628 matches
-
Howe, Irving, 227 Hudson, Frederic, 276 Hugo, Victor: Notre Dame de Paris, 109, 112 Hunt, Theodore, 278 Hyde, Edward, Earl of Clarendon: History of the Rebellion, 149 impresionism, 87 ironie, 80, 246, 310 Irving, Washington, 227, 265, 272, 283 istorie hegeliană, 282 Jane Anger Her Protection for Women, 134 Jefferies, Richard, 69 Jensen, Jay, 45 Johnson, Junior, 253 Johnson, Michael: New Journalism, 321 Johnson, Samuel, 51, 52, 87, 161, 270; Journey to the Western Islands of Scotland, 87; Lives of the
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
estetică, cu privire la natura lucrurilor. Propozițiile artei au un caracter lingvistic și nu factual, exprimând definiții tautologice ale artei care nu necesită verificarea lor în afara contextului artei. Arta este definiția artei.159 Art after Philosophy nu reprezintă o inversare a dialecticii hegeliene, potrivit cărora filosofia ar urma artei în evoluția firească a practicii spirituale umane, constituită istoric, ci o continuitate postmodernă neanticipată de Hegel, potrivit căreia auto-reflexivității i-ar urma o renaștere a artei, cu un conținut diferit celor ale fazelor simbolică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din domeniul practicii artistice. Apar noi probleme teoretice, de la reconfigurarea definiției artei la punerea în noi relații a artelor și de la schimbarea obiectului artei la recontextualizarea experienței artistice. Deși arta conceptuală pare a fi o împlinire a esteticii în sens hegelian, prin transformarea artei în filosofie (a artei), sfârșitul esteticii are loc pe fondul unei distanțări critice față de idealul filosofic, datorită instrumentării unor interese mai curând sociale, politice și, în general, culturale. Potrivit scenariului artei conceptuale, estetica "moare" subit fiind îngropată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu Mille plateaux, În 1980. Ca și În cazul Foucault, gândirea deleuziană a evoluat În umbră filosofiei lui Nietzsche și a nihilismului afirmativ, participând, Într-un stil cu totul radical, la contestarea modernității de la Descartes la Hegel. Deleuze este anti- hegelian Într-o manieră radicală. Pentru el, dialectica, În calitate de artă a atingerii adevărului, a descoperirii contrazicerilor În raționamentul adversarului, În calitate de teorie generală a dezvoltării naturii, societății și gândirii, si de metodă de cunoaștere și transformare a lumii, este o ideologie a
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
nevoi (aceea de înnoire și aceea de fixare a noii achiziții) și abia în final, o dată cu epuizarea fenomenologiei care-i este proprie, ajunge să manifeste o tendință naturală către stabilitate (un fel de pas dialectic prevăzut și de sinteza conceptuală hegeliană: "căci conștiința [schimbătoare] nu are ca fiind esența dacât conștiința opusului ei și a propriei sale nimicnicii... în ridicarea din aceasta ea merge către imuabil"42). De aceea, mișcarea către opus ("orice schimbare se face de la un contrariu la altul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
toate intențiile subiective și acțiunile, și, prin urmare, în același timp prescrie și limitează fiecare posibilitate de înțelegere a oricărei tradiții în alteritatea ei istorică. Acest fapt aproape definește scopul hermeneuticii filosofice: sarcina acesteia este de a retrasa calea fenomenologiei hegeliene a spiritului până descoperim în tot ceea ce este subiectiv substanțialitatea care îl determină..."77). Filosoful german indică în acest pasaj succesiunea de "staze" ontologice care conduc la cunoaștere și oferă un drum de urmat hermeneuticii filosofice, urmând ca aceasta să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cavalerii pe cai în zale de fier. În zilele noastre, americanul de origine japoneză Francis Fukuyama aprecia că prăbușirea imperiului sovietic și falimentul comunismului european marchează victoria definitivă a capitalismului și liberalismului politic și, o dată cu aceasta, „sfârșitul istoriei” în sens hegelian. Curând, piedicile întâmpinate de instaurarea în Europa de Est a capitalismului și democrației, precum și succesele economice ale Chinei comuniste, care a înregistrat cea mai importantă creștere economică din lume, au demonstrat că proiecția lui Fukuyama era prematură - și chiar autorul ei și-
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
mod firesc, împinsă de o forță revoluționară; acest lucru îl afirmă, de pildă, P. Sollers: "Limitele pornografiei marchează și limitele reprezentării, ceea ce este refulat în toate spectacolele devine astfel spectacolul ce pune capăt dominanței spectacolului. Pe scurt, porno-ul este hegelian fără s-o știe [...]. Porno-ul joacă, în raport cu formele de neofascism, rolul pe care "arta modernă" l-a jucat în anii 1930 și pe care este cu totul incapabilă să-l mai joace astăzi". Art Press, nr. 22, 1976, p.
