1,498 matches
-
pe două puncte de oxid de fier, extrem de friabil. Dung!!!dungggg ... * * * Din singurătatea care călăfuise cu omăt nou, puținele poteci, pe care treceau la apă oamenii și sălbăticiunile, nu se mai deslușeau decât răzlețe și ca suind din adâncuri, urletele haitei de lupi. Dar preț de un zbor de corb doar, dincolo de spinarea ascuțită a crevasei și luând în răspăr crivățul, câteva pâlcuri cu jnepeniș își îndesau cetina printre pietrele crescute acolo, direct pe 9 acoperișul pământului. Între rocile acelea se
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
au fost create de Domnul, dar cu o zi înainte. Nu poți face abstracție de tine, ești singura ta avere. Ironia este o stare efemeră. Capul pătrat râde de cel rotund. Calomniile trec, ce scrii tu rămâne. Etica năpârlește mereu. Haita are putere până la primul salt în gol. Haita nu are legi, lupii se sfâșie între ei. Unii au creierul în picioare, alții în stomac, alții în inimă. Aceștia din urmă sunt artiștii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Labirintul / Boris Mehr : Confluențe
LABIRINTUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371036_a_372365]
-
zi înainte. Nu poți face abstracție de tine, ești singura ta avere. Ironia este o stare efemeră. Capul pătrat râde de cel rotund. Calomniile trec, ce scrii tu rămâne. Etica năpârlește mereu. Haita are putere până la primul salt în gol. Haita nu are legi, lupii se sfâșie între ei. Unii au creierul în picioare, alții în stomac, alții în inimă. Aceștia din urmă sunt artiștii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Labirintul / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1284, Anul IV
LABIRINTUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371036_a_372365]
-
uitase să-i întrebe pe cei trei, de când plecase. Dar...nu se baza pe vorbele lor. Când au intrat în Valea Adâncă, speranța i s-a spulberat, risipindu-se ca aburii din nările armăsarilor ce sforăiau tot mai tare. Urletele haitei se amplificau, purtate din deal în deal de misteriosul ecou. -Trage Lică, nu mai sta pe gânduri!a strigat furios domnul Ionescu. Trage-n dealurile alea care urlă! Detunătura pustii, amplificată de ecoul dealurilor,a speriat armăsarii care au nechezat
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Prea mult amar în gândul ăstei zile și-aș vrea să-l șterg cumva, însă nu pot. S-au răsturnat cerneluri peste file, negre cerneluri... Umbre peste tot în haite se adună și îmi mușcă mâinile pale, trupul istovit de statul ăsta-așa chircit în cușcă... Prea mult amar în gândul ce-a-ndrăznit să creadă c-ar putea să evadeze, s-alerge prin fânețe și păduri sau pe tipsia mării să
AMAR de AURA POPA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370305_a_371634]
-
Steaua sus răsare, ca o taină mare...” fără să bănuiască măcar ce-l așteaptă. Speriat, îngerul păzitor al lui Tudorel a zburat până la tronul împărătesc de unde blândul Iisus urmărea alaiul de nuntă al băiatului. -Doamne, apără-l pe Tudorel de haita hămesită! Gonește-i în cele patru zări ca să nu mai ucidă în noaptea asta! -Lupii nu ucid în noaptea asta! a grăit Mântuitorul. Ar face-o numai dacă trebuie să împlinească un destin. Dacă ăsta e destinul băiatului, lupii nu
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
refăcu, uralele și cântecele de colind reîncepură, făcând pe Tudorel să plutească din nou între cer și pământ. Și totuși...în acest peisaj feeric și triumfal al eroului nostru, venea în goană mare un lup. Unul uriaș. Poate, era șeful haitei, care , ori era prea înfometat, ori nuiaua de alun nu reușise să-l îndepărteze cu vraja sa. Sau, pur și simplu, în acest peisaj, Tudorel s-a dovedit a fi cea mai tentantă pradă care-i strivea nările și-i
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
lor ca să ni-l spună! Nu mai pot să stea în ceruri Și nici oasele-n morminte, Vin călare, tunând geruri, Fulgerând cu-a lor copite. Țara noastră e prădată De toți veneticii lumii, S-au strâns toți precum o haită, S-o disece-n umbra lunii. Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună Risipind din cer genunii, Vrerea lor ca să ne spună! Rupeți lanțuri, rupeți gratii Și tăiați în carne vie Nu mai stați cerșind la alții Câte
