763 matches
-
să atace portul Coron unde se află concentrată flotă musulmană . Romanța Non șo le tetre immagini - din actul I, scena 2 Rezumat : Medora așteaptă întoarcerea lui Corrado și pentru a și alunga tristețea cântă despre sentimentele sale acompaniindu-se de harpa. Cavatina Vola talor dal carcere din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Deși foarte bine tratată în palatul Pasei Seid, Gulnara nu este liberă să-l părăsească. Ea își dorește să evedeze din palatul acestui om pe care il urăște și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
muzică operei Aida. În marea scenă a consacrării sabiei lui Radames din actul I, Verdi folosește cu mare măestrie o temă muzicală saturata de spiritul languros al Orientului. Ea este utilizată pentru invocarea zeului Ftah, fiind interpretată cu acompaniament de harpa de către o preoteasa invizibilă. Melodia s-a spus că este o muzică orientala veritabilă pe care un anticar (probabil Mariette însuși) i-a pus-o în mâinile lui Verdi. Faptul că elementele ei caracteristice nu au mai fost utilizate de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
clasamentelor, se sustrage analizei. Definirea Parizienei a fost întotdeauna un lucru dificil, constată Taxile Delord în studiul fiziologic La Parisienne (1869): "car la Parisienne est un mythe, une fiction, un symbole: où trouver cet être idéal, cette sensitive habillée, cette harpe éolienne qui marche, cette personnification des Trois Grâces ressuscitées qu'on appelle la Parisienne? (...) Une littérature qui s'épuise en efforts pour inventer ce qui n'existe pas, car la Parisienne est un mythe" [ p.2]. Esență enigmatica a Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin formă de insula böckliană, cu o cană de aluminiu atârnând de un lanț, în prim plan. Abia simbolismul lor - în ochii săi cele două obiecte evocă simbolic sodomia - stabilește o relație "paranoică" cu Vecernia lui Millet. Meditație la o harpă (1932/34) este un tablou realizat de Dalí după o altă reverie legată de Vecernia lui Jean-François Millet, în care apar figura spectrală a unui bărbat cu capul aplecat ca pentru rugăciune (personajul este evident împrumutat din tabloul lui Millet
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
1976: 650) descrie "substituirea" ca un mecanism oniric prin care imaginile deranjante dobândesc o formă inofensivă; proeminența anatomică a cotului unește astfel erotismul cu moartea, lucru confirmat și de prezenta cârjei, simbol dalian al morții și renașterii. Meditație la o harpă devine, așadar, o evocare poetică a "complexului Oedip", o reflecție pe tema incestului și a morții, după cum pare să sugereze nu numai figurația simbolică discutată, ci și titlul tabloului. În Gala și Vecernia de Millet precedând sosirea iminentă a anamorfozelor
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Kayser, "cele mai bune din Paris"), cu ceai aromat, zâmbete curajoase și umbre de lacrimi. Trei săptămâni, înapoi pe Saint-Germain și rue Saint-Dominque sau, mai târziu, pe rue Monge, pe lângă magazinele de trandafiri, bijuterii afgane, pe lângă Cluny și rue de la Harpe, am dumicat episoade și istorii, piese dintr-un puzzle gigant, uneori perfect îmbinat, alteori cu goluri. — Plătesc chirie aici. Apartamentul este tot al institutului, mi-a fost dat imediat după moartea lui Emmanuel. Niciodată nu am vrut să fiu proprietară
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
albe ca zăpada. Oi, berbeci și puzderie de miei se ghiftuiesc fără nici o limită cu deliciul de smarald al cîmpurilor irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei nu este nicidecum trifoiul, care este doar simbolul ei... religios! Harpa apare pe steagul prezidențial, pe cel al marinei irlandeze și pe cel al unor steaguri regionale, steagul țării fiind însă tricolorul verde-alb-portocaliu. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
smarald al cîmpurilor irlandeze. Ca foarte mulți alți continentali, credeam că simbolul Irlandei este trifoiul și cu mare surprindere am aflat ca este... harpa. Ei, da, simbolul național al Irlandei nu este nicidecum trifoiul, care este doar simbolul ei... religios! Harpa apare pe steagul prezidențial, pe cel al marinei irlandeze și pe cel al unor steaguri regionale, steagul țării fiind însă tricolorul verde-alb-portocaliu. În schimb, trifoiul este prezent peste tot, nu numai pe cîmpii. Fulare, bijuterii, brelocuri, mici tablouri, orice suvenir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
