2,559 matches
-
unitar, desfășurat sub un generic „Transfuzii cu îngeri”, în antiteză cu titlul volumului, făcându-ne să percepem că lacrimile sunt îngeri ce domolesc durerea. Hermeneutica celor două volume are ca finalitate figurarea unui sens integrator, unitar, rotund, și supra (trans) hermeneutică, ducând la transfigurarea poetică și la reconsiderarea sintagmaticului pe axa paradicmaticului, și invers, dedesubtul și deasupra lecturii noastre își corespund, își răspund pe vertical (Axis mundi). „Este-o noapte de-nceput de lume,/ Ape trec cu fâșâit de șarpe,/ Ard
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
oamenilor. Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului, a unei intrări în mirajul edenic: negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial. (Quasi una fantasio). În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor. In seria fantomelor salvatoare din În prag (In limine), analizate de Gianfranco Cotini, semnalăm prezența iubitei angelice. Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic: ...și deasupra/ vreun
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
-și efortul pe tematica modernismului și a postmodernismului. Volumul Postmodernism și elitism. Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist (1999) - teza de doctorat . - este o lucrare temerară, densă în informații, cuceritoare ca scriitură, ici-colo cu o fină ironie, o hermeneutică ce vizează un adevărat fenomen culturalo-literar (și nu numai) instalat în spațiul larg euro-atlantic printr-un mozaic exegetic foarte dinamic, susținut și cultivat asiduu, cu emfază și vanități, în țară. Motivația demersului său eseistic este de a ,,risipi ceața terminologică
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic: ... și deasupra/vreun
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
de dincolo, în urmă cu trei decenii. PRECUVÎNTARE Tradițional, comparatismul, redus la evenimente, era, cel mai adesea, irelevant. Cînd a fost făcut să "slujească", așa zicînd, cauze pierdute, ca difuzionismul și filiaționismul, a fost deja compromis. Comparatismul, ca metodă, în hermeneutica aplicată filozofiei, literaturii și, în genere, artelor, chiar și religiilor, este de însemnătate fundamentală și rodnic peste așteptări, dar cu condiția să ia în seamă faptul că într-o istorie a ideilor sau într-o istorie antropologică a culturii intră
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar prin ea nici "geografia" culturală din vechime. Nu știm bine cum s-a comunicat și nici în ce măsură, dar cum naturii nu-i place vidul, nici omului izolarea. În această perspectivă evenimențială nu se poate merge prea departe. Rămîne ca hermeneutica de tip antropologic (cultural) să depășească aceste limite. Și tot ea să dea seamă, pertinent, de ceea ce avea să se întîmple în secolele evului de mijloc și în epoca modernă. După expediția macedoneană, o dată cu săvîrșirea marii tăieturi istorice pe care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
autentică schimbă ceva în mersul lumii noastre. Descoperirea culturală a Indiei de către Europa modernă este, totdeodată, o reinserție și refuncționalizare a lor. Asimilarea, de fapt, reasimilare ca act repetat, este, în primul rînd, o reevaluare de sensuri. Istoria însăși, ca hermeneutică, nu este decît întoarcere la un sistem de cunoștințe ale unui timp și ale unui spațiu de civilizație. Ținem să cunoaștem ce știau cei mai de demult pentru a identifica structurile de întemeiere. Astfel istoria culturii, cel puțin, trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ales, prin patosul căutării și bucuria descoperirii, nu prin stuful erudiției. Autorul nu este ispitit de explozia informației și nici de metodologiile cercetării, ci de esența fenomenelor, de dinamica valorilor, de studiul imaginarului cultural în perspectivă antropologică. Demetrio Marin cultivă hermeneutica istorică și comparativă a ideilor, degajă probleme majore, propune soluții deschise realizînd, astfel, o lucrare de referință în cultura românească. Magistrul Demetrio Marin face parte dintr-o strălucită generație de filologi români, din secolul trecut, care au contribuit și au
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
istorie“6; timpul sacru este atemporal, el nu cunoaște curgerea timpului istoric, care este trecător. Mircea Eliade, asemenea marilor artiști, va recrea un univers nou pentru opera lui. Deoarece Adrian Marino nu crede în literatură, ci în metaliteratură, va analiza „hermeneutica ideilor intrinsec creatoare“7, afirmând că autorul „pleacă totdeauna de la «text » și «documente», examinate în vederea rezolvării unor probleme bine definite. Hermeneutica sa se aplică în mod sistematic numai unor situații precise, riguros situate teoretic și istoric. Mircea Eliade reface întreaga