IATĂ, S-AU ÎNTORS STRĂBUNII! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370354_a_371683]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LUPII ROZII Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului O haită de lupi cu blana rozíe Au simțit că Marele Tigru este bolnav Și-au sesizat că-n aerul nou ce vine Din țările străine, un iz de dalb. Schimbându-și blana după ăst anotimp L-au încolțit pe tigrul bolnav
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
nou ce vine Din țările străine, un iz de dalb. Schimbându-și blana după ăst anotimp L-au încolțit pe tigrul bolnav L-au sfâșiat rupându-l, în timp, Ce și-au schimbat blana în alb S-au strâns în haita lupilor curați Defilând în fața prostimii urlând Pozând pentru ei ca imaculați, Dar prada, din nări adulmecând Au acceptat lângă ei și mâțe, și câini, Și alte bipede cu clonț de argint Să vadă lumea și chiar cei străini Că sunt
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
-au că norodul ăsta nu-i prost Și s-au străduit ca să-l ajute Atât cât se poate, să-i facă un rost Lupii, găsind că asta-i povară, S-au strâns într-un sfat mult ticluit Formându-și o haită, în miez de vară, Și către bipede au mârâit S-au gudurat la mulțimea frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
altele s-a uscatîn unele a crescut armonios asemenea unui copacîn care fructele hrănescîn alteledoar spiniși totușiToate au crescut din Lumina Sa26.05.2017... II. LUPII ROZII, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. O haită de lupi cu blana rozíe Au simțit că Marele Tigru este bolnav Și-au sesizat că-n aerul nou ce vine Din țările străine, un iz de dalb. Schimbându-și blana după ăst anotimp L-au încolțit pe tigrul bolnav
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
nou ce vine Din țările străine, un iz de dalb. Schimbându-și blana după ăst anotimp L-au încolțit pe tigrul bolnav L-au sfâșiat rupându-l, în timp, Ce și-au schimbat blana în alb S-au strâns în haita lupilor curați Defilând în fața prostimii urlând Pozând pentru ei ca imaculați, Dar prada, din nări adulmecând Au acceptat lângă ei și mâțe, și câini, Și alte bipede cu clonț de argint Să vadă lumea și chiar cei străini Că sunt
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Că sunt lupii acestui pământ! Urlat-au la lună chiar și la stele Și au arătat lumii că-s lupii eterni Și i-au convins cu vorbele lor grele Că-s lupii cei noi, aceia moderni. Citește mai mult O haită de lupi cu blana rozíeAu simțit că Marele Tigru este bolnavși-au sesizat că-n aerul nou ce vineDin țările străine, un iz de dalb.Schimbându-și blana după ăst anotimpL-au încolțit pe tigrul bolnavL-au sfâșiat rupându-l, în
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sesizat că-n aerul nou ce vineDin țările străine, un iz de dalb.Schimbându-și blana după ăst anotimpL-au încolțit pe tigrul bolnavL-au sfâșiat rupându-l, în timp,Ce și-au schimbat blana în albS-au strâns în haita lupilor curațiDefilând în fața prostimii urlândPozând pentru ei ca imaculați,Dar prada, din nări adulmecândAu acceptat lângă ei și mâțe, și câini,Și alte bipede cu clonț de argintSă vadă lumea și chiar cei străiniCă sunt lupii acestui pământ!Urlat-au
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Dintr-o enervare tipică mie, am scris următorul pamflet: Paradisul desfrânării - suntem iar epigoni Dispare pasiunea din femeie, Totul devine consumatorism, Iubiții stau ciorchine pe-o glămeie Și practică de zor amatorism. Apare pe la câte-un colț de stradă O haită de posaci, care muncesc Să-ntindă la uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par că nu contează În oameni, femecați cu sărbezime, Și poezii care, cumva, nu mai vibrează: * Unde ești
