557 matches
-
grăsime se formează, de asemenea, în mușchi (11%) și ficat (7 (7%). Un fenomen interesant și cu implicații majore în supravețuirea liliecilor îl reprezintă faptul că ace ace ace aceștia continuă să scadă în greutate și după ce au ieșit din hibernare, deoarece revenirea la viața activă consumă repede și ultimele rezerve de grăsime, iar în primele săptămâni de primăvară hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundentă. Astfel, țesuturile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
25 25.000.000/mm3 (Pora et al., 1955). Aceste schimbări profunde în metabolismul liliacului hibernant sunt însoțite de mecanisme homeostatice perfecționate. La aceeași specie, cantitatea de Ca++ și de K+, ioni cu acțiuni antagoniste, se menține constantă atât în hibernare, cât și în faza activă (Pora et al., 1 1960). 2.1.6.3. Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
La aceeași specie, cantitatea de Ca++ și de K+, ioni cu acțiuni antagoniste, se menține constantă atât în hibernare, cât și în faza activă (Pora et al., 1 1960). 2.1.6.3. Energia trezirilor spontane și provocate În cursul hibernării, liliecii se trezesc chiar dacă nu sunt deranjați, mai ales când temperatura mediului ambiant scade sub optimul specific, devenind potențial vătămătoare. În astfel de situații, ei sunt nevoiți să-și schimbe locul de acroșaj sau chiar să se mute într-un
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
fază, liliacul începe să tremure, contracțiile musculare grăbind procesul de încălzire a organismului. Energia este folosită într-un procent de încălzire de numai 30- 40% pentru a activitate mecanică, în rest ea fiind cheltuită pentru producerea de căldură. Trezirea din hibernare și provocarea zborului duce la creșterea de 70 de ori a bătăilor inimii ș și cu peste 30°C a temperaturii corporale, valori care sunt atinse, de regulă, după 10- 30 de mi minute. În cursul unor studii realizate la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reîncălzirii, în perioada de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 1 14,2 kj, fiind extrem de mare în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de activitate și după reintrarea în somnolență. Datele au fost obținute prin calcularea c consumului de oxigen (Thomas, 1995). Din analiza a acestor date rezultă că, în cazul trezirilor naturale, exiată un prim ciclu letargic (trezire din hibernare - - intrare în hibernare) de 15,3 zile, în care liliacul consumă 3,6 kj, după care succesiunea de stări se repetă identic. În cazul trezirilor provocate, consumul energetic se ridică, însă, la 1 14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
14,2 kj, fiind extrem de mare în faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri l letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim, este de 2- 8°C. De aceea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
faza de activitate. Diferența de energie consumată în cazul unei treziri induse este , așadar, de 10,6 kj, ceea ce echivalează cu desfășurarea a trei cicluri l letargice spontane. 2.1.6.4. Ecologia hibernării Temperatura constantă a lilecilor aflați în hibernare diferă în funcție de specie, ea fiind controlată de sistemul endocrin. Pentru speciile din regiunile temperate care hibernează în peșteri, temperatura optimă, la care consumul energetic devine minim, este de 2- 8°C. De aceea, liliecii aleg adăposturi cu un microclimat rece
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
C (Valenciuc, 1973). În peșterile din Oltenia și Banat, (Dumitrescu et a al., 1963) au înregistrat o gamă mai largă de temperaturi, cuprinse între - 2 și +9°C. Pentru colonia de lilieci din Peștera Măgurici, Pod. Someșan, media temperaturilor de hibernare este cuprinsă între 2,9 și 4,1°C (Bord et al., 2004). Toate aceste v valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au v variat între - 2,5 și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
colonia de lilieci din Peștera Măgurici, Pod. Someșan, media temperaturilor de hibernare este cuprinsă între 2,9 și 4,1°C (Bord et al., 2004). Toate aceste v valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au v variat între - 2,5 și +9°C (Nagel, 1991). Pentru liliecii arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub-mediteranian mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
et al., 2004). Toate aceste v valori sunt similare celor înregistrate pentru speciile respective în diferite adăposturi de hibernare din sud-vestul Germaniei, care au v variat între - 2,5 și +9°C (Nagel, 1991). Pentru liliecii arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub-mediteranian mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii și reprezentanții familiei Rhinolophidae, preferă să hiberneze în pe hiberneze în peșterile calde. Temperaturile corporale înregistrate în timpul hibernării variază la aceste specii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