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Cu respect însă pentru istoria milenară a societății omenești, acestui "eu", I. Kant i-a recunoscut dimensiunea eternă și absolută, ca dependentă de un imperativ moral, de cel dumnezeiesc. Acest raționalism s-a completat ulterior cu un altul, de sorginte hegeliană, pentru care reflectarea conștientă este un produs natural, rezultat al unei construcții cognitive individuale, a unui "sine" elaborat în raport cu obiectele pe care subiectul le cunoaște. În accepțiunea lui Hegel, omul este o ființă cunoscătoare, o spiritualitate pentru sine, care reflectă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu ajutorul gândirii. Poate s-o facă pentru că activitatea sa spirituală este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale dialectice aparte, de cunoaștere a realităților fizice, biologice și istorice în care trăiește. Dialectica hegeliană este de sorginte herac-litiană, cu o importanță centrală datorată contradicțiilor și rezolvării acestora. În aceste contradicții și în depășirea lor se află motorul dezvoltării societății omenești. Contradicțiile sunt generate de confruntarea subiectului cunoscător cu lumea, cu cea naturală și cea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
progresului social. Ambele sunt generatoare de contradicții, pe care omul trebuie să le învingă. Din această confruntare rezultă un Om Dumnezeu, un om cuceritor al lumii și obiectelor, un stăpân al "cunoașterii absolute", cu implicații deopotrivă antropologice și cosmologice. Raționalismul hegelian a fost o reușită a cunoașterii, cu influență favorabilă asupra cunoașterii științifice, cu deosebire asupra celei psihologice, unde omului i se dădea șansa de a sparge limitele propriei sale condiții fizice și sociale până atunci îngrădite. O putea face pentru că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
genera în ele idealuri care, altfel, doar individual, s-ar risipi fără rost. Prin conștiința sa, individualul ajunge multiplicabil la infinit, într-un "tot" spiritual, dumnezeiesc, ca ceva în sine, diferit dar solidar cu realitatea înconjurătoare. Acestui raționalism kantian și hegelian idealist, care au recunoscut esența religioasă a omului, i s-a opus un altul materialist, formulat de Marx și Engels, care a negat-o. Raționalismul materialist a fost cuceritor, clădit pe baza manevrării a două fetișuri, ambele deprinse și asimilate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu ajutorul gândirii. Poate s-o facă pentru că activitatea sa spirituală este condusă de conștiință, care îi deschide poarta spre înțelegerea abstractă, spre înțelegerea unei dinamici spirituale dialectice aparte, de cunoaștere a realității fizice, biologice și istorice în care trăiește. Dialectica hegeliană este de sorginte heracliteană, cu o importanță centrală dată contradicțiilor și rezolvării acestora. Acestea reprezintă motorul dezvoltării societății omenești. Contradicțiile sunt generate de confruntarea omului cu lumea, cu cea naturală și socială. Este o lume în care omul este interpretat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dacă există și în realitate, Hegel afirmă că ființa avută în vedere este nepăsătoare față de realitățile determinate, iar din acest motiv trecerea ei de la concept la realitate nu poate fi analizată pornind de la exemple ce vizează ființe determinate 141. Versiunea hegeliană a argumentului ontologic încearcă să arate felul în care conceptul de Dumnezeu ajunge la existență prin desfășurarea sa logică. Conceptul divin se manifestă în lucrurile înconjurătoare. Această desfășurare logică a conceptului este chiar trecerea de la conceptul lui Dumnezeu la existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
loc prin istoricizarea ei și a noastră"13. 3. O altă trăsătură foarte importantă este o consecință a primei caracteristici: negarea istoriei ca devenire. Tema privind sfârșitul istoriei devine una dintre caracteristicile fundamentale. Istoria nu mai reprezintă, așa cum e perspectiva hegeliană, forma de manifestare fundamentală a umanității. Sfârșitul istoriei nu se referă numai la terminarea curgerii existențiale (așa cum era văzută în perioada medievală și renascentistă), ci mai degrabă la un sfârșit al civilizației și al culturii occidentale așa cum se manifestă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Rosa María Rodríguez Magda, ideea dezvoltată în lucrarea Transmodernidad, Barcelona, Anthropos, 2004, prezintă în spiritul lui Francis Fukuyama (The End of History and the Last Man, Free Press, New York, 1992) ideea unui sfârșit al modernității și a unei lumi post hegeliene. 9 Jean-Francois Lyotard, Inumanul. Conversații despre timp, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 8. 10 Sensul cuvântului imaginar este dat de imaginea despre lume. Termenul nu limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