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere“ stă ars poetica „nevăzutei trepte“, deloc expresionistă, ci, prin excelență, paradoxistă, cu un erou-lider-de-comunitate / grup („haită“), asumându-și rolurile „la persoana I-plural“, intermediator, foarte „atent-sorescian“ la tot și la toate, cam de la jumătatea distanței dintre „Șoptitoarea Trapă Înfloritoare de sub Picioare“ și Poezie, nu dintre poet și medic / nebun (după cum se știe dintr-un arhicunoscut proverb
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
munții Tatra. Cu toate acestea, niște țângăi de milițieni își permit să mă ia în zeflemea și să mă amenințe. Am văzut o dubită pe strada Traian (strada pe care se aflase, la acea dată, sediul Securității), din care, doi haităi cu tinichele pe umăr, descărcau conserve ungurești de carne de porc. Când i-am întrebat, de unde pot să-mi cumpăr și eu măcar una, pentru că sunt diabetic, mi-au răspuns: «Moșule mută-ți bocancii de aici, dacă vrei să-ți
ULTIMA CONFERINŢĂ DE PARTID de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368107_a_369436]
-
drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință! Ridicați pe culmi drapelul, Cât mai arde focu-n vatră.. Pita este mai amară, Țara noastră mai săracă. Ridicați pe culmi drapelul Lupii toți atacă-n haită, Și cu dinții lor de fiară Vor să rupă iar din hartă! Ridicați pe culmi drapelul Fiți mai buni și mai uniți, Invocați în rugi tot cerul De urgii să fiți feriți!!! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ridicați / Camelia
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
Dă-mi arcul de arhangheli ferecat Pe demoni în grumaz să-i nimeresc. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 1 din august 1943 LUCIFER Eu navighez pe marile genuni, Pe anii răi, pe temple de dureri. În cîrca mea duc haite de nebuni, Bătrîne răni și secolii de ieri. Cu liniști aspre nopțile întind Strigoii-mi sar atuncea din hambar, Arhangheli albi în stele se aprind Și dorul mă încearcă fără har. De veșnicii mă sbat și mă întorc Să prind
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
se întorc într-o noapte de groază, în mijlocul unei păduri urlete prinseră a se auzi, urlete flămânde de lupi.. „Umbre de lupi țâșniră din întuneric ca niște năluci. Unul din leși n-apucă să scoată hangerul când fu încolțit de haita numeroasă înspăimântată și ea de zdruncinul pământului, pornită în disperare să ucidă. N-apucă decât să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
din leși n-apucă să scoată hangerul când fu încolțit de haita numeroasă înspăimântată și ea de zdruncinul pământului, pornită în disperare să ucidă. N-apucă decât să mai bolborosească ceva în limba lui, apoi înroși pământul. Cealaltă parte a haitei se opri sfârtecând trupul lupului atins de o săgeată și a trupului omului căzut. A doua zi, în zori, leșii care veniseră a-l otrăvi pe voievod, obosiți și înfrigurați, se urcară pe cai și porniră spre ținuturile Pocuției.” Dintre
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
cu carul pe roți din obadă și tras de boi, cu sania trasă tot de boi în ierni viforoase, iar când ajungeau cu greu acasă, mulțumeau lui Dumnezeu că au scăpat neatinși de foamea și furia lupilor, care umblau în haite pe dealurile comunei, atacându-le animalele. Mai vedem fântâna cu cumpănă, ce le potolea setea în veri arzătoare, așezată-n răscruce de drumuri și despre care s-au creat multe legende, dar... dacă v-aș spune tot..., v-aș răpi
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
nevoie de Legi, de investiții care creează locuri de muncă, de construirea sau măcar repararea școlilor, a spitalelor, a drumurilor pe beton nu din îmbogățitorul asfalt de două parale, de ... etc. Și au un efect de autoapărare, un spirit de haită, acești palavragii de te iei cu mâinile de cap. Da, pălăvrăgeala prea multă ridică nasul prea sus. Și omul, ca omul, când devine palavragiu de profesie, uită ce a promis de unde vine și chiar ce a supt dacă ar fi
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
Oare când au dat legea, cu limitarea numărului de câini la stână sau interzicerea pășunatului, neuroni lor erau activi sau în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]