1,087 matches
-
aspecte clinice Capitolul 4 Întărirea eului Capitolul 5 Abordări hipnoanalitice Capitolul 6 Tratamentul problemelor specifice (1Ă Capitolul 7 Tratamentul problemelor specifice (2Ă Capitolul 8 Copiii și familiile Postfață Bibliografie Index Lista intervențiilor de hipnoză clinică Intervenția 1. Profilul de inducție hipnotică (HIPĂ (adaptat după Spiegel și Spiegel, 1978, pp. 3578Ă Intervenția 2. Scala imaginației creative (CISĂ (adaptată după Barber și Wilson, 1978, p. 85Ă Intervenția 3. Fixarea privirii cu distragere (numărătoarea inversăă Intervenția 4. Fixarea privirii cu relaxare activă progresivă Intervenția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă Intervenția 31. Regresia de vârstă Intervenția 32. Jocul de puzzle Intervenția 33. Găsirea resurselor interioare Intervenția 34. Găsirea resurselor interioare: însămânțarea Intervenția 35. Intervenție hipnotică generală pentru probleme medicale Intervenția 36. O ședință hipnoterapeutică completă cu folosirea întrebării de accesare bazală (adaptat după Rossi, 1996, p. 194Ă Intervenția 37. Training autogen modificat pentru gestionarea generală a stressului Intervenția 38. Gestionarea timpului echilibrul muncă/viață Intervenția
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
numai pentru statutul științific al hipnozei, ci și pentru terapeuții care doresc să evalueze și/sau să aplice intervenții hipnoterapeutice valide și eficace în practica lor terapeutică. Deși autorul se referă extensiv la cercetările cantitative pentru a sprijini aplicarea intervențiilor hipnotice eficace, în același timp pune sub semnul întrebării zeificarea și utilizarea exclusivă a unor asemenea abordări unilaterale, mai ales în cercetarea psihoterapeutică. El subliniază beneficiile aplicării unor modele mai calitative în cercetare, care să fie predominant hermeneutice sau interpretative, deoarece
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
-le în mai multe mese și nu le înghesui într-o singură îmbucătură. Iei mai multe îmbucături. Același lucru este valabil în psihoterapie, așa cum îți va spune oricine are pregătire analitică. Intri încet în probleme, ușor și blând. În ce privește psihoterapia hipnotică abordezi totul pe cât de încet sau de repede poate pacientul îndura. (p.20Ă. Titlul Hipnoza și stres este atât de cuprinzător încât aproape orice domeniu al hipnozei ar fi putut fi inclus, ceea ce ar fi făcut ca această carte să
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de a aduce o contribuție la cunoașterea clinică. Pentru discuții ulterioare legate de modelul omului de știință practician și a supervizării vezi Clarkson și Aviram (1998Ă. Contextul cercetării Este important ca hipnoterapeuții să recunoască faptul că dovezile pentru eficacitatea intervențiilor hipnotice sunt limitate și în general nu satisfac criteriile medicinii și psihoterapiei bazate pe dovezi științifice, chiar dacă dovezile clinice sunt adesea convingătoare. De asemenea trebuie notat că metodele prin care știința medicală evaluează eficacitatea intervențiilor legate de sănătate sunt pe de-a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
completează cu o varietate de tehnici mai flexibile pentru a ajunge la complexitatea fenomenului cu care avem de-a face (p.828Ă. Pe parcurusl acestei cărți se fac referiri la studii de cercetare mai ales cantitative, care sprijină utilizarea intervențiilor hipnotice. Detalii despre literatura de cercetare în hipnoză pot fi găsite pe www.hypnosis-research.org și într-una din lucrările recente ale lui Solloway (2004aă. Există puține dovezi științifice care să sprijine intervențiile Ericksoniene, altele decât numeroasele studii individuale de caz
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
importanța experiențelor timpurii și „ritualurile” hipnoanalitice cum sunt întrebările cu semnalizarea ideodinamică a degetului și terapia stărilor eului încearcă să aducă la suprafață aceste experiențe timpurii. De fapt mare parte din materialul prezentat în restul cărții este legat de ritualurile hipnotice. Mesmer este un exemplu al importanței ritualurilor și acest lucru este descris în următorul capitol. Relația terapeutică Cercetările arată că unul din cei mai influenți factori în rezultatul psihoterapiei este relația dintre terapeut și pacient (Bergin și Lambert, 1978, Luborsky
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
relația terapeutică. Murcott (2005Ă sumarizează cercetările asupra relației terapeutice în contextul medicinii complementare și concluzionează că rezultatul este influențat de calitatea relației dintre clinician și pacient. Un lucru disputabil, de asemenea, este faptul că cea mai puternică unealtă din tratamentul hipnotic al oricărei persoane este relația hipnoterapeutică. Deoarece hipnoza este o experiență colaborativă mai degrabă decât ceva ce se face unilateral pacientului este crucial să devotăm timp și efort dezvoltării unei relații pozitive cu pacientul decât să ne concentrăm doar pe
