683 matches
-
mirosul sângelui care-i iese printre dinți. Totul devine ca un vis în alb și negru. Prin fumul țigării atârnată de buze, privește la umbrele ce curg prin ceața vederii sale. Murmură stins, strivit în negreala neantului: "In den stillen Hain hernieder, Liebchen, komm zu mir!...".162 Ce frumoasă ești Smaranda și cât de caldă îmbrățișarea ta! Brrrr, ce frig, ce frig!Simt că am fundul așa de înghețat că pot sparge nuci cu el. Și când te gândești că iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se face trimitere, Al Capone! Nu e „tânăr și frumos” (decât poate tânăr...), cum ne asigură Gilda, dar poate e mai bine așa: publicul, mai ales cel feminin, este greu de convins că un domn chipeș poate avea un suflet hain... Despre realizare în sine, aplaudată în picioare minute în șir de spectatorii entuziaști, se vor fi exprimat criticii de specialitate. Personal vreau să remarc câteva aspecte ce țin de ospitalitatea caldă pe care am resimțit-o la tot pasul: cu
Ducele gangster by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83486_a_84811]
-
lea. Poemul Un hoit prezintă în imagini impresionante, ce nu ocolesc amănuntele dezgustătoare, putrefacția corpului în descompunere, pentru a se ridica surprinzător, în final, la elogiul iubirii care învinge moartea și dezagregarea materială: Când viermii te vor roade cu sărutări haine, Atunci, frumoaso, să le spui și lor Că am păstrat esența și formele divine Și duhul descompusului amor!” T. Arghezi afirmă programatic, în poezia Testament, estetica urâtului. Această idee este exprimată printr- o serie de simboluri referitoare la caracterul purificator
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Care e senzul banilor de hîrtie? Activitatea industrială a statelor vechi dă unor obiecte brute - in, bumbac, lemn, piatră - o valoare cu totul neproporțională cu aceea pe care-o aveau înainte. Din in și bumbac se fac țesături, din țesături haine, din lemn mobile scumpe, {EminescuOpX 397} din piatră sculptură, încît se-nțelege de sine că toți acești producători, cari au creat un capital numai prin inteligența lor proprie și c-un material de puțină valoare, ajung la un moment în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chinuite oricât veți voi ! Să nu‑mi invidiați cumva fericita mea nădejde ! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât Îmi veți prilejui o răsplată mai mare ! Am o Înțelegere cu Stăpânul : În locul rănilor de pe trup, Îmi va Înflori la Înviere haină luminoasă ; În locul necinstirii, cununile ; În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferinț], crimă, sexul ilegal sau masturbarea, înșel]toria ș.a.m.d. Protestul se încheie cu repetarea afirmației „Sunt pur!”. Într-o alt] declarație f]cut] în Holul Mă’at-ului, defunctul pretinde c] a dat pâine fl]mândului, ap] însetatului, haine celui dezbr]cât și a asigurat transportul pe ap] al celui f]r] barc] (Budge, 1913, p. 587). Evident, una dintre cele mai puternice motivații pentru respectarea valorilor sociale acceptate era teamă de Judecată de Apoi. Interzicerea cruzimii asupra animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puși în situații precum cea din exemplul cu barca de salvare; deciziile noastre morale nu sunt luate de obicei în situații extreme. Nu este pur si simplu adev]rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem face și suferința a miliarde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
structurat contradictoriu, înzestrat cu calități de excepție, de care este conștient dar neputincios în afirmarea lor, apăsat de prejudecățile ce-i ignoră virtuțile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilității, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare față de stăpânitorii haini pe care ii urăște, are spiritul datoriei, o iubire pătimașa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte (-Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țara mea!-); slăbiciunea pentru putere și mărire, sub influența
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
cu soare Iar vântul zvârle-n geamuri Picurii de ploaie Iar în cămară adunate Stau la sfat fructele toate.” Iarna Cine vine cu stelute Albe-n frunte Dinspre munte? Sau Fără nici un fir de ată, A tesut turturi de gheată Haină groasă câmpului Flori stelare geamului Cine-i meșter iscusit Spune dacă ai ghicit? Iarna este cea de-a patra fiică a Moșului An. Deși este bătrână pleacă și ea în căutarea celorlalte surori. Ea este îmbrăcată în alb și împodobită
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
180) Petrecu acoló câțiva ani petreacere grea (VL, apud Frâncu 2009: 180). Pentru perioada ulterioară, 1640−1780, Frâncu (2009: 357) observă că obiectul intern este destul de frecvent, deși există uneori tendința de a-l evita prin sinonime: Și mirosi mirosul hainilor lui (BB, apud Frâncu 2009: 357) Puțină domnie au domnit (RP, apud Frâncu 2009: 357). Am completat lista de la acești autori cu exemple pe care le-am extras din texte românești vechi, dintre care nu voi mai enumera aici și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ei tranșant și dovedește capacitatea lui Bacovia de a provoca mereu alte perspective critice. Căutând să aflăm însă mai îndeaproape cum este definit "complexul Bacovia", citim următoarele: ""complexul Bacovia" este tocmai drama singurătății ființei la care te silește existența (viața haină, cum îi zice poetul). Singurătatea vieții l-a trimis în singurătatea morții, care s-a dovedit a nu fi pacea visată. Nunta n-a mai avut loc, poetul a rămas nelumit, căci amorul de plumb i-a întors spatele". Astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Reșița, bd. AI. Ioan Cuza nr. 37, sc. A, ap. 8, județul Caraș-Severin. 148. Marcu Emil Ovidiu, născut la 23 ianuarie 1968 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Marcu Aurel și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 3644 Emmersdorf, Hain 35, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Nicolae Iorga nr. 4, ap. 16, județul Timiș. 149. Albă Romecin Carmen Gabriela, născută la 4 octombrie 1953 în București, România, fiica lui Constantin și Paraschiva, cu domiciliul actual în Suedia, 16434
