891 matches
-
și televiziunii prin satelit. În același timp, după cum am arătat, acest proces de aplatizare a intensificat sentimentele de umilință manifestate În anumite segmente ale lumii musulmane, sentimente generate de faptul că civilizații față de care odată lumea musulmană se credea superioară - hindusă, iudaică, creștină, chineză - o duc astăzi mai bine decât multe țări musulmane, fapt vizibil cu ochiul liber. Aplatizarea lumii a condus, de asemenea, la intensificarea urbanizării și a imigrației pe scară largă În Occident a multora dintre acești tineri bărbați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
este nici unul În Închisoarea americană Guantánamo Bay. Și nu s-a găsit nici un musulman indian care să lupte În Irak alături de jihadiști. De ce oare? De ce nu citim nicăieri că musulmanii indieni, care sunt o minoritate Într-o imensă țară predominant hindusă, dau vina pe America pentru toate problemele lor și vor să dea cu avionul peste Taj Mahal sau peste Ambasada britanică? Se știe bine, musulmanii indieni au și ei durerile lor legate de accesul la capital și reprezentarea politică. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
musulmani americani, se poate Întâmpla și cu unii din India. Dar aceasta nu este o normă. De ce? Răspunsul este contextul, În special contextul laic, democratic și de piață liberă din India, puternic influențat de o tradiție a non-violenței și toleranței hinduse. M.J. Akbar, redactorul musulman al revistei Asian Age, cotidian național indian de limbă engleză finanțat În principal de indieni ne-musulmani, mi-a explicat În felul următor: „Vă pun o Întrebare ca la concurs: care este singura mare comunitate musulmană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
orașe din lumea musulmană sunt astăzi centrele comerciale: Beirut, Istanbul, Jakarta, Dubai, Bahrain. Cele mai deschise și tolerante orașe din China sunt Hong Kong și Shanghai. Cele mai Închistate orașe din lume se află În centrul Arabiei Saudite, unde nici unui creștin, hindus, evreu sau altceva decât mahomedan nu Îi este permis să Își exprime religia În public ori să clădească un lăcaș de rugăciune sau, În cazul orașului Mecca, nici măcar să intre. Religia este topitoria și turnătoria imaginației. Cu cât imaginația oricărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
decât mahomedan nu Îi este permis să Își exprime religia În public ori să clădească un lăcaș de rugăciune sau, În cazul orașului Mecca, nici măcar să intre. Religia este topitoria și turnătoria imaginației. Cu cât imaginația oricărei religii, fie ea hindusă, creștină, mozaică, musulmană sau budistă, prinde formă sub un clopot de sticlă sau Într-o peșteră Întunecată, cu atât este mai probabil ca acea imaginație să capete direcții primejdioase. Este mai probabil ca oamenii care sunt În contact cu lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proiectate de Banca Națională a Indiei și brevete Înregistrate de colaborare pentru reducerea sărăciei PocketPC practici de producție responsabile din punct de vedere social ale UPS și Wal-Mart și HeyMath.com Higglytown Heroes (serial TV) Hill & Knowlton Hindu, The (cotidianul) hinduși Hindustan Aeronautics hispanici Hitachi Hitler, Adolf HIV-SIDA Ho Și Min Hockenstein, Jeremy Holmes, Steve homesourcing (externalizare la domiciliu) Honeywell Hong Kong, Universitatea din orizontalizare HotWired Houston Rockets Howard Hughes, Fundația Howstuffworks.com Hrușciov, Nikita HTML (hypertext markup language) HTTP (Hyper Text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ultime, a identității sufletului individual cu Brahman; alteori divinitatea este personalizată ca Ishvara, ființă transcendentă, ce poate fi imaginată ca tată, mamă, prieten sau copil, iubit sau iubită. Scripturile vorbesc și despre zeități, spirite celeste, îngeri, devas. În toate religiile hinduse, atman, adică sufletul, este adevăratul sine, etern ca Brahman. Scopurile vieții sunt plăcerea senzuală și bucuria, prosperitatea și succesul, respectarea legilor și a regulilor, eliberarea din ciclul nașterii, vieții, al morții și al renașterii. Pentru atingerea acestor scopuri omul poate