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vedea o posibilitate de rezolvare a problemei lor legate de stres atunci adesea vor avea sentimente mai pozitive legat de problemele lor. Foarte interesant este că Lynn și Hallquist (2004Ă au concluzionat recent că succesul lui Erickson în utilizarea intervențiilor hipnotice în psihoterapie s-ar putea datora felului în care a dezvoltat seturile de răspuns pozitiv la pacienții săi, precum și facilitării mediului terapeutic. Identificarea cu terapeutul Pacientul se identifică în mod normal cu sistemul de valori al terapeutului. Tonul vocii terapeutului
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
optimă, ca și în răspunsul la stres (Morimoto, 2001Ă. Unele cercetări au demonstrat cum stresul psihosocial poate afecta funcționarea genomică celulară la nivelul sistemului imunitar (Glaser și colab., 1990, 1993; Malarkey, Glaser, Kiecolt-Glaser și Marucha, 2001Ă. Cercetările care evaluază intervențiile hipnotice pentru îmbunătățirea funcționării genomice celulare sunt încurajatoare, deși nu sunt încă concludente (Castes și colab., 1999Ă. Este important acum să descoperim mai multe în legătură cu „al treilea mesager” și asocierea sa cu stresul, durerea și răspunsul de vindecare (Samad și colab
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în intreprinderile clinice și medicale. Mesmer Părintele hipnotismului modern este în general considerat Anton Mesmer (1733-1815Ă. Mesmer a obținut o serie de vindecări mai degrabă uimitoare și dramatice, adesea cu persoane care erau incurabile prin abordările medicale tradiționale. În timpul „ritualurilor hipnotice” au fost „magnetizați” până la 30 de pacienți, ținând baghete de fier de 20-25 de centimetri care erau realizate dintr-un tub de stejar umplut cu pilitură de fier, apă și sticlă pisată. Mesmer trecea printre pacienți, lovindu-le brațele și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
până când cloroformul a devenit de uz general în 1847. Oricum, teoria „magnetismului animal” a fost total respinsă de Abatele de Faria, un preot portughez (Faria, 1906Ă și mai târziu de James Braid (1843Ă. Faria și-a dat seama că susceptibilitatea hipnotică nu depinde de o forță specială a hipnotizatorului, ci aproape în întregime de abilitățile naturale ale pacientului. El a realizat faptul că sugestia era cea care făcea ca membrii audienței să inte în transă somnabulistică. În spectacolele sale de vaudevile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Nancy. Bernheim argumenta că hipnoza este rezultatul sugestiei și insista că oamenii normali pot fi hipnotizați. Punctele sale de vedere au fost inițial preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le sugera foarte încet pacienților săi că sunt gata să adoarmă și mulți din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
din ei intrau în transă. Atunci când erau în „transă” le dădea sugestia că îi va ajuta să scape de simptomele pe care le aveau. Din punctul său de vedere sugestiile erau cele importante și nu mijloacele de obținere a transei hipnotice. Abordarea lui Liebault a fost probabil cea mai clară schimbare de la hipnoza negativă la cea pozitivă; utilizarea sugestiei silențioase activa sistemul nervos parasimpatic al pacientului și producea o transă care era mai degrabă calmă decât isterică (Shone, 1994Ă. Bernheim (1886
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fi ușor, moderat sau profund hipnotizat și Bernheim a realizat o scală cu nouă grade de hipnoză. Pentru Bernheim fenomenul sugestiei era „o funcție nu a unei stări magnetice (Mesmeră, nici a somnului indus (Liebaultă și nici a unei stări hipnotice (Braidă, ci a unor anumite caracteristici fiziologice ale creierului oprite în starea de veghe” (Hoareau, 1998, p.63Ă. Charcot, pe de altă parte, a dezvoltat o teorie a patologiei și sugera că hipnoza era o stare patologică a pasivității care
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
șederii sale la Paris. Charcot a murit în 1895, după care hipnoza a fost tratată cu un scepticism considerabil în Franța, cu excepția cercetărilor lui Pierre Janet care a avut o influență considerabilă asupra cercetătorilor din SUA. Janet a înțeles starea hipnotică ca suprimare a controlului personal ducând la o reducere a facultăților critice și probabilitatea crescută de implantare a unei sugestii (terapeuticeă precum și în transformarea în acțiune sau credință. Freud și Breuer Freud, care împreună cu Joseph Breuer a stabilit ideile de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
suprimare a controlului personal ducând la o reducere a facultăților critice și probabilitatea crescută de implantare a unei sugestii (terapeuticeă precum și în transformarea în acțiune sau credință. Freud și Breuer Freud, care împreună cu Joseph Breuer a stabilit ideile de regersie hipnotică și psihoterapie dinamică, a respins mai târziu hipnoza în favoarea noii sale școli de psihanaliză, ceea ce a avut un profund efect negativ asupra dezvoltării hipnozei. Sigmund Freud a studiat inițial cu Charcot și a fost în mare măsură interesat de hipnoză
