși n-aveau habar de legile progresului istoric, de rolul imens al curiozității care îl trage înainte pe om!... Chiar și curiozitatea de a afla ce s-a mai întâmplat în biroul lui Beșleagă se înscrie sub aceleași imperative istorice. De aceea mă întreb
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
s-a înmulțit în locul alteia, care, la rându-i, îl răpise și ea hăt! cândva?... Oare toate acestea se întâmplă în vederea atingerii unui anumit echilibru? - Voi, ne spune pe un ton îngăduitor, nu ați fost părtași la nici o mare vânătoare. Habar nu aveți de larma dezlănțuită de întreaga zoologie a pădurii, când și tu nu mai ești decât o forță ce vrea să curme o luptă veche, stârnită din vremuri imemoriale, o luptă pe care numai omul o poate limpezi... „O
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
spate ăi mai mari, care știu deja să joace tenis cu piciorul și frunza. Printre dărâmături Răducu este cel mai fericit. — Uite, mă, am mai găsit un ban cu capul lu’ urâtu’ ăsta... Regele ăla... Colecționează monede. De fapt, el habar nu are ce face cu ele, pentru că le strânge pur și simplu într-o pușculiță-borcan, în care mamă-sa oricum nu are ce să-i pună. De multe ori nu are ce să i pună nici în farfurie. Și atunci
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai tare și în egală măsură pe pacienții înghesuiți câte trei patru într-un pat și pe sinucigașii prin ingurgitare de somnifere. Dar, cum Melania nu deschidea televizorul, nu dădea drumul la radio și în nici un caz nu cumpăra ziare, habar nu avea ce se întâmplă în lumea exterioară pereților ei. Ea avea acum o problemă serioasă și punctuală, căci fagotul, personajul principal, căpătase hodoronc-tronc un com portament deviant, deloc pe placul proaspetei autoare de romane și-ntr-o totală neconcordanță
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
umble în pâlcuri. Chestiune din ce în ce mai ușoară dată fiind împuținarea lor numerică. Toate acestea nu îi dădeau însă de gândit lui Plescăială, zis uneori și Plictiseală. Ba chiar îl lăsau rece, cu atât mai mult cu cât el pretindea că nici habar nu are de aceste probleme cu care colocatarii lui se confruntau. Lui, de altfel, nu-i păsa cine știe ce nici măcar că blocul 48A este 48A și nu 49B, să zicem, că are două scări ori că la parter nu sunt balcoane
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
este că lui Plescăială, căruia i se mai spunea și Plictiseală, ceea ce începuse să-l cam enerveze, nici prin minte nu-i trecea să cugete ori, și mai rău, să se îndoiască în privința unui lucru de a cărui existență nici habar nu avea. Ceea ce nu l făcea să considere că el însuși, deși nu cugetă și nici nu se îndo iește, nu există. În dimineața aceasta altele erau problemele lui. Adevărul era că se cam săturase de prostiile pe care le
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Trebuie dus la spital... Pompierul privește în lungul holului placat în alb. Între timp bate de miezul nopții, spitalul e plin ochi de oameni care par să alerge haotic de colo-colo. Redactorul-șef a ieșit din starea critică, dar pompierul habar nu are cum să ajungă acasă. Privește prin ușile îmbibate în vop sea albastră cu miros de antiseptic și se gândește la fustele multicolore care au trecut azi degeaba prin fața teatrului, dar măcar e liniștit că și-a făcut datoria
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
geloasă? - Nu sunt geloasă! - Dacă nu ești, atunci de ce suferi doar crezând că poate exista și o altă femeie căreia îi aplică același tratament? - Nu-mi place jocul. E în defavoarea mea. - Aici ai dreptate, dar încearcă să echilibrezi balanța. - Cum? Habar n-am de unde să-l iau, cui să cer socoteală pentru toate astea.” Karina vorbea tare în cabina de probă a magazinului, chinuindu-se să îmbrace o bluză care se încăpățâna să nu stea așa cum încerca ea să o aranjeze