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nordice și în China. De asemenea, Hofstede (1984) observa că țările în care gradul de evitare a incertitudinii este ridicat sunt mai ales cele catolice, în timp ce țările în care gradul de evitare a incertitudinii este scăzut sunt mai ales protestante, hinduse, budiste. S-a observat că locuitorii din nordul Statelor Unite tolerează mai ușor ambiguitatea decât cei din sudul Statelor Unite. • Orientarea în timp. Parametrul, numit și dinamism confucianist, descrie „orizontul de timp” al societății și reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Shahid Javed Burki, fie de militari ca Arshad Qureshi, general în armata pakistaneză. 4.13. În India - interese geoeconomice și geostrategice Poziția geografică, potențialul natural, uman și economic al Indiei constituie atuuri ce justifică veleitățile de putere regională a statului hindus, calitate din care derivă inițiativele sale de cooperare cu regiunile limitrofe și interesul cunoașterii acestora sub aspect geopolitic și geoeconomic. Totodată, existența “tradiționalelor” relații tensionate cu Pakistanul musulman, determină autoritățile indiene să cultive raporturi de înțelegere reciprocă, apropiere și cooperare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu statele arabe, în scopul creării unor canele de comunicare/cunoaștere, care să prevină posibilitatea structurării unor acțiuni de susținere faptică de către lumea arabă a Pakistanului. O punte de legătură în acest sens cu țările arabe o reprezintă numeroasele comunități hinduse din statele arabe de la Golful Persic, element care potențează relațiile indiano-arabe și interesele Indiei în Orientul Arab. Pe acest fond, studierea spațiului arab în cadrul proiectelor de cercetare vine ca un corolar pe lângă acțiunile politico-diplomatice ale factorilor guvernamentali de la New Delhi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
copiilor în islam ................................... 113 Capitolul X. Hinduismul ..................................................... ..................................... 117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bun” în cultura arabă este „purtarea respectuoasă în fața adulților”. Toți membrii unei familii urmăresc educarea copilului conform acelorași valori și mentalități. Acestea sunt puse în jocul social oriunde în această lume. Capitolul X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa. vechii locuitori ai acelor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de Pământ. „actul demiurgic al lui indra care fulgeră și-l rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina tap se traduce prin „a se încălzi” sau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de captivitatea trupului și a materiei (Prakriti). * Dharma sastra („Tratatele Ordinii universale”). Al doilea corpus pe care se întemeiază hinduismul este Smr’ti - „tradiția încredințată memoriei”. Cuprinde discursul unor personaje divine transmis oral, din generație în generație. Se adresează comunității hinduse. Brahmanii le consideră inferioare Vedelor. Aici la loc de cinste sunt Legile lui Manu, Rămăyana, Mahăbhărata, cele șase darśana: Mīmămsă, Vedanta, Nyăya, Vayśeșika, Sămkhya și Yoga. La acest capitol mai figurează Purăṇa „povestirile antice”. Ele cuprind scenarii cosmogo nice, descrieri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Vedanta, Nyăya, Vayśeșika, Sămkhya și Yoga. La acest capitol mai figurează Purăṇa „povestirile antice”. Ele cuprind scenarii cosmogo nice, descrieri ale vârstelor lumii. * Tantra. Este un alt corpus, care cuprinde texte revelate și scrise în sanscrită. X.5. Zeii religiei hinduse în religia hindusă există foarte multe divinități. Dintre acestea, roluri sociale foarte importante au avut divinități precum: a) Aditi, zeița enigmatică, Mama Zeilor; b) Ușas, zeița dimineții; c) Rărtri, zeița nopții; d) Marea Zeiță, expresie a triumfului religiozității extrabrahmanice; e
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Sămkhya și Yoga. La acest capitol mai figurează Purăṇa „povestirile antice”. Ele cuprind scenarii cosmogo nice, descrieri ale vârstelor lumii. * Tantra. Este un alt corpus, care cuprinde texte revelate și scrise în sanscrită. X.5. Zeii religiei hinduse în religia hindusă există foarte multe divinități. Dintre acestea, roluri sociale foarte importante au avut divinități precum: a) Aditi, zeița enigmatică, Mama Zeilor; b) Ușas, zeița dimineții; c) Rărtri, zeița nopții; d) Marea Zeiță, expresie a triumfului religiozității extrabrahmanice; e) Dyauș, zeul indo-european
