620 matches
-
de un mijloc de a acționa în fața unei aristocrații care, la flecare scrutin, obligă pe noul suveran să mai renunțe la ofărîmă de putere. La vest: criza monarhiilor naționale Tratatele din Westfalia (1648) și din Pirinei (1659) pun capăt tentativelor hegemonice ale Habsburgilor asupra Europei și lasă cale liberă statelor naționale constituite în jurul monarhiilor din Europa occidentală. Decăderea puterii spaniole face ca Franța, ieșită în final victorioasă din lupta interminabilă dusă împotriva Habsburgilor, să apară ca prima putere a continentului. Devenite
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a-1 ajuta pe urmașul lui Carol al II-lea, Jacob al II-lea (1685), militant neîndemînatic pentru catolicism, care încearcă să convertească Anglia prin teroare. Aceste zvonuri sînt desigur exagerate, dar, de pe vremea Habsburgilor, Europa este sensibilizată de tendințele hegemonice. Dacă aceste zvonuri sînt uneori crezute, acest lucru se datorează faptului că sînt răspîndite de emigranții protestanți. Fugind de persecuție, ei sosesc în număr mare în Anglia, în Provinciile Unite și în Prusia, unde conducerea și populația îi primesc cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea: prinții protestanți conduc o cruciadă împotriva celor ce persecută pe coreligionarii lor, Wilhelm de Orania îl atacă pe cuceritorul care amenință fragilul echilibru european, în timp ce Habsburgii caută să-și ia revanșa împotriva puterii care a pus capăt viselor lor hegemonice. Izolată, Franța dă dovadă de vitalitate. Dinamismul său demografic joacă desigur un rol important. În lipsa unei surse sigure de informație, populația sa este estimată la aproximativ douăzeci de milioane de locuitori, ceea ce face să fie considerat statul cel mai populat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atlantice" (J. Godechot). Dar, spre deosebire de celelalte, înfrînte de trupele suveranilor, Revoluția franceză reușește și elaborează o ideologie al cărei caracter universal îi explică succesul. Chiar dacă Revoluția își trădează repede idealurile, chiar dacă cruciada pentru libertatea popoarelor se transformă într-o tentativă hegemonică, este totuși adevărat că principiile sale sînt răspîndite în întreaga Europă prin intermediul armatelor franceze ale Revoluției și ale Imperiului și că această ideologie va supraviețui încercării de instaurare a unei dominații căreia i-a servit de pretext. Europa contemporană se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ideii de națiune. Napoleon se poticnește mai întîi de caracterul pregnant al sentimentului religios, căruia nu i-a evaluat în mod real influența asupra spiritelor europene rămase foarte credincioase, în ciuda discuțiilor filosofice din secolul al XVIII-lea. În politica sa hegemonică, el nu face deosebire între papă și suverani, pe care intenționează să-i supună voinței sale. Exasperat de refuzul papei de a adera la sistemul blocadei continentale, el ocupă porturile statului pontifical în 1807, apoi, în anul următor, Roma. Neavînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe care 1-a întrevăzut pentru un moment. Mai ales principiul liberal și mișcările naționale acționează ca niște fermenți împotriva dorinței principilor de a reconstitui Europa echilibrului și a monarhiilor absolute. Concluzie Tentativa napoleoniană apare astfel ca ultima mare acțiune hegemonică din Europa modernă. Rezultată din naștera statelor naționale care își exercită noua lor putere, la început împotriva vecinilor apropiați, dorința acestora de dominare înlocuiește vechea dorință de a unifica lumea creștină, prezentă în Evul Mediu. Dacă în secolul al XV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o Europă a negustorilor, a ordinelor religioase, a intelectualilor. Artiștii Renașterii, savanții din secolul al XVII-lea, filosofii din secolul al XVIII-lea formează comunități cosmopolite, care, dincolo de frontiere, își pun probleme, găsesc soluții asemănătoare, comunică, polemizează. De altfel, tentativele hegemonice s-au bazat pe dorința de a transforma aria civilizației europene într-o entitate politică, realizînd fără voia lor, într-un mod confuz, țelul urmărit de multă vreme de apărătorii visului imperial. Nimic nu ilustrează mai bine această evoluție decît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Quintul................................................... 164 Capitolul 8 Epoca frămîntărilor (1560-1660)....................................................................... 169 Răsturnarea complexului de împrejurări........................... 170 Sărăcie și revolte............................................................... 173 Criza umanismului............................................................ 175 Barocul.............................................................................. 177 Răspîndirea barocului....................................................... 179 Afirmarea spiritului științific............................................ 183 Europa savanților la mijlocul secolului al XVII-lea..................................................... 186 Capitolul 9 Tentativele hegemonice ale Habsburgilor.............................................................. 189 Puterea și ambițiile lui Filip al II-lea al Spaniei...................................................................... 191 Revolta din Țările de Jos................................................... 195 Creșterea puterii engleze................................................... 197 Regatul Franței îi scapă lui Filip al II-lea..........................200 Dificultățile Habsburgilor din Viena.................................205 Ambițiile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de producție. Revoluția științifică, începută în secolul XVII-lea, a reorientat știința de la cunoașterea și înțelegerea naturii spre manipularea și dominarea naturii, ceea ce generează inevitabil dominarea și manipularea oamenilor. Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
