1,661 matches
-
proprietăți. Piesele protetice realizate cu un anumit sistem se vor comporta diferit din punct de vedere clinic. Sistemele integral ceramice pot fi grupate în cinci categorii: sisteme integral dure, sisteme vitroceramice, pe bază de feldspat, inserturile ceramice utilizate în tehnicile hibride, tijele de transfixare și implanturile dentare. Privind evoluția tehnologiilor de prelucrare în mod retrospectiv, putem aminti pe M. Rovault, care, în 1936, ardea ceramica pe folie de platină laminată, pe Gatzka, care, în 1940, ardea ceramica în vid. O’Brien
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aspectul tehnic al gazetei avea preocupările sale: „Ziarul este un instrument de educație delicat, care are nevo ie de oameni destoinici și de sforțări locale. Mai întâi, el se propune ochiului și se cade să nu-l jignească prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri s fr umos și corect.” G.Călinescu era considerat: „un gazetar al că rui ziar era catedra!” Un fel de amvon de la înălțimea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
muncă fusese motorul dezvoltării, pe lângă sistemul de proprietate mixtă și "semiliberă întreprindere", precum și ajutorul economic american în schimbul accesului flotei lor militare în porturile iugoslave. Dar și acolo există o problemă: ceea ce s-a construit în Iugoslavia în condițiile foarte ciudate, hibride și perverse, ale titoismului, era o societate pe care noi am invidiat-o. Din mizeria și din tirania în care trăiam, Iugoslavia ni se părea Raiul pe pământ. Dar în 1990, când am cunoscut Iugoslavia și prin observație directă, am
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la nivel teoretic. Din acest punct de vedere, neoclasicismele implică ideea unor reveniri la formula clasică, reveniri care nu reușesc totuși o recuperare integrală a acesteia, dar nici o desprindere totală de ea. Se pot percepe ca un fel de forme hibride care însă nu trebuie devalorizate, reduse la simplul statut de mișcări epigonice, lipsite în mod absolut de individualitate sau de viață proprie. De aceea s-a preferat, de altfel, termenul de neoclasicism în locul celui de pseudo-clasicism așa cum propunea Paul Hazard
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
O altă normă a clasicismului privește separarea genurilor literare, fiecare fiind considerat a avea realitatea sa distinctă și ca urmare regulile sale particulare conform unui model ideal, diferențiat în funcție de categoria avută în vedere. Nu se admit interferențe, ezitări sau forme hibride. Această intenție purificatoare a dus la un fel de specializare a scriitorilor epocii clasice, care au preferat perfecționarea doar într-un anumit domeniu: Racine scrie doar tragedii, Molière doar comedii, Boileau, satire și poeme didactice.36 Totuși, deși operele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
subvenții pentru toate animalele la care UE le acordă în proporție de peste 80% din ceea ce s-a cerut inițial de către partea română; vița de vie: a fost obținută o perioadă de tranziție de opt ani după aderare pentru înlocuirea viilor hibride interzise cu vii nobile cât și o 6 Commission of the European Communities, Regular Report on Romania's progress towards accession, Bruxelles, 2003, p. 111 7 www.mie.ro 8 intervenția pe piață (stabilizarea prețurilor pe piață prin achiziționare și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
inconsistente, care să necesite soluționarea unor neconcordanțe; Instituirea managerului de caz-interfață Între procesele complexe și clienți: managerul de caz trebuie să ofere clienților imaginea unui proces bine integrat, ferindu-i astfel de o serie de aspecte neplăcute; Acceptarea unor activități hibride de tipul centralizat/descentralizat: tehnoligia informatică oferă firmelor posibilitatea să lucreze ca și cum unitățile lor individuale ar fi autonome; unitățile au libertatea de a acționa independent și Își pot coordona activitățile fără interferențele birocratice din partea unui punct de control central. Acțiunea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
El nu-și mai propune, ca Walras, să elaboreze un sistem cuprinzător, ci doar să surprindă legăturile cauzale dintre variabilele economice globale. Avem deci o versiune matematică și una psihologică a teoriei utilității marginale, plus, vom vedea, mai multe variante hibride. Toate reprezintă reacții antimarxiste și-și propun în principal să ofere soluții pentru îmbunătățirea repartiției. În aceste variante apare și termenul de "valoare subiectivă", ce vrea să exprime ideea că valoarea decurge din relația dintre indivizi considerați izolați și bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