1814, la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Aici, prin dascălul grec Constantin Vardalah, H.-R. capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica și poetica le învață după Boileau, La Harpe, Marmontel, Hugh Blair. Din școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade (după prenumele grecizat al tatălui), cu care a semnat multă vreme. În 1818 se mută la școala românească de la „Sf. Sava”, de curând înființată de Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
unitar, cuprinde tendințe diferite, uneori opuse, într-o alăturare caracteristică spiritului său, dar și perioadei de tranziție în care se afla literatura română în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Din Arta poetică a lui Boileau și din La Harpe a luat cultul perfecțiunii formale („clasic” la H.-R. înseamnă „perfect”), ideea necesității regulilor artistice și preferința pentru oglindirea în artă a sentimentelor general umane. Din Marmontel (ale cărui Elemente de literatură le-a tradus și folosit în cursurile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
ambe sexe” sunt răspândite articole, fragmente tălmăcite din numeroși autori: Herodot (în manuscris au rămas și primele două cărți din Istorii), Xenofon, Vergiliu, Horațiu, Goethe (Cântecul Margaretei din „Faust” și pasaje din convorbirile cu Eckermann), La Bruyère, La Rochefoucauld, La Harpe, A. Karr, Saint Marc-Girardin, J. Joubert, George Sand, Chateaubriand, M-me de Genlis, Balzac, E. Legouvé, E. Texier, E. Young, E. Bulwer-Lytton, W. Scott, Caroline Norton, Fr. Marryat, G.B. Zappi. Traducerile, utile și cu ecou considerabil în epocă, întreprinse cu scopul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Approach, Ileana Chiru Jitaru Uitarea Romei, Laura Mesina 1 Vezi Georges, Molinié, Dictionnaire de rhétorique, Le Livre de Poche, Paris, 1992. 2 Vezi volumul colectiv Texte/Image. Nouveaux Problèmes. Colloque de Cerisy, coord. L. Louvel și H. Scepi, Campus de la Harpe, Presses Universitaires de Rennes, 2005, iar pentru o plasare a ekphrasis în elenism articolul lui Michel Briand, "Les enjeux de l'intersémioticité dans le roman grec antique : les cas des Pastorales de Longus (Daphnis et Chloé)", pp. 33-52. 3 M-
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Cours de rhétorique et de belles-lettres, Paris, Auguste Delalain libraire, trad. din engleza de P. Prévost, 2 vol. (ed. a 2-a, 1821). BLAIR H. 1830: Leçon de rhétorique et des belles-lettres, suivies des opinions de Voltaire, Buffon, Marmontel, La Harpe etc., sur les principales questions de littérature traitée par H. Blair, Ledentu librairie, trad. din engleza de J.-P. Quénot, 3 vol. (ed. a 2-a). BLANCHOT M. 1959: "La douleur du dialogue", Le Livre à venir, Paris, Seuil. BOISSIONT
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
frig serile ca la Băncuță când am fost cu sora mea! Urmăresc cu febrilitate concertele festivalului Enescu. Am o sursă de bilete și duminică am fost chiar la 3 concerte. Până acum am auzit și văzut pe Szering (vioară), Zaboletta (harpă), Demus (pian), cuartetele tratative pentru înființarea unui muzeu aici, cu clauză de a li se rezerva două camere în care să poată sta vara. Autoritățile locale n-au fost de acord și atunci a urmat hotărârea de vânzare. 602 Eram
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din Cartea Oltului a lui Geo Bogza, uneori cu un meșteșug parcă împrumutat cusăturilor țărănești, paginile consacrate lumii oltene de altădată exemplifică abundent și variat imaginea pe care intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România, privită pe hartă, apare, prin sistemul ei hidrografic, ca o harpă, al cărei „punct de reazim” e Dunărea. Imaginând Dunărea (precum Bogza, Oltul) urcând la cer, scriitorul o asemănă cu un arbore gigantic, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
lumii oltene de altădată exemplifică abundent și variat imaginea pe care intenționează să o compună autorul. Analog sunt concepute și următoarele cărți. În Harpe și ape (1962), de exemplu, România, privită pe hartă, apare, prin sistemul ei hidrografic, ca o harpă, al cărei „punct de reazim” e Dunărea. Imaginând Dunărea (precum Bogza, Oltul) urcând la cer, scriitorul o asemănă cu un arbore gigantic, ale cărui crengi se pierd în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