urmărește ființa, devenirea, legea contradicțiilor. Potrivit filosofului, gândirea trebuie să caute legea, ca antagonism al contradictoriilor. Totul, de la electron până la gândire, reprezintă energie. Este vorba de energii antagoniste care marchează un conflict creator. Principiul lupașcian fundamental nu este identic celui hegelian al contradicției. Dualismul antagonist, adică amestecul tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită de cel de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de energii antagoniste care marchează un conflict creator. Principiul lupașcian fundamental nu este identic celui hegelian al contradicției. Dualismul antagonist, adică amestecul tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită de cel de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea din care se pot desprinde anumite tipuri, în sensul unei morfologii a culturii. În consecință, există tipuri specifice de viață spirituală și tipuri de cultură. Pornind de la acest
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o devalorizare. Factorul dominant este "mai tare" ontologic, ceea ce nu înlătură posibilitatea ca raportul recesiv să sufere variații, să treacă prin diferite grade pînă chiar la răsturnarea lui. Faptul gradării, al varierii raportului de recesivitate explică opinia, curentă în dialectica hegeliană, că un termen "trece" în opusul lui contradictoriu. Se înțelege, nu poate fi vorba ca individualul dominant să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care, din recesiv cum era înainte, ocupă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Kojève, și abandonează liberalismul de tipul lui John Locke sau John Stuart Mill. Dar dacă motorul istoriei este lupta pentru recunoaștere și dacă istoria ajunge la un sfârșit, aceasta înseamnă că nu mai există luptă pentru recunoaștere, în sens hegelian. Această perspectivă este cu siguranță una utopică, pentru că recunoașterea în sens formal nu poate exista decât într-un stat universal. Dar, pentru ca un stat universal stabil să poată exista, trebuie ca nevoile materiale să fie realizate pentru toată lumea, iar formele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptății și în care religia sau alte doctrine comprehensive să fie compatibile cu un stat liberal. Războaiele din Golf și din Iugoslavia, ascensiunea terorismului islamic și sărăcia din lumea a treia constituiau realități care puneau serios în chestiune modelul romantic (hegelian) al lui Fukuyama. Sesizând și el acest lucru, Fukuyama admitea la un moment dat că actuala orientare înspre democrație ar putea să fie un fenomen ciclic. Dar el o face fără convingere. Teoriile ciclice sunt prin excelență modalități de a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
determines between its "receptor world" and its "effector world", encloses this being aș firmly aș the walls of a prison. Mân escapes from this prison not by tearing down its walls but rather by becoming conscious of them. Here the Hegelian statement holds good, that he who knows about a limit is already beyond it. This becoming conscious is the beginning and the end, the alpha and omega, of the freedom that is granted to mân; to know and to aknowledge
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ce provine din rasa din care poporul s-a dezvoltat, misiunea istorică a poporului constând în purificarea sufletului național 6. În viziune tradiționalist-romantică, sufletul apare așadar ca o entitate religioasă, strâns legat de istoria, tradiția și cultura poporului; un Volkgeist hegelian imprimat în toate manifestările culturale. Prin suflet, națiunile devin personalizate, li se creează o existență particulară, dobândind un profil moral și un destin propriu 7. Lovinescu considera, de cealaltă parte, că rasele au nevoie de multe secole pentru a-și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar prin licență, sensuri noi sau neconfirmate. Rațiune, comunicare și cuminecare Vorbind despre eroziunea unei culturi, despre secătuirea pe care un act de cultură o poate aduce limbii unei comunități, Noica invoca argumentele hegeliene ale aventurii pe care o trăiește spiritul în lume. Spiritul trece de la substanță la subiect sau altfel spus de la o formă de universal la alta: de la universalul concret la cel abstract, aici, la acest capăt relativ de drum, bogăția, fascinația
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]