694 matches
-
evreu? Totuși, tata a luat pastilele, foarte curând febra mare i-a scăzut și în scurt timp s-a însănătoșit. Am aflat apoi că pastilele acelea se numeau penicilină. Nimeni nu auzise până atunci de ele. Da, în plin război hitlerist, un ofițer hitlerist l-a salvat pe tata de la moarte. Multă vreme nu am povestit acest incident, de teamă - poate o teamă stupidă - să nu i se dea o coloratură vag colaboraționistă. R.P. Nu știu de ce, dar presimt o schimbare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a luat pastilele, foarte curând febra mare i-a scăzut și în scurt timp s-a însănătoșit. Am aflat apoi că pastilele acelea se numeau penicilină. Nimeni nu auzise până atunci de ele. Da, în plin război hitlerist, un ofițer hitlerist l-a salvat pe tata de la moarte. Multă vreme nu am povestit acest incident, de teamă - poate o teamă stupidă - să nu i se dea o coloratură vag colaboraționistă. R.P. Nu știu de ce, dar presimt o schimbare de decor. A
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
2: Sigur că la 10-11 ani, prin ’41 - atunci când omul, neștiind ce-i poate pielea, visează să fie mereu în pielea altora -, aș fi vrut să fiu Paul Colette, ajustorul francez care, pentru a trezi patriotismul concetățenilor aflați sub ocupație hitleristă, s-a decis să tragă, și a tras, cinci gloanțe de 6,35 mm în odiosul colaboraționist Laval, când acesta părăsea o cazarmă din Versailles. Aș fi vrut să fiu Colette chiar dacă acesta ratase atentatul, dar aș fi fost adus
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
benzile din ’41, se ascultă din nou procesul și, în ovațiile tuturor, atentatorul e achitat. Acum, Colette se îmbrățișează cu Gerbinis - magistratul care în ’41, luându-și mii de riscuri, rezistând presiunilor, manevrând abil, a refuzat să-l predea poliției hitleriste, știind că acolo patriotul francez nu avea nici măcar șansa unui proces încheiat cu o condamnare la moarte de la care te mai putea salva... Acum, în ’69, aș fi Gerbinis, salvatorul celor ce nu trădează, cel solidar prin lungi abilități cu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se numea Eliberarea -, care începea așa: un avion sovietic trecea peste oraș aruncând manifeste, soldați români le strângeau de pe străzi și le ofereau spre vânzare localnicilor, la preț de o rublă. Eroul cel mai odios al filmului nu era comandantul hitlerist, ci un fel de adjunct al său, colonelul român, numit Iliescu, avea toate păcatele lumii, de la servilism până la crimă - după proiecție, nu am mai putut mânca zile întregi și am intrat la ideea de cancer, lipsa poftei de mâncare fiind
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ar fi adus roadele de azi fără orientarea și solicitudinea pe care Partidul Comunist Român a arătat-o făuritorilor de frumos, gândirii lor ideologice și estetice, condițiilor de viață și de creație.“ (Viața românească, aprilie 1971) „Eliberarea țării de hoardele hitleriste a deschis drumul eliberării omului de exploatare. Intrat în legalitate, Partidul Comunist Român a desfășurat o acerbă luptă cu rămășițele reacțiunii, camuflate sub lozinci «democratice» și patriotarde și sprijinite de factorul dinastic. Autoritatea acestui factor fusese însă terfelită de scandalurile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu deosebită trufie, a respins cu scârbă și totdeauna cu indignare ordinea hitleristă, alăturându-se hotărât, sub conducerea comuniștilor, la frontul antifascist, pentru redobândirea libertății țării, a democrației pentru pace, pentru o patrie care a trecut cu hotărâre la construirea unei lumi infinit mai bune, cea a socialismului.“ (Flacăra, 7 aprilie 1977) GRIGORESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
arătat și continuă să arate ce ar însemna nu numai pentru viața publică din Franța, ci și pentru întreaga atmosferă politică a lumii legalizarea, printr-un vot popular, a unui guvern adus la putere în urma unui puci organizat după modelul hitlerist.“ (Gazeta literară, 25 septembrie 1958) Iorgu Iordan față cu partidul (nota V. I.) „Oamenii de știință datoresc o recunoștință deosebită partidului, pentru sprijinul multilateral pe care-l primesc în activitatea de cercetare. Deschizând un drum larg științei, partidul a creat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acționa decît acela de a se îmbulzi în comitetele de redacție; dar important pentru o revistă este cine o scrie, nu cine figurează în comitetul de redacție. Au existat și la mine obiecții, de pildă, că am studiat în Germania hitleristă, am avut un unchi în Canada și m-am ocupat cîndva cu literatura creștină, însă socoteam că acele timpuri au trecut pentru totdeauna. Din păcate, sau poate din fericire, viața indivizilor și a societăților este o luptă fără sfîrșit, pretutindeni
