1,180 matches
-
cu rezoluție înaltă sub forma de leziuni chistice intramurale cu artefacte „în coadă de cometă” sau la RMN prin identificarea de leziuni chistice intramurale [34,35]. Formele protruzive Polipii colesterolotici, hiperplastici sau adenomatoși, calculii aderenți de peretele VB, tumorile carcinoide, hematoamele, melanoamele se diferențiază de forma polipoidă de tumori ale VB [36,37]. Dacă un polip este peste 1 cm și nu este clar benign, se indică realizarea colecistectomiei. Malignitatea poate apărea și în polipii mai mici de 1 cm, de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuţ Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92177_a_92672]
-
la arterele viscerale sau arterele membrelor producând ischemie . Procesul de disecție poate interesa peretele aortic localizat sau extins anterograd de la nivelul rupturii intimei sau retrograd. În același timp se poate produce o extravazare a sângelui până la nivelul adventiției, formarea unui hematom și progresiunea acestuia în direcții diferite, uneori spre pericard cu formarea unui hemopericard. Disecția retrogradă poate mobiliza comisurile de inserție ale valvei aortice și produce insuficiență aortică severă. Având o evoluție dramatică, amenință frecvent viața pacientului, decesul survenind prin ruptura
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
deces sunt date de traumatismele aortei. Ruptura aortică imediată, ruptura izolată a intimei, dezvoltarea de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia cardiacă (sediul de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia cardiacă (sediul de canulare aortică, sediul clampării aortei, femural, construcția anastomozelor proximale), sau la distanță de momentul
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
-Tipul B - afectează doar aorta descendentă (uneori chiar dacă se extinde la crosa aortică respectă aorta ascendentă) [3]. CLASIFICAREA EUROPEANĂ [4] -Clasa 1 - Disecție aortică clasică, flap intimal între lumenul fals și cel adevărat. -Clasa 2 - Disrupția mediei cu formarea unui hematom parietal -Clasa 3 - Disecție redusă fără hematom, doar o bombare excentrică la locul deșirării intimale. -Clasa 4 - Placa de ateroscleroză intimală ruptă, ulcerația plăcii cu hematom subadventicial. -Clasa 5 - Disecția iatrogenă sau post-traumatică. În funcție de momentul diagnosticului, imediat după debutul disecției
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
chiar dacă se extinde la crosa aortică respectă aorta ascendentă) [3]. CLASIFICAREA EUROPEANĂ [4] -Clasa 1 - Disecție aortică clasică, flap intimal între lumenul fals și cel adevărat. -Clasa 2 - Disrupția mediei cu formarea unui hematom parietal -Clasa 3 - Disecție redusă fără hematom, doar o bombare excentrică la locul deșirării intimale. -Clasa 4 - Placa de ateroscleroză intimală ruptă, ulcerația plăcii cu hematom subadventicial. -Clasa 5 - Disecția iatrogenă sau post-traumatică. În funcție de momentul diagnosticului, imediat după debutul disecției sau tardiv, disecțiile sunt acute sau cronice
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
intimal între lumenul fals și cel adevărat. -Clasa 2 - Disrupția mediei cu formarea unui hematom parietal -Clasa 3 - Disecție redusă fără hematom, doar o bombare excentrică la locul deșirării intimale. -Clasa 4 - Placa de ateroscleroză intimală ruptă, ulcerația plăcii cu hematom subadventicial. -Clasa 5 - Disecția iatrogenă sau post-traumatică. În funcție de momentul diagnosticului, imediat după debutul disecției sau tardiv, disecțiile sunt acute sau cronice. Disecția se consideră cronică după 14 zile de la evenimentul acut sau dacă este descoperită întâmplător. S-au semnalat cazuri
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
Este o metodă nou apărută cu sensibilitate și specificitate de 100%, ce constă în studierea vaselor printr-un cateter - transducer ce culege informațiile direct din lumenul vaselor. Identifică flapul intimal, lumenul adevărat și cel fals, relația dintre ele, comunicare, tromboză, hematom parietal, afectarea ramurilor arteriale. Identifică precis mecanismul de compresie asupra ramurilor aortice (disecția care afectează și îngustează ostiumul de origine sau separarea originii acestor vase prin disecție și obstruarea lor prin flap. Este deosebit de utilă în ghidarea terapiei de plasare