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
crezând că pacienții își amintesc adesea amintirile reprimate în cursul procesului benefic al hipnozei. Se pare că Freud era un hipnotizator foarte slab, fiind limitat la un stil autoritar simplu pentru inducție și în 1896 a respins ritualul de inducție hipnotică ca fiind ne-necesar și posibil să declanșeze avansuri amoroase nedorite din partea pacientelor. Oricum se poate spune că deși Freud a renunțat la abordările autoritare directe din hipnoză, procedura sa de a le permite pacienților să stea pe canapea și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
din partea pacientelor. Oricum se poate spune că deși Freud a renunțat la abordările autoritare directe din hipnoză, procedura sa de a le permite pacienților să stea pe canapea și să asocieze liber poate fi înțeleasă ca formă indirectă de inducție hipnotică. El a înlocuit procedura hipnotică cu simpla plasare a mânii sale pe fruntea subiectului pentru a ajuta la ceea ce credea că este relația socială potrivită de dominare a doctorului în relația cu pacientul. Freud descrie utilizarea modelului lui Bernheim pentru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
spune că deși Freud a renunțat la abordările autoritare directe din hipnoză, procedura sa de a le permite pacienților să stea pe canapea și să asocieze liber poate fi înțeleasă ca formă indirectă de inducție hipnotică. El a înlocuit procedura hipnotică cu simpla plasare a mânii sale pe fruntea subiectului pentru a ajuta la ceea ce credea că este relația socială potrivită de dominare a doctorului în relația cu pacientul. Freud descrie utilizarea modelului lui Bernheim pentru a accesa inconștientul și a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca fiind esența dinamicii sugestiei deoarece nu este important ce spune terapeutul ci ceea ce face pacientul cu ceea ce spune terapeutul. Atunci când se formulează implicații psihologice este important de realizat faptul că terapeutul furnizează nu doar un stimul; ascultătorul crează aspectele hipnotice ale implicațiilor psihologice la nivel inconștient. Erickson a explicat că abordarea sa este naturalistă în sensul că observă foarte atent comportamentul natural al pacientului și utilizează continuu propriul său limbaj, vederile sale asupra lumii și resursele sale interioare pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cele două prezentate mai jos sunt reprezentative dintre multele definițiie existente la ora actuală: Hipnoza implică în mod tipic o introducere în procedură în cursul căreia subiectului i se spune că vor fi prezentate sugestii pentru o experiență imaginativă. Inducția hipnotică este o sugestie inițială extinsă pentru utilizarea propriei imaginații și poate conține o elaborare ulterioară a introducerii. O procedură hipnotică este utilizată pentru a încuraja și evalua răspunsul la sugestie. Atunci când se folosește hipnoza o persoană (subiectulă este ghidată de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
introducere în procedură în cursul căreia subiectului i se spune că vor fi prezentate sugestii pentru o experiență imaginativă. Inducția hipnotică este o sugestie inițială extinsă pentru utilizarea propriei imaginații și poate conține o elaborare ulterioară a introducerii. O procedură hipnotică este utilizată pentru a încuraja și evalua răspunsul la sugestie. Atunci când se folosește hipnoza o persoană (subiectulă este ghidată de o altă persoană (hipnotizatorulă pentru a răspunde la sugestiile de schimbare a experienței subiective, modificări ale percepției, senzațiilor, emoțiilor, gândurilor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o persoană (subiectulă este ghidată de o altă persoană (hipnotizatorulă pentru a răspunde la sugestiile de schimbare a experienței subiective, modificări ale percepției, senzațiilor, emoțiilor, gândurilor sau comportamentelor. Persoanele pot de asemenea să învețe auto-hipnoza, care este actul administrării procedurilor hipnotice de unul singur. Dacă subiectul răspunde la sugestiile hipnotice se spune în general că a fost indusă transa hipnotică. Mulți cred că răspunsurile și experiențele hipnotice sunt caracteristice unei stări hipnotice. În timp ce unii cred că nu este necesar să folosim
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnotizatorulă pentru a răspunde la sugestiile de schimbare a experienței subiective, modificări ale percepției, senzațiilor, emoțiilor, gândurilor sau comportamentelor. Persoanele pot de asemenea să învețe auto-hipnoza, care este actul administrării procedurilor hipnotice de unul singur. Dacă subiectul răspunde la sugestiile hipnotice se spune în general că a fost indusă transa hipnotică. Mulți cred că răspunsurile și experiențele hipnotice sunt caracteristice unei stări hipnotice. În timp ce unii cred că nu este necesar să folosim cuvântul „hipnoză” ca parte a inducției hipnotice, alții o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]