principiilor de drept, întreprinde la sfîrșitul anilor treizeci cucerirea unui întreg continent supus curînd asprimii și atrocității impasibile ale unei "noi ordini" bazate pe rasism, apoi pe genocidul "raselor inferioare". Încă o dată, realizarea unificării continentului european trece printr-o cucerire hegemonică ce impune o dominație necruțătoare care are la bază îmbinarea tehnicii moderne cu întoarcerea la barbarie. Pentru a scoate Europa din coșmar, nu va fi nevoie de nimic altceva decît de un al doilea război mondial. Dar cu ce preț
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
creștine, de Carol cel Mare și de Otto stimulați de țelul reinstaurării autorității imperiale și de Carol Quintul care urmărea apărarea catolicismului roman. Victoria statelor naționale din secolul XVI-lea pare să pună capăt acestor idealuri. De acum înainte, tentativele hegemonice înjurai unei națiuni-călăuză, întruchipînd un proiect ideologic unificator cîștigă teren în fața ideii de restaurare a visului imperial. Spania lui Filip al II-lea, Franța din timpul Revoluției și cea napoleoniană ("Marea Națiune"), Germania lui Hitler vor încerca rînd pe rînd
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
îndreptățit Kellner, sînt promovate interesele grupurilor dominante (și autorul studiază meticulos "codificarea" relațiilor de putere, discursurile politice ale epocii, subliniază obsesiv rolul culturii media în alegerile politice); pe de altă parte, se cuvin valorizate artefactele culturale care se opun practicilor hegemonice și, în pofida inerțiilor, agreează nonconformismul. Altfel spus, Kellner dezvoltă o perspectivă critică din unghiul economiei politice a culturii. Scena culturii, ne reamintește semnatarul acestei lucrări, implică circuitul producere distribuire receptare. Or, cultura media are efecte materiale vizibile. Este, nu mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
menționată), în fine, nu poate accepta semnul egalității între cultura media și cea populară. Fiindcă, autorul, cuprinzînd întreg spectrul cultural, cercetează atent binomul cultură populară/elitistă și e convins că despre cultura populară putem vorbi cu folos raportîndu-ne la cultura hegemonică din fostele spații coloniale. Și credem că are dreptate. Previzibil, interesul lui Douglas Kellner se centrează pe cultura media americană, inundînd piața planetară. El discută, cu risipă de exemple și argumente, despre rețeta holywood-iană, fenomenul Madona și muzica rap, Michael
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultural și teorie socială necesare înțelegerii culturii media contemporane, într-un capitol introductiv asupra războaielor teoretice și culturale din ultimii ani, în capitolul 2, examinez strategiile și ideologia filmului hollywoodian în era Reagan și demonstrez că filmele populare reproduceau discursurile hegemonice conservatoare ale perioadei. Acest studiu aplică și amplifică metoda descifrării politice a filmului, dezvoltată de mine și Michael Ryan în 1988 în cartea Camera Politica, și produce studii concrete ale filmelor hollywoodiene contemporane, în același timp delimitînd un model de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca un set de relații sociale de tip ierarhic și antagonic, caracterizate prin oprimarea păturilor subordonate de clasă, sex, rasă, minorități etnice sau naționale. Avînd ca bază modelul lui Gramsci de hegemonie și contrahegemonie, studiile culturale analizează formele de dominare hegemonică culturală și socială și caută forțe de opoziție și rezistență 24. Pentru Gramsci, societățile își mențin stabilitatea printr-o combinație de forță și hegemonie în care anumite grupuri și instituții își exercită autoritar puterea pentru menținerea barierelor sociale (de exemplu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasei muncitoare, cultura relativ autonomă "a poporului". Discursul construit în jurul termenului de "popular" este de mult folosit în America Latină, dar și în alte zone, pentru a descrie arta produsă de și pentru popor, în opoziție cu curentul principal al culturii hegemonice, care este adesea de tip colonial, impusă de la vîrf. Astfel, atît în America Latină, cît și în alte arii geografice, termenul "forțele populare" descrie grupurile care se revoltă împotriva dominației și opresiunii, iar termenul de "cultură populară" descrie cultura creată de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textelor culturii media în context socio-politic și economic, ci și înțelegerea modului în care constituenții intimi ai textelor fie codifică relațiile de dominație și putere, servind la promovarea intereselor grupurilor dominante în detrimentul celorlalte, fie se opun ideologiilor instituțiilor și practicilor hegemonice, fie, pe de altă parte, conțin un amestec contradictoriu de forme ce promovează atît dominația, cît și rezistența. Așadar, interpretarea politică a culturii media implică situarea sa într-o conjunctură istorică și analiza modului în care codurile sale generice, poziția