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dată când cu ajutorul monarhiei și al reacțiunii a venit la cârma țării Generalul Antonescu - unul din galeria marilor scelerați care au Însângerat omenirea (subl.ns.) - și până la 23 august 1944 când glorioasa Armată Roșie a eliberat România de cotropirea armatelor hitleriste, constituie cea mai cruntă și mai neagră perioadă pe care a străbătur-o țara. În fruntea fărădelegilor stă fostul rege Mihai. Astfel, la 8 Noembrie 1940, fostul rege Mihai face o vizită politică la Iași, Însoțit fiind de mama sa Elena
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Otto Gwiazdomorski. Motivarea cartonașului roșu acordat scrierii a fost următoarea: „Nu s-a acordat viza, considerînd inoportun ca În preajma zilei de 9 Mai - de sărbătorire a Înfrîngerii fascismului - să se vorbească despre un român ca făcînd parte din unitățile hitleriste decimate de partizanii jugoslavi”. Cenzorul mârâise nemulțumit și față de alte chestii din lucrare: „De altfel, prizonierii fasciști luați de partizanii sîrbi par să fie niște oameni foarte de treabă, tratați ca atare de toți, ospătați și găzduiți cu prietenie de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rândul celor mai apropiate rude. Se face totul să fie înmormântați odată, în aceeași groapă, Costache să fie alături de Dumitru, de cel pe care l-a dorit mai învățat, dar greșelile mari nu sunt iertate. După întoarcerea armelor împotriva armatei hitleriste, armata română a mai pierdut 169000 de ostași (morți, răniți și dispăruți), printre ei aflându-se și mulți pungeșteni, precum tatăl lui Grigore Toloacă, coleg și prieten cu Săndel. Din această perioadă pungeștenii nu au uitat gestul inuman al unui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe peronul gării Sinaia pe I. G. Duca, prim ministru liberal, iar în 1939 pe premierul Armand Călinescu. Mașinațiile ambițiosului monarh Carol al doilea ce a devenit un dictator adevărat, au fost spulberate în 1940, când puterea militară a Germaniei hitleriste dicta politica întregii Europe, iar țara reîntregită cu atâtea jertfe, a fost ciuntită prin dictate ale marilor puteri, Rusia Sovietică și Germania hitleristă, de circa 100 mii de kilometri patrați, peste o treime din teritoriu, fiind siliți să cedăm Basarabia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doilea ce a devenit un dictator adevărat, au fost spulberate în 1940, când puterea militară a Germaniei hitleriste dicta politica întregii Europe, iar țara reîntregită cu atâtea jertfe, a fost ciuntită prin dictate ale marilor puteri, Rusia Sovietică și Germania hitleristă, de circa 100 mii de kilometri patrați, peste o treime din teritoriu, fiind siliți să cedăm Basarabia, plus nordul Bucovinei, precum și Ardealul de nord „bunilor” noștri vecini de la răsărit și de la apus. Ai auzit cum Franța, o țară mare și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pus-o la curent cu abdicarea regelui, despre înscăunarea tânărului rege Mihai și că acesta i-a încredințat generalului Ion Antonescu formarea noului guvern, la care a trebuit să numească și legionari, așa cum îi fusese recomandat regelui de către reprezentanții Germaniei hitleriste. Generalul Ion Antonescu, un militar rigid, considerând că tânărul rege este lipsit de experiența domniei, a înlesnit întoarcerea reginei Elena, mama regelui, ca un factor de echilibru pe lângă tânărul monarh. Generalul Antonescu a declarat că România devine un aliat al
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în aer iminenta izbucnire a unui conflict armat cu dezastruoase consecințe pe plan general! Hitler ocupase regiunea Sudeților din Cehoslovacia pe care ulterior a devorat-o complet, în timp ce democrațiile occidentale își etalau neputința și credeau în asigurările pacifiste ale Germaniei hitleriste și tot așa până la 1 septembrie 1939, când, printr-un fals grosolan, Germania pretextează un atac provocat de polonezi și astfel cu data aceasta de 1 septembrie putem înscrie una din cele mai mari calamități ale secolului 20, cel de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
noi, cei care participam la un război deja pierdut. Și lucru tare curios... Eram angrenați de hitleriști într-un război care nu era al nostru și mi se frângea inima că „Marea Franță” și aproape întreaga Europă era sub dominația hitleristă! Cei din Primul Război Mondial - mă refer la români - aveau credința tare în dreptatea cauzei pentru care luptau, pe când noi... pierduserăm războiul din start... În noiembrie 1942, pe o vreme potrivnică, dușmănoasă, cu lapoviță în România și ninsoare și viscol