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai mult! Cine-și omoară timpul liber cu lucruri de nimic, își scurtează o dată mai mult propria viață... Ceea ce cu greu rațiunea clădește, nechibzuința pustiește. Pentru unii un început este ușor, pentru alții foarte greu. Primii știu ce vor, ceilalți habar n-au pe ce lume le-a fost dat să trăiască. E ușor să-ți furi singur căciula; mai greu e de explicat de ce ți-ai furat-o... Actul de voință piatră de încercare pentru fiecare om dornic de a
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
sărăcăcioasă. Ar trebui să vorbesc la comitet, să deschidem o subscripție. Să luăm mai multe instrumente, să mai angajăm niște cîntăreți... EMMA: Neapărat. CHARLES: Nu prea se lasă dumnealor convinși. Sînt tari în machiaverlîcuri, dar cînd e vorba de artă, habar n-au. Le-am zis-o în față. EMMA: Foarte bine! CHARLES: Ce-i cu tine astă seară? EMMA: Nimic. Ce să fie? CHARLES: Tot ce spui este: da, foarte bine, așa este! EMMA: Și nu-i bine? CHARLES: Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine (e clar că n-are habar de ce e vorba). Vreți să vorbiți? Vorbiți, dar mai tare! (pauză) Aaa, să veniți! Unde să veniți? Păi veniți dacă aveți adresa. Da' de ce să veniți? Ce pact să încheiem? Aha, contract! Să încheiem un contract? Mă rog... Eu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd în ziar) "Generația copiilor mei a decăzut. O incultură degradantă. Fete tinere și puști de liceu se gîndesc numai la sex și la băutură. Aștept cu inima cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
zic: cu cine? Că Vasile Moare ăsta Învață la mine la Hașdeu. Altul nu e În tot Buzăul. — Nenorocitule, Îți cunoști sursa de la Eminescu? — Da, să trăiți. Dar nu există nici un Vasile Moare la Eminescu. Ăsta Învață la Hașdeu și habar n-are pe ce lume trăiește. Merge la cenaclul ăla, „Viața Buzăului“, și nu colaborează. Băi, Căreală, tu vii mâine la mine cu Vasile Moare de la Eminescu, informatorul tău de la Eminescu. E elev, nu? — Da, dar Își cam bate joc
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
din greu pentru bucata de pâine pe care o pun pe masă, sunt oameni bolnavi care au nevoie de odihnă, sunt oameni care răzbat cu greu în viață, au copii, au tot felul de responsabilități de care tu nu ai habar. Nu toți sunt loaze, care fac umbră pământului degeaba! Toată agitația aceasta este, în realitate creată de și pentru indivizi care, oricum, sunt în “concediu” 400 de zile din an și nu respectă munca altora pentru că nu au proprietatea acestei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu aerul expertului în arome de tutun. Tace un minut și ochii lui privesc înspre cadavrul care se ține strâns de closet. Mi-am înșelat soția. De multe ori. De prea multe ori. Cum îți explici asta? Are vreo logică? Habar n-am. Dar eu nu am pierdut nici o ocazie, prietene. Și ocazii am avut destule. Știi doar că banul deschide toate ușile și toate picioarele. Cavanosa nu se uită la mine. Fumează și se uită drept înaintea lui. Am iubit
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
gândești chiar în momentul ăsta. Subcon știentul tău e mulțumit, pentru că mușchii tăi au mai făcut o cucerire notabilă. Te urăsc, pentru că femeia aia cu mii de cioburi în suflet te iubește. Femeia aia care doarme dincolo. Femeia aia care habar n-are că ești un monstru. Te urăsc, pentru că m-ai forțat să omor ce iubeam. Te urăsc pentru felul în care îți anali zezi fața. Chiar în clipa asta. Pentru că ții tu neapărat să ai două sprâncene identice. Și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Măcar în subconștientul tău de păduche jegos. Măcar acolo vreau să-ți fiu povară și ghimpe. Iar acum o să te las să exiști. O să te las s-o ucizi încetul cu încetul pe femeia aia care doarme dincolo și care habar n-are cu cine a împărțit așternutul în noaptea asta. Femeia aia pe care n-o meriți. Acum stinge lumina și du-te lângă ea și ia-o în brațe și fă-o să creadă că ești ceea ce nu ești