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
ultimul domiciliu din România, comuna Vama, Str. Tineretului nr. 608, județul Satu Mare. 169. Marcu Ileana (Perescu), născută la 17 septembrie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Perescu Nicolae și Mari,a, cu domiciliul actual în Austria, 3644 Emmersdorf, Hain 35, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aries nr. 20, sc. B, ap. 1, județul Timiș. 170. Dănilă Bocăneala Marelena, născută la 27 martie 1937 în localitatea Clit, județul Suceava, România, fiica lui Eudoxiu și Maria, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
și Sara, cu domiciliul actual în Germania, 94491 Hengersberg, Sportplatzweg 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cața, str. Principală nr. 17, județul Brașov. 148. Lienert Hildegard, născută la 27 noiembrie 1967 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiica lui Hain Georg și Hermine Sara, cu domiciliul actual în Germania, 94491 Hengersberg, Sportplatzweg 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cața, str. Principală nr. 17, județul Brașov. 149. Lang Maria Ilse, născută la 9 iulie 1957 în localitatea Cenade, județul Alba
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Gurghiului pînă aici comunismul, de aici Hodac și Ibănești! soare fără timp, la țară numai conserve și salamuri! O ascuns-o mama! și el, n-o avut porc? săptămîna asta! degete unghiile bine desenate, cîine la bariera 4 km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vin și trec, ca norii. Omul prinde din zbor cele spuse de mine și bricheta se agită mai mult teatral. Săracu' om! plîng femeile. Copiii mici, martori la oribila scenă, tremură și plîng. Trebuie să ai un suflet de om hain, de cîine, ca să lași un om să moară. Mulțimea mă blamează mînioasă. Sînt cam alb la față și speriat binișor. Omule, hai, lasă prostiile. Mai bine hai la o bere și o rezolvăm noi într-un fel, spun calm. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
alianțele utile, cultivă, prin afinitate, ticăloși din aceeași stofă, manevrează inteligența ca pe o specie a vicleniei. Are nervi de oțel. N-are dubii, n-are insomnii. E oportunist, poftitor de titluri, recompense și fleici, e nerușinat, flasc, izinit și hain. Comparați cu el, ceilalți ticăloși au, aproape, față umană. Nu e nimic mai dezgustător și mai primejdios pentru un om și pentru un neam decât să se confrunte cu asemenea dihănii, capabile să destrame, prin secreția lor acră, țesutul viu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cîteodată? De unde frăgezimi mai arăți ? omule, sfântule, rupt în bucăți pe cruce, în furcă, pe roată ? Pesemne că pe acest temei Radu Gyr, ca exponent al unei întregi generații, își manifestă „Crezul”: Puneți-mi lanțuri și cătușe Să sune scrâșnetul hain Și mii de lacăte la ușă Eu tot ceea ce-am fost rămân. Aceste versuri mă duc cu gândul la părintele Oprea Crăciun, căruia numeroșii ani de temniță nu i-au diminuat simțul umorului, manifestat pe fondul unei înalte duhovnicii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
oferea tot confortul, însă tata era un artizan în a lucra cu oamenii, chiar și cu copiii. Când își făcea apariția pe stradă, de regulă circula pe bicicleta sa, era înconjurat de copii, se oprea și permanent avea în buzunarele hainei bomboane pe care le înmâna acestora. Tare iubit mai era tata de copii, mai mult chiar, pe unii dintre ei i-a format ca și deprinderi profesionale, de mici. Avea o anume permisivitate constructivă care venea în beneficiul direct al
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Du-te vreme, vino vreme, au trecut așa mulți ani, La hotarele rămase, se iviră alți dușmani E OLTENIA acum cea care sub cizmă geme Slavă Domnului că, totuși, a durat puțină vreme! Numai că pe-aceeași mână, hrăpăreață și haină, A intrat nefericita, blânda, dulcea BUCOVINĂ... Însă, ca și cum prăpădul nici așa n-a fost destul, Pururi fiind dușmanul și hain și nesătul! Iată, vine să aducă înc-o blestemată zi Și-ntr-o mână și mai cruntă BASARABIA pieri. În această
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cea care sub cizmă geme Slavă Domnului că, totuși, a durat puțină vreme! Numai că pe-aceeași mână, hrăpăreață și haină, A intrat nefericita, blânda, dulcea BUCOVINĂ... Însă, ca și cum prăpădul nici așa n-a fost destul, Pururi fiind dușmanul și hain și nesătul! Iată, vine să aducă înc-o blestemată zi Și-ntr-o mână și mai cruntă BASARABIA pieri. În această diastimă, din cei zece crăișori, Câți au fost odinioară, au rămas doar trei... surori! Dar și-acelea hăituite, și-asuprite
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie,/ Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
deruta, tulbura, afecta conștiința, inima și cugetul, ființa... Intrați curați, cum intră orice preot adevărat, cinstit și cu har în altar, când slujește... Lăsați afară cearta cu soția ori cu soacra, necazurile, afacerile, supărările, nemulțumirile, de orice fel, orice gând hain și străin... Intrați curați, să puteți să le dați copiilor învățătura cea trebuitoare, judecată dreaptă, vorba nepărtinitoare și înțeleaptă... Iar nota pe care i-o puneți pentru orice răspuns s-o cumpăniți cu dreptate, să reflecte îndeajuns ceea ce știe, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării hainelor Primele preocupări privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în anii de debut al unor științe sociale și comportamentale cum ar fi psihologia, antropologia și sociologia. Sub influența celebrei lucrări a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]