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
recrea un univers nou pentru opera lui. Deoarece Adrian Marino nu crede în literatură, ci în metaliteratură, va analiza „hermeneutica ideilor intrinsec creatoare“7, afirmând că autorul „pleacă totdeauna de la «text » și «documente», examinate în vederea rezolvării unor probleme bine definite. Hermeneutica sa se aplică în mod sistematic numai unor situații precise, riguros situate teoretic și istoric. Mircea Eliade reface întreaga hermeneutică fundamentală“8. Există în opera lui o repetare a faptelor, așa cum Hegel afirmă că „în Natură lucrurile se repetă la
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ideilor intrinsec creatoare“7, afirmând că autorul „pleacă totdeauna de la «text » și «documente», examinate în vederea rezolvării unor probleme bine definite. Hermeneutica sa se aplică în mod sistematic numai unor situații precise, riguros situate teoretic și istoric. Mircea Eliade reface întreaga hermeneutică fundamentală“8. Există în opera lui o repetare a faptelor, așa cum Hegel afirmă că „în Natură lucrurile se repetă la nesfârșit [...]. Dar această repetiție are un sens [...]. Ea singură conferă realitate. Sacralitatea unui anumit spațiu este dată de mitul cosmogonic
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nuvelă publicată pe când Mircea Eliade mai era în viață. Povestirea relatează căutarea unei semnificații pierdute. Ionel Postăvaru își vizitează un fost coleg de liceu, Enache Mărgărit, după 48 de ani de la absolvirea studiilor, cu Petre Ursache, Camera Sambô. Introducere in hermeneutica lui Mircea Eliade, Ed. a 2-a, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“, Iași, 1999, p. 112; scopul de a afla enigma unei propoziții, pe care o spusese un prieten al avocatului, cu mulți ani în urmă, în fața unei librării bucureștene
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
prin numeroase încercări, înaintează spre propriul său centru, spre sine însuși...“. Pornind de la ideea că, pentru a înțelege opera, este nevoie de niște „coduri“, cu ajutorul cărora să pătrundem semnificația din care a izvorât unele simboluri, Eliade are un alt studiu, hermeneutica, pe care o vede ca pe: „căutarea sensului, a semnificației sau a semnificațiilor pe care, de-a lungul timpului, o anumită idee sau fenomen le-au avut. Se poate face istoria diferitelor expresii religioase. Dar hermeneutica este descoperirea sensului din ce în ce mai
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
are un alt studiu, hermeneutica, pe care o vede ca pe: „căutarea sensului, a semnificației sau a semnificațiilor pe care, de-a lungul timpului, o anumită idee sau fenomen le-au avut. Se poate face istoria diferitelor expresii religioase. Dar hermeneutica este descoperirea sensului din ce în ce mai profund al acestor expresii religioase“, pe care Mircea Eliade o numește „creatoare“. „Reconstruirea sensului primordial, expus riscului căderii «în profan» a fost grija de căpătâi a lui Eliade“. Totul pornește în opera lui Mircea Eliade de la
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
este vorba la Eminescu de cartea/obiect de interior, în termenii lui M. Butor, cu diferitele tipuri de artizanat modern și serii industriale. Nici sensul de carte "frumoasă" (Mallarmé), de obiect lucrat artistic care poate fi făcut "dar" (A. Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Ed. Dacia, 1987, pag. 125). Atributele de manual "zugrăvit cu cercuri și figuri geometrice" (Moș Iosif) sau "cărțile legate în piele" (Sărmanul Dionis) nu țin de artizanat, de "lucrătură". Dimpotrivă: cărțile din interioarele lui Eminescu sunt neatrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
trad. Ștefan Aug. Doinaș, p. 193. 40 Fragmentarium, Op.cit., p. 283. 41 Heidegger, Martin, Originea operei de artă, Ed. Univers, Buc., 1982, trad. de T. Kleininger și G. Liiceanu, p. 61 și passim. 42 Vattimo, Giani, Sfârșitul modernității, Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Ed. Pontica, Constanța, 1993, trad. Ștefania Mincu, p. 123 și passim. 43 Pentru edificare notele lui G. Liiceanu (12, 13, pp. 101-103, Op.cit.): "De la Empedocle și neoplatonicieni, și acolo încărcat de conotații mitice sau metaforice, pământul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și Dan Petrescu, p. 27-33. 17 Eminescu, M. ms. 2255, în Fragmentarium, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1981, p. 369. 18 Balotă, Nicolae, Calea, adevărul și viața, Ed. Eminescu, 1995, p. 118. 19 Liiceanu, Gabriel, cap. C. Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului, în Op.cit., pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998, p. 68. 21 Duică, Bogdan G., M. Eminescu, Studii și articole, Iași, 1981, p. 128. 22 Călătoria inițiatică este prezentă în Vedele antice. În
