567 matches
-
a Universității din Iași, unde s-a specializat în morfologie animală sub conducerea profesorului universitar Paul Bujor. Specializările în domeniul citologiei animale a fost făcutela la Paris în Laboratorul de Anatomie și Histologie Comparată de la Sorbona și la Laboratorul de Histologie al Facultății de Medicină din Paris (1931-1932), apoi la Stațiunea de Cercetări Marine de la Roscoff, la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea și la Stațiunea Zoologică de la Sinaia. A parcurs, rând pe rând, toate gradele universitare până la gradul de profesor universitar
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
a Universității din Cluj Napoca, decan al Facultății de Biologie-Geografie al Universității din Cluj Napoca și director al Institutului de Zoologie și Anatomie Comparată din Cluj. La Universitatea din Cluj Napoca a predat studenților cursuri de zoologia nevertebratelor și vertebratelor, anatomie comparată, embriologie, histologie, zoogeografie. În 1947-1952 a fost director onorific al Institutului de Speologie din Cluj Napoca. Din 1973 este profesor consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele tegumentare la aceste nevertebrate
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
continuat munca cu același devotament și aceeași meticulozitate. În 1902 se naște cel de al treilea copil al său, Gheorghe Călugăreanu. În același an, este numit profesor suplinitor la Școala Superioară de Medicină Veterinară din București, Catedra de Fiziologie și Histologie, în locul titularului catedrei, prof. I. Athanasiu, care era la Paris, în postul de subdirector al Institutului Internațional de Fiziologie „E. J. Marey”, de la Boulogne sur Seine. În această funcție a rămas până în ianuarie 1905, când a fost numit șef de
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
a fost demis, împreună cu Zalman Iagnov, din postul de la catedra de anatomie (după octombrie 1940), iar familia sa a fost deportată. În 1945 s-a stabilit la Timișoara, unde s-a numărat printre fondatorii Institutului de medicină local, a predat histologia (1945-1946), anatomia patologică (1946-1957) și biologia medicală (1957-1974) În 1951 a organizat și condus primul colectiv de cercetări medicale din Timișoara, in cadrul Academiei Române, iar în anul 1952, împreună cu profesorul Gheorghe Lupașcu, a organizat Baza de Cercetări științifice a Academiei Române
Benedict Menkes () [Corola-website/Science/307205_a_308534]
-
absolvire devine medic secundar la Spitalul Militar unde, în anii 1922-1926 acumulează vaste cunoștințe de Neurologie și Chirurgie Generală la secția Neurologie condusă de Dr. Dimitrie Noica, respectiv secția Chirurgie condusă de Dr. Mihail Butoianu. Frecventează deasemeni Laboratorul Catedrei de Histologie - pe atunci sub conducerea Dr. Ștefan Besnea - și Anatomie patologică București. În 1927 își dă demisia din armată, se căsătorește cu Dr. Florica Ciumetti (se cunoscuseră ca mediciniști). În loc de călătorie de nuntă, cu resurse foarte modeste, pleacă împreună la specializare
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
aur", care în primii ani a constat din: doctorii Constantin Arseni, Ion Ionescu și Sofia Ogrezeanu-Ionescu. Aceasta din urmă a devenit prima femeie neurochirurg din România și, se pare, din lume. Dr. Dumitru Bagdasar a continuat să viziteze Laboratorul de Histologie al Dr. Ion T. Niculescu, aducând în fiecare săptămână, în numeroase borcănele, secțiuni din tumorile operate. Faima Dr. Dumitru Bagdasar se raspândea treptat în sud-estul Europei și în străinătate. La clinica sa, se internau bolnavi din Ungaria, Bulgaria, Palestina. Între
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
a început să studieze biochimia și igiena. În anul 1932, s-a stabilit la Montreal, destinația sa finală. Aici a început să predea biochimia, la Universitatea McGill. Datorită pregătirii sale excepționale și rezultatelor experimentale obținute, Selye a devenit profesor de histologie în anul 1941, iar din anul 1945 a ocupat funcția de director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal. Și-a menținut această poziție până la finele lui 1977. Aceasta este perioada când pune bazele teoretice și
Hans Selye () [Corola-website/Science/306087_a_307416]
-
Universitatea din București. Încă din al treilea an al facultății de medicină era preocupat de neuroanatomie, secționând creiere de embrioni umani în laboratorul de anatomie al profesorului Emil Repciuc și examinând la microscop secțiuni din cortexul cerebral în laboratorul de histologie al profesorului Ion T. Niculescu. După absolvirea facultății în 1952, își începe cariera științifică la Institutul de Neurologie "I.P. Pavlov" al Academiei RPR, fiind admis la aspirantură sub conducerea profesorului Arthur Kreindler. În 1955 obține titlul de "candidat în științe
Mircea Steriade () [Corola-website/Science/306152_a_307481]
-
până astăzi. Student fiind, a lucrat ca desenator și că preparator al sălii de disecție, apoi al clinicii și Institutului de Chirurgie și Ginecologie. În tot timpul studiilor a ocupat și posturile de preparator, apoi de asistent la Catedră de Histologie. Și-a continuat studiile la Berlin între 1899-1901, unde a lucrat și la diferite instituții precum Institutul de Anatomie Patologica și Spitalul "Moabit". A avut contacte cu reputați speciliaști din domeniul medicinii: profesorii Strassman, Virchow și Lepman din Berlin, precum și
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