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
dar ceva mă oprește. Nu pare dărâmat, deși e la vârsta la care un atare necaz sapă adânc. Mă căznesc să respir normal, iar el adaugă: — Sau poate ieri. Nu mai țin minte. Hotărât lucru, ceva e în neregulă aici. Habar n-are pe ce lume trăiește, bietul băiat. Dar cum naiba o fi trecut de vizita medicală de la comisariatul militar? însă chiar în secunda când mă decid să îngân o for mulă de condoleanțe, mă grațiază cu un surâs de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mentă, Odette, de ziua clientu lui, Praline și zei ofiliți sau Istoria șamanismului româ nescu. (Sau pentru celelalte. Of, până la urmă nici nu știu dacă am ales cu adevărat.) (Prea multe paranteze, știu.) Cam atât. Ba nu. încă un lucru. Habar n-am dacă la lansarea cărții o să pot rămâne două-trei minute doar cu Dan Alexe. Așa că e mai bine să i spun acum, cu martori: „Te-am citit podidit, omule. Să mai faci.“ Leila în Kabul, senină — Nu mă culc
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
atuncea el te ciupea tare de-un sfârc, prin cămașă, te sucea cum se răsucește urechea. Numai că sfârcul doare mai tare. I-am dat țâță. Manciuzdă nu știa că-i zice așa. Zilele lui erau numă rate, dar el habar n-avea. își aranja chipiul la oglindă. îi făcusem o poezie, pe care mi-o spuneam în cap: Mi te cunosc, Manciuzdă, Cu burta înfoiată De poftă de domnie, De frică de briceag. Am luat steagul și-am alergat. Camionul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu cred. Doar n-a dat și-n baltă peste nevastă-sa, cu ăla în ea. Vai de capu` lui, da` așa e cu sinuciderile din dragoste, n-ai liniște. De unde știi, te-ai sinucis? Oi fi strigoi și eu habar n-am... Tică, hai, bă, să mergem de aci, că mi s-a făcut frică, îmi dârdâie chiloții. Dacă apare înecatu` ăla? N-am topor să-i dau, am doar briceag. Da` nu l-aș da, că e elvețian. Și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
moment i se părea pur și simplu deplasat. Prin comparație, ar fi putut să pălăvrăgească minute în șir despre ultima cucerire sexuală a lui Cristiano Ronaldo, cu același rezultat. Simți cum fruntea îi este prinsă într-o bandă metalică. Cineva, habar nu avea cine, strângea un șurub, cu plăcere diabolică, iar durerea devenea din ce în ce mai mare. Roti ochii de jur împrejur, dar nu văzu nicăieri vreo inscripție care să dea de înțeles că s-ar afla în apropierea vreunei farmacii. O aspirină
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pregătea să trimită flăcări către asistența excitată. Câteva domnițe urmau să ducă mâinile către gură, în semn de emoție trăită la cote înalte. Din spatele uneia se ridica un fir de fum, ca și cum i-ar fi luat foc rochia, iar ea habar nu ar fi avut. Pictorul arboră din nou un zâmbet uriaș, pocni din degete pentru a-i atrage atenția, apoi își continuă explicațiile, pe același ton de profesor sfătos care nu se dă bătut chiar dacă are în față un elev
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mă călcasem cu nimeni pe bombeuri pentru a pune laba pe bilet. Ei, ia spune, nu e tare faza? Fotograful se resemnă și îi făcu jocul, cucerit, în cele din urmă, de verva pictorului. Era cu Antoniu sau cu Cezar? Habar n-am, nu am căutat documentele ăluia, ca să zic așa, însă dama era tare de tot... De, Cleopatra, nu degeaba le sucea mințile tuturor, mai puțin șarpelui care i-a adus sfârșitul, the end, spectatorii părăsesc sala cu lacrimi în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]