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
acest război. În Vest avusese loc la 6 iunie debarcarea din Normandia și lumea din jur era tot mai sceptică în privința soartei războiului și a omenirii!... Ici-colo mai era câte un încăpățânat care mai credea în armele secrete ale Germaniei hitleriste. Unul dintre aceștia era chiar cu mine, în salonul de spital în care ne aflam: era sublocotenentul de rezervă Ioniță... din Brașov, printre ultimii răniți evacuați pe calea aerului din Crimeea. Pe vremuri fusese legionar convins, apoi ca aliat al
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
într-o căruță și astfel plecăm, eu și soția, spre refugiul din munții Buzăului. În primele ore ale dimineții de 24 august treceam peste Siret pe podul de la Cozmești, mergem spre Nișcov-Buzău și așteptăm cu îngrijorare desfășurarea evenimentelor. Falnica armată hitleristă, ce cucerise aproape toată Europa și ajunsese la porțile Moscovei, nu mai era aceeași de altădată. Apar trupele rusești cu ținta finală - Berlin. Ne ascundem prin râpi și hârtoape prăpăstioase din vecinătatea satului. Cu tot adăpostul nostru suntem surprinși de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Franța până la Paris. Într-o admirabilă zi și mai însorită străbatem teritoriul german, admirând priveliști de o rară frumusețe, cu orașe și sate perfect aranjate, ordonate și curate și mă gândeam cum a renăscut Germania din dezastrul cauzat de nazismul hitlerist prin declanșarea celui de al Doilea Război Mondial. Vedeam acum o Germanie pașnică în rândul națiunilor libere. La ora 12 trecem granița germano-franceză... Un spontan și puternic „Vive la France!” a cutremurat autocarul și ne-a adus un fior plăcut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care, cu 43 de ani în urmă, a fost martora uriașei încleștări dintre beligeranți. Lângă ape, pe un soare aprins, stăteam sub umbra improvizată și vedeam țărmurile Angliei de unde a pornit cea mai formidabilă forță eliberatoare a continentului, de sub dominația hitleristă. Am văzut iarăși același enorm furnicar uman, grăbit și avid de a cunoaște cât mai mult din ceea ce se putea vedea și cunoaște! După o masă copioasă, bogată în proteine și sucuri răcoritoare, m-am deplasat spre cazematele din care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
precauție militară) lumina care rezulta dădea o nuanță lunară aerului greu În care pluteau nori de fum de țigară. Niște draperii opace mă separau de Parisul camuflat. Titlul din capul paginii unui ziar care atârna de pe un scaun anunța invazia hitleristă În Țările de Jos. Am În fața mea foaia de hârtie pe care am schițat În acea noapte la Paris diagrama pozițiilor din problemă. Albul: rege la a7 (adică primul dosar, al șaptelea rând), regina la b6, turele la f4 și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
antiotomane ale lui Ștefan cel Mare, apare cu atât mai evident clarviziunea sa, necesitatea acestor lupte de eliberare, justificarea marilor sacrificii făcute în asigurarea unui viitor de libertate. Dacă adăugăm stăpânirii otomane și năvălirile barbare, terorismul tătarilor, stăpânirea austro-ungară, rusească, hitleristă, sovietico-comunistă, post comunistă originală și capitalistă sălbatecă... ne întrebăm: când a fost țara noastră liberă, stăpână pe soarta sa, împlinirea visului de libertate al lui Ștefan? Ștefan a salvat Moldova ce se afla pe marginea prăpăstiei, în pericol de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bazinul din incinta stadionului „Tineretului”, portarul olandezilor, foarte agitat, zbierând tot timpul, numai cap firește (în sensul că atâta se vedea din el, restul era în apă), un cap ce ne amintea, datorită caschetei specifice respectivilor sportivi, de fețele parașutiștilor hitleriști din filmele de război, se metamorfoza pentru noi într-un „pucist” („contrarevoluția” din 1956, din Ungaria, mai era încă proaspătă în memoria tuturor). Făceam și lucruri mai puțin nevinovate, scandaloase chiar, care astăzi mi se par neverosimile. Cum Gh. Udr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
evenimentele filmului, realizat în 1947, vine să întărească acest caracter), evoluează câteva destine umane bine individualizate. De personajele sale, Giuseppe de Santis se apropie, atunci când este cazul (căci o brută rămâne totuși o brută, cum elocvent ne arată fostul soldat hitlerist, ucigașul profesionist al bandei), cu multă înțelegere, încercând să surprindă orice licărire de umanitate. Ca și în Orez amar, de Santis își strânge însă toate forțele pentru finalul filmului, care e, aici, de-a dreptul extraordinar: țăranii l-au capturat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]