de Ghenca, și într-o piesă (Înspre noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din poemul călinescian. SCRIERI: Zile fierbinți, București, 1955; Calitatea producției - onoarea fabricii, București 1956; Ev nou în Țara Banilor, București, 1961; Harpe și ape. Album dunărean, București, 1962; Colocvii. Artistul și opera sa, de la I.L. Caragiale la Eugen Barbu (în colaborare cu Ștefan Bănulescu), București, 1964; Escale spre noi înșine, București, 1966; Focuri în junglă, București, 1967; La Roumanie, București, 1967; Poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
în pachet, trompeții la fel, mă rog, mai au câteodată câte o intervenție, la Ceaikovski, dar foarte puține sunt soliste, or aici tot timpul au fost soliști, dialogul trompeți-trombon, sigur și saxofon, ați văzut, dar n-am avut toate instrumentele, harpa de exemplu, au fost măsuri întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de adâncul mistuitor! Tu aiaruncat înapoia Ta toate păcate mele! Că locuința morților nu Te valăuda și moartea nu Te va preaslăvi; cei ce se coboară în mormântnu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta... Domnul să ne mântuiascăși vom cânta din harpă în toate zilele vieții noastre înaintea Templului Domnului!” (Isaia 38, 8-20).Aceeași nădejde o exprima în rugăciunea sa și proorocul Iona,atunci când a fost aruncat în apă și a fost înghițit de un chit: „Stri-gat-am către Domnul în strâmtorarea mea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fost dezvoltată de Ohm, iar apoi Helmholtz a dat acestei teorii o formă matematică elegantă și simplă totodată. Morfologia membranei bazilare (este formată din fibre transversale) l-a determinat pe Helmholtz să considere că ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de recepție absolut uriaș, cu tavan înalt, bogat decorat, cu dale de marmură și stâlpi enormi, auriți. Exact în fața noastră se află un spațiu cu multă lumină, cu palmieri și mobilier de ratan, unde se bea cafea în sunet de harpă, iar chelneri în uniforme cenușii se vântură încoace și-ncolo cu cafetiere de argint. Dac-ar fi să fiu sinceră pănă la capăt, ar trebui probabil să recunosc că și locul ăsta e destul de impresionant. — Aici, zice Robyn, luându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
înseamnă "culoare": indiciu al multiplicității etnice care a stat la temelia societății indiene. Imnurile nu ne dezvăluie decât unele aspecte ale vieții în epoca vedică. Tabloul e mai degrabă sumar. Arienii iubesc muzica și dansul; cântă din flaut, lăută și harpă. Le plac băuturile îmbătătoare, soma și sură, aceasta din urmă fără semnificație religioasă. Jocul de zaruri era destul de popular: un întreg imn din Rig Veda (X, 34) îi este consacrat. Numeroase imnuri fac aluzie la conflictele dintre diversele triburi ariene
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Repet, știu că nu vă plac citatele, dar nu rezist: „A merge în vacanță cu soția înseamnă a te duce la resta urant cu sendvișul de-acasă.“ Groucho Marx. A.R. Bună poantă. Ăștia sunt marxiștii care-mi plac: Groucho, Harpo și Lupo. Dar să-mi închei povestea. Mă rog, o fac cu un gust acru amărui. Ploaie de ironii mitocănești din partea celorlalți redactori. Și frustrare, fiindcă îmi dau seama că soțului meu i se cam scurg ochii după cele două
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ani, când, tot pe aici pe-aproape, În vechea Tracie, se născu și trăi Orfeu, fiu al lui Apolo și al preaînvățatei muze Clio, soțul neconsolat al Euridicei și cântărețul qui jadis aux rochers et aux bois faisait ouïr sa harpe Thracienne, cum Îl evocă, printre o sută și opt versuri Închinate cardinalului d’Avanson, Joachim du Bellay, gentilom și curtezan, prieten al lui Ronsard, fruntaș al Pleiadei... și tot aici, În marginea Giurgiului, am văzut, la via cu bu tucii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după oră, zi după zi într-o imagine nealterată și unsă cu mir ceresc. Își dorea să fie numai și numai al ei, ca un curcubeu s-o cuprindă și peste timpul îndepărtat. Își simțea sufletul zburdând cu muzică de harpă în surdină iar trupul învăluit într-o energie cu valuri de mătase albastră legănând-o ca pe o fiică pierdută. Se hrănea cu iubirea lui ca pământul cu răsăritul fiecărei zile, iar setea și-o potolea cu săruturi din belșug
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]