2.6131 t-PA 2.6132 Plasminogen 2.6133 Alfa 2 antiplasmina 2.6134 d dimeri 2.6139 Alte teste de activitate tribinolitică 2.614 Teste de adezivitate - agregabilitate plachetară 2.615 Alte analize și teste de hemostaaza 2.7 HISTOLOGIE, CITOLOGIE, PATOLOGIE GENERALĂ 2.70 Histologie 2.700 Secțiuni nefixate 2.7000 Prelucrare piese extemporaneu 2.7001 Secționare la gheață 2.7002 Colorații uzuale: albastru, toluidină și/sau - hematoxilină eozină rapidă 2.7003 Colorații speciale/histochimice/histoenzimologice 2.7004 Colorații
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
Plasminogen 2.6133 Alfa 2 antiplasmina 2.6134 d dimeri 2.6139 Alte teste de activitate tribinolitică 2.614 Teste de adezivitate - agregabilitate plachetară 2.615 Alte analize și teste de hemostaaza 2.7 HISTOLOGIE, CITOLOGIE, PATOLOGIE GENERALĂ 2.70 Histologie 2.700 Secțiuni nefixate 2.7000 Prelucrare piese extemporaneu 2.7001 Secționare la gheață 2.7002 Colorații uzuale: albastru, toluidină și/sau - hematoxilină eozină rapidă 2.7003 Colorații speciale/histochimice/histoenzimologice 2.7004 Colorații imunohistochimice 2.7005 Colorații imunofluorescenta 2
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
2.6131 t-PA 2.6132 Plasminogen 2.6133 Alfa 2 antiplasmina 2.6134 d dimeri 2.6139 Alte teste de activitate tribinolitică 2.614 Teste de adezivitate - agregabilitate plachetară 2.615 Alte analize și teste de hemostaaza 2.7 HISTOLOGIE, CITOLOGIE, PATOLOGIE GENERALĂ 2.70 Histologie 2.700 Secțiuni nefixate 2.7000 Prelucrare piese extemporaneu 2.7001 Secționare la gheață 2.7002 Colorații uzuale: albastru, toluidină și/sau - hematoxilină eozină rapidă 2.7003 Colorații speciale/histochimice/histoenzimologice 2.7004 Colorații
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
Plasminogen 2.6133 Alfa 2 antiplasmina 2.6134 d dimeri 2.6139 Alte teste de activitate tribinolitică 2.614 Teste de adezivitate - agregabilitate plachetară 2.615 Alte analize și teste de hemostaaza 2.7 HISTOLOGIE, CITOLOGIE, PATOLOGIE GENERALĂ 2.70 Histologie 2.700 Secțiuni nefixate 2.7000 Prelucrare piese extemporaneu 2.7001 Secționare la gheață 2.7002 Colorații uzuale: albastru, toluidină și/sau - hematoxilină eozină rapidă 2.7003 Colorații speciale/histochimice/histoenzimologice 2.7004 Colorații imunohistochimice 2.7005 Colorații imunofluorescenta 2
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
clinice , preparatele orale de ribavirină administrate în monoterapie au fost investigate în tratarea hepatitei cronice C . Rezultatele acestor studii au arătat că monoterapia cu ribavirină nu a avut efect asupra eliminării virusului hepatitei ( ARN- VHC ) sau nu a produs ameliorarea histologiei hepatice după șase până la 12 luni de tratament și șase luni de urmărire consecutivă . Studii clinice cu ribavirină la adulți Utilizarea asocierii terapeutice ribavirină și peginterferon alfa- 2b sau interferon alfa- 2b a fost evaluată într- un număr de studii
Ro_924 () [Corola-website/Science/291683_a_293012]
-
clinice , preparatele orale de Rebetol administrate în monoterapie au fost investigate în tratarea hepatitei cronice C . Rezultatele acestor studii au arătat că monoterapia cu Rebetol nu a avut efect asupra eliminării virusului hepatitei ( ARN- VHC ) sau nu a produs ameliorarea histologiei hepatice după șase până la 12 luni de tratament și șase luni de urmărire consecutivă . Studii clinice cu Rebetol la adulți Utilizarea asocierii terapeutice Rebetol și peginterferon alfa- 2b sau interferon alfa- 2b a fost evaluată într- un număr de studii
Ro_879 () [Corola-website/Science/291638_a_292967]
-
clinice , preparatele orale de Rebetol administrate în monoterapie au fost investigate în tratarea hepatitei cronice C . Rezultatele acestor studii au arătat că monoterapia cu Rebetol nu a avut efect asupra eliminării virusului hepatitei ( ARN- VHC ) sau nu a produs ameliorarea histologiei hepatice după șase până la 12 luni de tratament și șase luni de urmărire consecutivă . Studii clinice cu Rebetol la pacienții copii și adolescenți : Pacienții copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 3 și 16 ani cu hepatită cronică C , compensată
Ro_879 () [Corola-website/Science/291638_a_292967]
-
București) a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost fiul lui Vincențiu Babeș. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume ("Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase") prin care a pus bazele moderne ale acestei științe. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie. s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincențiu Babeș, originar din Banat. A studiat medicina
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat "Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses" (1885). În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch. În 1881 primește titlul de "conferențiar" ("docent privat") iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul "Babesia". În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un "Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos". A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecțios", sinteză a microbiologiei
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
Hepatită cronică B : Experiența clinică curentă la pacienții cărora continuă să li se administreze tratament cu interferon alfa- 2b timp de 4 până la 6 luni arată că terapia poate produce eliminarea ADN- VHB seric . S- a observat o ameliorare a histologiei hepatice . La pacienții adulți care prezintă o pierdere a AgHBe și ADN- VHB , s- a observat o scădere semnificativă a morbidității și mortalității . Interferonul alfa- 2b ( 6 milioane UI/ m , de trei ori pe săptămână , timp de 6 luni ) a
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]