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
fapt important pentru construirea anastomozelor proximală, distală și cele cu trunchiurile supraortice. DISECȚIA AORTICĂ ACUTĂ DE TIP B În general se tratează medical cu excepția cazurilor în care durerea de intensitate mare indică extinderea și posibilitatea de ruptură a aortei descendente, hematom periaortic, hematom mediastinal, prezența semnelor neurologice spinale sau de malperfuzie viscerală. Mortalitatea în aceste cazuri este foarte mare, peste 50%. Disecția aortică cronică tip B - are indicație chirurgicală atunci când dilatația anevrismală a aortei descendente depășește 5 cm și există riscul
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
pentru construirea anastomozelor proximală, distală și cele cu trunchiurile supraortice. DISECȚIA AORTICĂ ACUTĂ DE TIP B În general se tratează medical cu excepția cazurilor în care durerea de intensitate mare indică extinderea și posibilitatea de ruptură a aortei descendente, hematom periaortic, hematom mediastinal, prezența semnelor neurologice spinale sau de malperfuzie viscerală. Mortalitatea în aceste cazuri este foarte mare, peste 50%. Disecția aortică cronică tip B - are indicație chirurgicală atunci când dilatația anevrismală a aortei descendente depășește 5 cm și există riscul mare de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
în vedere conservarea unei rezerve funcționale hepatice mai importante într-un parenchim hepatic neafectat de procesul cirotic;supraviețuirea globală depinde de stadiul în momentul diagnosticului [98-99]. ÎN FUNCȚIE DE DEBUT Se pot individualiza mai mult modalități de debut:acut, cu hemoragie intratumorală, hematom subcapsular sau hemoperitoneu;cronic - insidios, cu simptome de ordin general, care sugerează existența unui proces malign;prin decompensarea unei ciroze cunoscute, cu ascită, icter, encefalopatie;prin metastaze cu diferite localizări. ÎN FUNCȚIE DE SIMPTOMATOLOGIE Se descriu o multitudine de forme clinice:CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
perforantelor incompetente. Descrierea în detaliu a tehnicii operatorii nu face obiectul acestui capitol, dar merită menționate următoarele detalii operatorii:asocierea anesteziei tumescente are două beneficii: confort postoperator crescut la pacienții operați cu anestezie generală și risc scăzut de apariție a hematoamelor pe fața internă a coapsei secundar stripping ului, datorită vasoconstricției realizate de adrenalina folosită în amestecul anestezic și a compresiunii externe realizate de lichidul de anestezie între foițele ce învelesc vena safenă;nervul safen intern părăsește canalul femural imediat deasupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
gambei; din acest motiv, stripping ul venei safene interne sub genunchi se asociază cu un risc crescut de anestezie senzorială pe fața internă a gambei, fapt notat în literatură (107,108) și în practica clinicii noastre;pentru a minimiza apariția hematoamelor pe traseul stripping ului, acesta trebuie realizat ca ultim timp operator (7); este practica clinicii noastre ca pacientul să fie poziționat în Trendelenburg înainte de realizarea sa și a flebectomiilor, pentru a scădea tensiunea venoasă și a ajuta refluxul venos prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
iar imediat după stripping se aplică o fașă compresivă externă pe toată lungimea coapsei, precum și compresie manuală imediat sub stinghie, unde se află de obicei confluența unei eventuale accesorii cu vena safenă internă. Posibilele complicații ale tehnicii chirurgicale deschise sunt: hematoame la nivelul membrului inferior, în special pe fața anterioară a coapsei, infecția plăgii, tromboza venoasă profundă, anestezie pe fața antero internă a gambei și recurența venelor varicoase. O tehnică chirurgicală corectă, împreună cu profilaxia antibiotică preoperatorie în doză unică și pansamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