este diversificarea resurselor, iar biocombustibilii vor fi principalul beneficiar al acestei tendințe. Cei mai mari producători sunt Brazilia, Statele Unite și China. De asemenea, portofoliul de energii neregene-rabile va înclude și vîntul și soarele. Se vor extinde și mașinile electrice, mașinile hibride, cele cu hidrogen, bicicleta, dar petrolul nu va putea fi înlocuit ca principală resursă. Resursele de pe-trol cunoscute se vor epuiza peste 40 de ani, rezervele de gaze naturale cunoscute peste 60 de ani, cărbunele peste 200 de ani. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în India o cerere potențială de circa 250 milioane doze pe an. Firmele de cercetare indie-ne nutresc speranța să poată rupe dependența de marile laboratoare occidentale, încercînd să pro-ducă cu costuri cît mai mici medicamentele ne-cesare. În agricultură, introducerea semințelor hibride de mare randament a sporit în mod considerabil producția de grîu, de cereale în general, producție ce a devenit suficientă pentru acoperirea necesarului intern. Totuși, aceste semințe au antrenat o sărăcire prematură a solurilor, astăzi căutîndu-se soluții pentru o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că și celelalte entități procedează în mod asemănător, adică narcisist. Pentru Sfîntul Toma de Aquino (vezi Summa teologicae I, 39, 8), frumusețea era dată de armonia proporțiilor, luminozitate și integritate. Urîtul însemna disproporție, întunecime, imoralitate, toate "festele naturii", toate tipurile hibride. Deci s-ar putea spune că urîtul este pur și simplu opusul frumosului și se schimbă odată cu evoluția acestuia din urmă. În acest caz, o istorie a urîțeniei s-ar plasa ca o contrapondere simetrică a unei istorii a frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
detaliată a ejido-ului și a situației din Guanajuatoxe "Guanajuato", vezi Gonzalezxe "Gonzalez, Laura", 1996a, capitolul 2. 3. Revoluția Verde este un program de dezvoltare menit să crească producția agricolă prin aplicarea de noi tehnologii agricole. Acestea includ semințele de cereale hibride sau îmbunătățite, loturile agricole de dimensiuni foarte mari și facilități moderne, cum sunt utilajele agricole, îngrășămintele chimice, insecticidele, fungicidele, erbicidele și mâna de lucru ieftină, temporară și abundentă (Gonzalezxe "Gonzalez, Laura", 1992, 1996a, capitolul 3; Griffin, 1972; Hewitt de Alcantara
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Speciale a angajat optsprezece oameni de știință din SUA și peste o sută de specialiști, cu costuri de 1,6 milioane de dolari americani anual (Hewitt de Alcantara, 1976). Obiectivele echipei americano-mexicane erau creșterea productivității prin crearea de noi semințe hibride, îmbunătățirea solurilor prin folosirea de îngrășăminte chimice și controlul dăunătorilor și al bolilor plantelor. Statele Unitexe "Statele Unite" au furnizat asistența tehnică, iar Mexicul a sprijinit proiectul prin finanțări și prin dezvoltarea infrastructurii rurale. În linii generale, Revoluția Verde și-a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Bajío, regiunea Mexic" nu avea resursele necesare, cum sunt apa și capitalul, pentru a putea participa la proiecte. Revoluția Verde a fost bine organizată și coordonată de stat. Firmele de stat și-au deschis ateliere locale și au produs semințe hibride de sorg și îngrășăminte, care au fost apoi folosite la producerea principalelor culturi ale Revoluției Verzi, sorgul și grâul, destinate exportului. În plus, băncile sprijinite de guvern au oferit credite, utilaje și personal tehnic, respectiv agronomi, topografi și specialiști în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
folosite la producerea principalelor culturi ale Revoluției Verzi, sorgul și grâul, destinate exportului. În plus, băncile sprijinite de guvern au oferit credite, utilaje și personal tehnic, respectiv agronomi, topografi și specialiști în dezvoltare agricolă, fermierilor care produceau aceste culturi. Culturile hibride de grâu și sorg ale Revoluției Verzi au înlocuit culturile de subzistență, ca porumbul și fasolea, și au strămutat sute de mii de țărani, care nu mai aveau de lucru vreme de zece luni pe an. În acest sens, Revoluția
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Unele semnificații sunt transmise literal, altele doar implicate. Alegerile discursive ale vorbitorului și interpretarea lor de către ascultător sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
virtualității, ca intersectare dintre ființa umană și mașină (cu regimurile cumulate ale socialului, politicului, ideologicului etc.