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
divin”, fiind venerat sub forma unui falus (linga). În concluzie, „Shiva reprezintă natura de bază a realității, polaritatea dintre a trăi și a muri, asceticul și eroticul, pe ale căror relații se sprijină întreaga viață”. X.6. Castele în societatea hindusă inițial, conform tradiției, castele hinduse erau grupuri profesionale. „Natura profesiei determina gradul de puritate.” Brahmanii erau și sunt considerați a fi cei mai puri, oameni „fără pată”, membri de elită ai unei grupări sociale superioare ce se ocupa doar cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unui falus (linga). În concluzie, „Shiva reprezintă natura de bază a realității, polaritatea dintre a trăi și a muri, asceticul și eroticul, pe ale căror relații se sprijină întreaga viață”. X.6. Castele în societatea hindusă inițial, conform tradiției, castele hinduse erau grupuri profesionale. „Natura profesiei determina gradul de puritate.” Brahmanii erau și sunt considerați a fi cei mai puri, oameni „fără pată”, membri de elită ai unei grupări sociale superioare ce se ocupa doar cu practicile spirituale. Prezentăm mai jos
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
gradul de puritate.” Brahmanii erau și sunt considerați a fi cei mai puri, oameni „fără pată”, membri de elită ai unei grupări sociale superioare ce se ocupa doar cu practicile spirituale. Prezentăm mai jos patru dintre cele mai cunoscute caste hinduse: a) brahmanii. În calitate de preoți, îndeplineau și ritualurile. Cu timpul, casta brahmanilor a devenit „o parte esențială a vieții sociopolitice, în centrul preocupărilor sale aflându se statutul ritualic și îndatoririle regelui, menținerea ordinii sociale și stabilirea normelor de comportament individual în conformitate cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încadrării lor în sistemul social. Teoretic, o femeie se poate căsători cu cineva din castele superioare, însă niciodată cu un bărbat dintr-o castă inferioară. Acest fapt este „considerat tabu”. Trebuie menționate și schimbările legate de importanța castei în societatea hindusă urbană din zilele noastre. Acum, casta nu mai determină ocupația, venitul sau statutul social al unei persoane. Casta încetează să mai fie trăsătura marcantă a identității, mai ales în mediul urban, unde profesiile și locurile de muncă moderne le permit
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
rămână un element destinal al tuturor hindușilor, chiar dacă importanța ei socială este schimbătoare. Dovadă stă faptul că nici politicile publice hinduse promovate la nivel de legislație și constituție, sub influența lui Gandhi, nu au reușit să șteargă din mentalul social hindus ideea de castă. Mai exact, au fost avantajați din punct de vedere social, economic și profesional cei din ultimele caste. De ce? Pentru a nu se converti la budism, islam sau creștinism. Cu toate aceste avantaje, oricât și-ar fi dorit
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ai sistemului castelor), iar pe de altă parte, cei numiți avarna (ce se opun sistemului de castă). Astăzi, cu toții se grupează în organizații și partide politice pentru a-și apăra interesele. Bărbații primelor trei caste sunt considerați în mentalul social hindus ca fiind „de două ori născuți” (adică inițiați). Prin inițiere, aceștia dobândesc „drepturi depline în societate”. Au posibilitatea să parcurgă cele patru stadii clasice ale existenței hinduse: a) brahmacărya (învățătura, studiul); b) datoria de a fi cap de familie; c
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a-și apăra interesele. Bărbații primelor trei caste sunt considerați în mentalul social hindus ca fiind „de două ori născuți” (adică inițiați). Prin inițiere, aceștia dobândesc „drepturi depline în societate”. Au posibilitatea să parcurgă cele patru stadii clasice ale existenței hinduse: a) brahmacărya (învățătura, studiul); b) datoria de a fi cap de familie; c) retrAgerea în pădure; d) renunțarea la lume. De regulă, astăzi sunt parcurse doar primele două. Cât privește casta brahmanilor, trebuie menționat „faptul că brahmanii (membrii primei varna
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]