diagnostice în: traumatisme cerebrale, demență, tulburări de comporta 68 ment și comportament agresiv, stroke, convulsii, toxicologie și abuz de droguri. Deși investigațiile CT și RMN oferă o rezoluție superioară a detaliilor anatomice, fiind superioare SPECT pentru diagnosticul tumorilor, chistelor și hematoamelor, totuși nu oferă informații despre activitatea cerebrală, în ultimul deceniu stabilindu-se că multe boli psihiatrice și neurologice nu au modificări anatomice ci doar funcționale. Imagistica SPECT a creierului a fost mult îmbunătățită în ultimii ani prin creșterea performanțelor tehnice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
direct al unui traumatism și secundară când este rezultatul final al unor evenimente determinate de traumatism, exemplu, ischemie, hipoxie etc. Leziunile traumatice cerebrale pot fi clasificate și în leziuni extra-axiale și intraaxiale, în funcție de localizarea față de pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
traumatism și secundară când este rezultatul final al unor evenimente determinate de traumatism, exemplu, ischemie, hipoxie etc. Leziunile traumatice cerebrale pot fi clasificate și în leziuni extra-axiale și intraaxiale, în funcție de localizarea față de pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
secundară când este rezultatul final al unor evenimente determinate de traumatism, exemplu, ischemie, hipoxie etc. Leziunile traumatice cerebrale pot fi clasificate și în leziuni extra-axiale și intraaxiale, în funcție de localizarea față de pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu fracturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
accentuat T2. În stadiul subacut (3 zile - 3 săptămâni), HE prezintă hipersemnal T1, semnal variabil T2, hiposemnal T2 în stadiu de methemoglobină intracelulară (subacut precoce) și hipersemnal T2 în stadiul de methemoglobină extracelulară (stadiu subacut tardiv), iar în stadiul cronic hematomul prezintă semnal variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în stadiul de methemoglobină extracelulară (stadiu subacut tardiv), iar în stadiul cronic hematomul prezintă semnal variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
de methemoglobină extracelulară (stadiu subacut tardiv), iar în stadiul cronic hematomul prezintă semnal variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
HSD subacut - colecție izodensă cu parenchimul cerebral, cu iodofilie la nivelul durei pe secțiunile post-SDC, secundar revascularizării. În HSD cronic - colecție cu densități lichidiene, hipodensă comparativ cu parenchimul cerebral (fig. 3.15 a-b), se poate calcifica sau resângera. În interiorul hematomului pot fi depistate septuri fibroase sau aderente ce pot exista pretraumatic, în urma unor infecții meningeale. HSD poate să crească rapid și să producă efecte de masă ce duc la hernieri subfalciforme și transtentoriale. Examinarea RMN comparativ cu examenul CT, poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fi depistate septuri fibroase sau aderente ce pot exista pretraumatic, în urma unor infecții meningeale. HSD poate să crească rapid și să producă efecte de masă ce duc la hernieri subfalciforme și transtentoriale. Examinarea RMN comparativ cu examenul CT, poate vizualiza hematoamele mici, de-a lungul convexității și interemisferice, deoarece nu există efectul de volum parțial, secundar proximității structurilor osoase. Aspectul RMN, hipo- și hipersemnalul pe secvențele T1 și T2-ponderate, variază în funcție de stadiul de degradare a hemoglobinei (fig. 3.16 a-c
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ce se notează cu „A”. Măsurarea distanței dintre tăblia osoasă internă și septul pelucid se notează cu „B”. Formula de calcul este: DLM = A/2-B (fig. 3.17). HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ Hemoragia subarahnoidiană (HS) posttraumatică apare în mod obișnuit concomitent cu hematoame intra- sau extraaxiale. CT-ul poate pune în evidență HS de diverse mărimi. Apar imagini liniare hiperdense la nivelul șanțurilor și girurilor emisferice, coasei creierului, marginilor libere ale incizurii tentoriale, acumulări hiperdense (hemoragice) în cisterne (fig. 3.18 a-b
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
colecție lichidiană situată în spațiul subdural, secundar unei brese la nivelul arahnoidei. Pe investigația CT și RMN se vizualizează o colecție hipodensă, cu densități sau semnal similare cu cele ale LCR-ului. Poate să apară posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale de un relief osos. Leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]