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aceeași irațională fugă). Să extrag însă din mult prea solicitanta alergare ceva esențial: distanța de la contemplația de grad secund (barbiană?) a reproducerii (fie ea și ireproșabilă tipografic), la cea ca atare, în fața capodoperei. Distanță hipnotică, aș numi-o, pentru încărcătura... hermeneutică. Să vezi, o viață, " Dejunul pe iarbă" al lui Manet în mult răsfoitele albume și, brusc, să te afli în fața originalului (fie el chiar vag dezamăgitor), iată consumarea unui act lesne de trimis la Freud, nu însă și complet explicat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filosofice și de a-și etala atitudinea în fața vieții. Dintr o lucrare fragmentară și dominată de subiectivitate, eseul a fost transformat de Bacon într-o compoziție închegată și unitară. Precursorii eseului au fost, în opinia unor autori, dialogurile platoniciene și hermeneutica alexandrină. Termenul eseu provine din latinescul exagium - cântărire, examen precis și din fr. essai - încercare. Într-o accepțiune cu caracter general, specifică secolului al XVI -lea, eseul este sinonim cu termenii experiență (în sens pedagogic), încercare, tentativă, exercițiu. În secolul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
de l'Hermétisme", 2004, pp. 242-245, 250, 314, 320, 321, 354, 430. * Neagu Djuvara, Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil (1948-1990), Paris, L'Harmattan, 2004, pp. 41-42. * Petru Ioan, Resemnificări, t. 1, Logica, la confluență cu hermeneutica, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2004; t. 2, Prin logică, spre metafilosofie, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005. * Bartomeu Melià și Dominique Temple, El don, la venganza y otras formas de economía guarani, Asuncion de Paraguay, CEPAG, 2004, pp. 103-104. * Marguerite Jean-Blain
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pentru fiecare epocă, o problemă, un "obiect" asupra căruia se cuvine a reveni. Valabilitatea acestui fapt se răsfrânge, desigur, și asupra reconstrucțiilor filosofice românești. De la așezarea sa în "regula" unui sistem filosofic, opera lui C. Rădulescu-Motru a fost cercetată de hermeneutica filosofică românească fie în intenția de a-i dezvălui modelul filosofic pe care îl întrupează, fie pentru a-i arăta și justifica locul (rolul) în istoria filosofiei românești. În lucrarea de față încerc un răspuns la problema semnificației antropologice a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
intră" în experiența omului, "posibilitatea experienței" condiționează însăși unitatea de existență a omului, însă nu direct, ci prin timp, fiindcă doar "în timp" au loc faptele de experiență. Prezentarea finală concentrată a proiectului antropologic kantian își poate asuma o funcție hermeneutică. Acesta este, de fapt, motivul pentru care, riscând chiar o îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în "Idealistic Studies", 3/1998. BOBOC, Alexandru, Kant și neokantianismul, Editura Științifică, București, 1968. BOBOC, Alexandru, Însemnări despre C. Rădulescu-Motru și "problema metafizicii", în "Revista de filosofie", 1/1980. BOBOC, Alexandru, Ideea "diferenței ontologice" de la Kant la Heidegger și relevanța hermeneuticii fenomenologice pentru ontologia umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. BOBOC, Alexandru, Conceptul de metafizică în opera lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. BRUCAR, Iosif, C. Rădulescu-Motru metafizician, în "Revista de filosofie" XVII/1932
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Științifică, București, 1992. FLORIAN, Mircea, Introducere în filosofia istoriei, Editura Garamond, București, 1997. FOUCAULT, M., Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Humanitas, București, 1996. GEHLEN, A, Der Mensch, Berlin: Junker und Dunhaupt, 1940. GRÜNBERG, Ludwig, Hermeneutică și axiologie: proiectul unei ontologii a umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. GUEROULT, M., Renouvier et l'histoire de la philosophie, în "Revue de theologie et de philosophie", VI, 1967. GUISSARD, L., Mounier, Éditions Universitaires, Paris, 1962
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
RENOUVIER, Ch., Le personnalisme, Librairie Félix Alcan, Paris, 1926. RICKERT, H., Obiectul cunoașterii. Introducere în filosofia transcendentală: Sens și valoare, traducere de Alexandru Boboc și Ioan N. Roșca, în vol. Filosofie contemporană, Editura Garamond, București 1995. RICOEUR, P., Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. RIEHL, A., Filosofia critică, în vol. Filosofie neokantiană în texte, traducere de Octavian Nistor, Editura Științifică, București,1993. RIEHL, A., Logica și teoria cunoașterii, în vol. Filosofie neokantiană în texte. RIVELAYGUE, J.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]