Ă, este o prelungire a naturii ontologice și epistemologice, o extindere a corpului și a minții individuale, dar și o integrare mutuală a sistemelor hibride și colective. De pildă, pentru o perspectivă antropologică tehnoculturală, cursorul mouse-ului are rolul de a localiza utilizatorul în interfața cu design intuitiv, indicând atât prezența identității acestuia în realitatea fizică, cât și în lumea numeric-simbolică, iar mouse-ul este o metaforă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materialitate și corporalitate, pe de o parte, și miturile, simbolurile și constructele cultural-imaginale, pe de altă parte. Antropologia culturală a relației dintre ființa umană și tehnologie își dovedește, la începutul mileniului al treilea, legitimitatea, ca discurs asupra corpului și identităților hibride. Rezumatul capitolelortc "Rezumatul capitolelor" Primul capitol configurează o posibilă ontologie virtuală la întâlnirea dintre materialitate și imaterialitate sau dintre fapt și ficțiune, modelul ființei cyborgice manifestându-și caracterul hibrid și indetermanent. O serie de opoziții sunt fluidizate în discursul cyborgic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și anormalitate, înscriindu-se în cadrele unui anormal care tinde spre normal sau care este acaparat în zona normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau „anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe cyborgice ficționale lipsite de idealurile normalității clasice, hibride și disproporționale, dezintegrate și nesimetrice, ieșite din tiparele socialului: cyborgi neadaptați, având o corporalitate transmutată și o interioritate coșmarescă, aspirând însă la integrarea umană și la spiritualitate (precum replicanții, Terminatorul, Robocopul, androiziiă. Încercarea de transcendere a limitelor tehnoștiinței este văzută
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
creării modelelor tehnoculturale în spațiul virtual, un țel ambițios, nelipsit însă de probleme, greutăți și contradicții, compromisuri și conflicte, după cum se poate observa pe tot parcursul acestui studiu. Natura (inclusiv corpulă și tehnologia/cultura/arta sunt combinate în forme ontologice hibride, uneori monstruoase și înfricoșătoare, alteori seducătoare și atractive. Ontologia virtuală se dovedește a ține, ca în exemplul creaturilor de viață artificială (vezi mai josă, de un „regim nocturn” al imaginarului (Durand, 1998Ă. În continuarea depășirii dihotomiei artificial-natural/biologic se remarcă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comenzile primului, precum un icon de pe desktopul computerului răspunde la mișcările și la acțiunile utilizatorului. Mai mult, obiectele de la interfața ordinatorului sunt „prietenoase” (termen aplicabil designului intuitiv al interfețeiă, angajate în medierea dintre reificare și procesualitate subiectivă și producând sisteme hibride, subiectiv-obiective, jumătate subiect, jumătate obiect. Un obiect computațional de acest tip nu (maiă este caracterizat prin pasivitate, închidere și autoreferință, stabilitate și integritate. Dimpotrivă, intră în dialog cu subiectul uman, devenind la rândul său un subiect computațional și întemeind o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dotate cu un anume simț al sinelui și al celorlalți, dar și cu mecanisme emoționale, comunicaționale sau sociale, în funcție de contextul programării. Fie că sunt parteneri virtuali ai umanului în situații de teleexistență și de teleoperare, fie că sunt sisteme evolutive hibride, autoorganizaționale și autoreproductive, entitățile vieții artificiale sunt create pe baza unor algoritmi care le definesc ontologia și comportamentul. Unul dintre cele mai controversate deziderate ale domeniului îl constituie aplicarea metodologiilor vieții sintetice pentru modelarea funcțiilor creierului, considerat sistemul de procesare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trebuie explorate, una cu ajutorul celeilalte, întrucât prin intermediul subiectivității simulate online utilizatorul-avatar își poate redefini subiectivitatea fizică din lumea reală. Corpul fizic este prezent în toate simulările identitare ale Internetului și nu poate fi negat, chiar dacă intră în imaginarul unor forme hibride. Turkle (1995Ă analizează Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și al schimbării, dar regăsindu-și integritatea. Transversal și nomad, avatarul este (autoăcreativ și transformativ, se perindă prin site-urile web în timpul în care își conturează noi cartografii subiective și noi relații corporeale. Deschise spre interacțiuni multiple și spre interfețe hibride, persona-le online au subiectivități distribuite în mod discontinuu, precum sunt însele traseele rizomatice ale rețelei create pe principiile sistemului hipertextual. Departe de a urma traiectoriile prestabilite în mod dual (de tipul înnăscut-dobândită din cadrul biodeterminismului, identitățile virtuale se inventează în diverse
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cele ce urmează perspectiva postumană a teoreticienei Katherine Hayles, nu înainte însă de a face o scurtă conjugare între modelele tehnoculturale ale corpului virtual discutate în capitolele anterioare și condiția postumană. De la redimensionarea etimologiei virtualului ca „esență” umană în paradigmele hibride și mutabile ale cyborgului și ale avatarului, trecând prin vocile neoumaniste care critică fuziunea uman-tehnologic, se ajunge la o orientare actuală a virtualului sub formă de postuman. Ontologia virtualității, caracteristică entităților cyborgice, vieții și inteligenței artificiale și identitatea avatarică sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]