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și neintervenția guvernamentală sînt bune, apărarea țării necesită militarizarea intensă și o politică externă agresivă etc.). Textele culturii populare fac ca aceste poziții să apară ca naturale, normale și contribuie la mobilizarea consensului față de poziția politică dominantă 7. Critica ideologiilor hegemonice impune, așadar, indicarea modului în care anumite poziții din textele culturii media reproduc ideologiile politicii existente, în lupta politicii; așa se întîmplă cînd unele filme sau texte de muzică ușoară articulează poziții liberale sau conservatoare, în vreme ce altele articulează poziții radicale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a ideologiei care să urmărească categoriile și granițele trasate pînă la originile lor sociale și care să critice distorsiunile, mistificările și falsificările. Ca urmare, una din funcțiile principale ale culturii media este să mențină granițele și să legitimeze dominația forțelor hegemonice ale diferenței de clasă, sex sau rasă. Marxismul, feminismul și teoriile multiculturale urmăresc să realizeze o critică a acestor granițe, concentrîndu-se asupra sistemului binar de opoziție care structurează discursurile de clasă sexiste, rasiste și alte discursuri ideologice. Toate aceste forme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai bună. Studiile culturale critice își propun să adopte asemenea metode și să le folosească în cadrul unor proiecte și domenii specifice. În consecință, voi face uz de studiile culturale, dar și de teoria critică socială pentru a analiza atît forțele hegemonice de dominație cît și forțele contrahegemonice de rezistență. Există întotdeauna forțe și alianțe care dețin controlul în societate și își conturează un plan de hegemonie, dar și forțe care i se opun. În timpul hegemoniei conservatoare a președinților Reagan și Bush
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiind astfel percepută, conform analistului cultural, ca avînd o tentă mai progresistă. Extinzînd teoria lui Gramsci, diferiți teoreticieni au încercat să dezvolte un concept mult mai diferențiat de ideologie, care acordă mai multă atenție ideologiilor în formare, celor reziduale sau hegemonice din cadrul societăților neocapitaliste (sau socialiste de stat). Această extindere a conceptului de ideologie ancorează critica ideologică mai sigur în analiza socio-politică cu specific concret istoric, punînd, astfel, bazele criticii ideologice în contextul în care au loc de fapt conflictele politice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perspectivă critică asupra fenomenului de degradare a vieții datorită constrîngerilor unui sistem economic nedrept și irațional, sistem care structurează secțiunile realiste ale filmului. În plus, filmele hollywoodiene, chiar cele mai conservatoare, expun speranțe și temeri care contestă relațiile de putere hegemonice și ierarhizate (Ryan, 1989: 111 ff). Textele ideologice fac uz atît de coșmaruri semnificative ale culturii, dar și de modul în care cultura încearcă să le dirijeze pentru a menține relațiile existente de putere și dominație. Top Gun, de exemplu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secundare, contradictorii din text. Acest procedeu ar trebui să arate faptul că o anumită ideologie se poate contrazice sau poate reprezenta un eșec, punîndu-i astfel în evidență fisurile și defectele, punctele slabe sau vulnerabile și lacunele existente în chiar ideologia hegemonică. Este, de asemenea, important să se acorde atenție și la ceea ce este omis din textul ideologic, căci tocmai elementele excluse și trecute sub tăcere revelează adevăratul program ideologic al textului. Filme precum The Deer Hunter și cele bazate pe tema
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de imagini rezonante pe care producătorii au reușit uneori să le transforme într-un spectacol estetic de mare intensitate, extrem de fascinant și seducător. Povestirea destul de sinuoasă reproduce experiențe ale fragmentării, ale unei plictiseli care se instaurează lent, punctată de accente hegemonice. Adesea, imaginea capătă întîietate față de planul narativ, iar percepția vizuală și senzația devin elemente principale, adesea transferînd firul acțiunii și sensurile narative spre planul mai îndepărtat. Fără îndoială, acest stil postmodern discutabil reprezintă un element fundamental al serialului Miami Vice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să le urmărim efectele extrem de complexe. Este foarte important să avem capacitatea de a percepe diferitele voci ideologice și coduri care operează în produsele culturii noastre și să distingem între ideologiile hegemonice și acele imagini, discursuri, texte care subminează aceste ideologii dominante. Este, de asemenea, important să învățăm să deosebim între ceea ce are mai bun și ce are mai rău cultura media și să cultivăm subculturi de opoziție și culturi care să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]