arboricoli, temperatura optimă de hibernare este mai mică, coborând adesea sub 0°C. Speciile de origine mediteraniană și sub-mediteranian mediteraniană, precum Miniopterus schreibersii și reprezentanții familiei Rhinolophidae, preferă să hiberneze în pe hiberneze în peșterile calde. Temperaturile corporale înregistrate în timpul hibernării variază la aceste specii între 7 și 10°C (Barbu, 1 1958; Pandurska, 1993), sau între 8 și 11°C (Dumitrescu e et al., 1967). Din acest motiv, Rhinolophus mehely are o distribuție restrânsă în țara noastră, fiind semnalat doar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
le folosesc în momente diferite din an, dar în cadrul aceleiași s strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de var dintre somnul diurn din perioada de vară și cel d din timpul hibernării constă în controlul proceselor d de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se înc vremea se încălzește și insectele încep să
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de var dintre somnul diurn din perioada de vară și cel d din timpul hibernării constă în controlul proceselor d de trezire. La lilieci insectivori, hibernarea include mai multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se înc vremea se încălzește și insectele încep să zboare u unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
două treziri zilnice, la apusul și la răsăritul soarelui, în sezonul cald; 2) osingură trezire pe zi, doar la apusul soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
soarelui, la începutul și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și la sfârșitul sezonului cald; 3) o trezire la intervale de 2 până la 68 de zile în hibernare; 4) treziri spontane, atunci când temperatura ambiantă scade sub valoarea optimă care menține activitatea vitală, în perioadele calde din cursul hibernării. În concluzie, hibernarea, letargia diurnă și t trezirile spontane fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode t
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
3. Metode autecologice Permit studierea vieții unei specii în strânsă leg legătură cu mediul în care trăiește, cum ar fi: răspâdirea și locul de trai, resursele trofice, calitatea și cantitatea de hrană procurată și consumată, mărirea arealului individual, locul de hibernare și adăpostire, reproducerea, longevitatea, concurența intra- și interspecifică, importanța economică a speciei. Populațiile naturale prezintă o stabilitate relativă condiționată de factorii climatici și de modificările ce apar în ecosistem. Acestea includ aprecierea cantitativă a efectivelor unor populații de lilieci. Evaluarea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ale unor populații de-a lungul sezoanelor sau anilor. Cele mai potrivite momente pentru aprecierile cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pentru aprecierile cantitative sunt : - în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
când liliecii ies la vânătoare); - în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din c colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: - în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor ex existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și Peștera Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: - colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): - Grădina Botanică, Iași- am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Dancu, Iași - am d
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1970 (N. Valenciuc 1970 (N. Valenciuc și I. Ion), la maximum 2.000 de ex exemplare în 2004. Această scădere a numărului de indivizi este cauzată de antropizare, în special, lumina artificială îi treze îi trezește de multe ori din hibernare, își comsumă astfel mai rapid resursele organismului p pentru hibernare și există pericolul ca unii indivizi să moar moară. Când am fost pe data de 20.12. 2003 am găsit un exemplar de Myotis blythii, mort, nu se știe exa
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
maximum 2.000 de ex exemplare în 2004. Această scădere a numărului de indivizi este cauzată de antropizare, în special, lumina artificială îi treze îi trezește de multe ori din hibernare, își comsumă astfel mai rapid resursele organismului p pentru hibernare și există pericolul ca unii indivizi să moar moară. Când am fost pe data de 20.12. 2003 am găsit un exemplar de Myotis blythii, mort, nu se știe exa exact ca cauza. Indivizii sunt grupați pe tavan formând mase
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a rezultat prin prăbișirea unor blocuri de piatră și s-a format un aven în ca care accesul se face cu echipament speologic. 4.4. Mina nr. I - Rarău Galeriile de mină de pe Rarău reprezintă un adăpost pentru coloniile de hibernare. Numărul maxim de exemplare a fost de105 indivizi pe pe data de 19. 12. 2004. Speciile observate în colonii au fost: B Barbastella barbastellus, Myotis blytii, Myotis m myotis, Eptesicus nillssoni, Plecotus austriacus, Myotis myotis și Myotis daubentonii. Galeriile oferă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]