572 matches
-
Kilimanjaro este un munte acoperit de zăpadă, are o Înălțime de 5892 metri și se spune că e cel mai Înalt munte din Africa. Vârful dinspre apus este numit Masai „Ngàje Ngài“, Casa Domnului. Foarte aproape de acest vârf se află hoitul Înghețat și uscat al unui leopard. Nimeni nu a putut explica ce căuta leopardul la o asemenea Înălțime. Zăpezile de pe Kilimanjaro — Cea mai tare chestie e că nu mai simți nici o durere. După asta Îți și dai seama că Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ficțiune laolaltă, căsătorite și prăbușite În uitare din cauza acestor actuale, atît de minunate ținte aeriene și distrugătoarele lor zburătoare, plus cîte-o moviliță seara frumos aranjată de cadavre filmate din mai multe unghiuri deodată, ce-și joacă la perfecție rolul de hoituri masacrate de sîrbi, cîteodată apar pe neașteptate și altele, sau joacă-n alt movie, masacrate de croați, bosniaci, sîrbi bosniaci, croați bosniaci, turci, cneazul Lazăr, ortodocși, catolici nu, uck-iști din toată lumea uniți În jurul focului Încrucișat de tabără ca-n timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
n-au dispărut, la un scriitor extrem de Înzestrat iată că surprind și Încîntă În chip neobișnuit. Mai ales În ca de obicei excepționala traducere a lui Radu Paraschivescu. „O povestire extraordinar de romantică”, se citează pe copertă din Kirkus Review. Hoituri romantice. Putred de romantic. Moartea unui dac Însemna pentru acest popor un prilej de bucurie, o sărbătoare. Nu știu dacă și În viziunea lui Jim Crace. * Jim Crace, În clipa morții, Editura Humanitas, 2006 NAZISM ȘI CIOCOLATĂ* Cum am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un brancardier? Complet debusolat, cu ochii dilatați ca În fața unei primejdii iminente, doctorul Cuc a făcut un pas spre securist... Profesorul - al cărui calm era recunoscut - a ordonat, aproape scrâșnind: ― Dacă În două minute nu dispari de aici cu tot cu acest hoit, poți să-ți depui demisia!!! ― Soră! - s-a auzit glasul scâncit al doctorului Cuc - cheamă un brancardier. ― Cum Îți permiți??? Ea are alte atribuții. Dumneata să alergi după brancardier. S-a Înțeles? Sau - a ridicat tonul profesorul Hliboceanu. Ca unul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
hai să fim serioși, asta nu este o meserie, orice, dar meserie nu...) cu destule (nenumărate, murmurase) tinichele invizibile agățate de picioare, tinichele pe care ar fi trebuit să le explice, cumva, fiindcă lăsau în urma lor un pronunțat miros de hoit. Fie că dorea, fie că nu, distinsul - ei, aș! - scriitor era obligat să stea în camera de interogatoriu și să „dea din el”, cu lux de amănunte. Chiar se întreba ce poveste avea să scornească individul pentru a apărea curat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
lăsa natura să se manifeste prin ele, vreau să spun că sunt autentice, Întrucât sunt posedate de geniul speciei, pe când individul uman transformă actul sexual Într-o moară a trupurilor ce se macină, macerându-se până când capătă damful impudic al hoitului. Din dorința de a se păstra puri, marii asceți Își Împuținează corpul așa cum se poate observa la un Francesco d’Assisi. Experiența negării trupului nu e decât o altă pervertire a individului ce vrea să-și Înfrângă condiția printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Îmi pun problema cum poate să se apropie cineva de o damă cu aura aceasta de miresme, altfel decât din perversiune. Așa de dulce și puhav miroase colega noastră Ursula; de ce oare o fată frumoasă ca ea pute ca un hoit? (luni) Don Fabrizio quella sensazione la conosceva da sempre. Erano decenni che sentiva come il fluido vitale, la facoltà di esistere, la vita insomma, e forse anche la volontà di continuare a vivere andassero uscendo da lui lentamente ma continuamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la cutia isnafului și când la asemeni nu-i posvolită lor o așa mesărie și a să sluji cu creștinii. Nu mai puțin că și din Botoșani, Fălticeni, telali, creștini și jidovi, aducând blănării lucrate cu feliuri de amestecături i hoituri, le vând mai ieftin, pentru că nu este cunoscut tuturor falșa lor lucrare cu care urmare apoi ei jăluitorii nu-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lasă cuprinși de marele suflu al orgiilor. Ieșirea din identificare este atît de totală încît Erosul ocupă tot locul vacant. Istoria ciumei în Evul Mediu este exemplară. Dorința de a trăi se exacerbează la cei care fug de grămezile de hoituri, de locurile contaminate. Pofta de a se bucura de viață încearcă să se satisfacă în festinuri, în dansuri, în împreunări maestrul de ceremonii fiind adesea moartea. Alții nu se pot smulge din tristețea caselor pustiite, din fascinația rugurilor și a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cenușa; cuvintele ard, sunt stele mișcătoare, de aceea căutarea cuvintelor, întruchiparea lor îi dau sfâșieri și trăiri de calvar. Ioan Alexandru cântă raiul "începutului", și anii trec fără să i se dezvăluie lucrul în sine. "Legat de ceafa mea ca hoitul de duhoare,/ Ești crucea mea cuvânt pe care sunt clădit/ Ce prăpăstii străbat o limbă?/ Norii se duc și-n urma lor e atâta liniște/ Că se văd anii curgând din cer pe brațele incestului/ În sexele pământului cum apărură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru prăbușit palatele nababilor în ale căror subterane zac movile de aur, pentru a preface în pulbere maghernițele putrede ale politicei oligarhice, îmbîcsite de putoare și de păinjeniș... Vom construi majestoase trapeze de lemn în al căror ochi de frînghie hoiturile despoților vor face gimnastică funerară în bătaia vîntului...” (vol. 2, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 86) 3. Al. Macedonski, „La vizită” (Scene din viața bucureșteană), în Opere, 6, ediția cit., p. 225. 4. „Șantecleru coani Frosi”, în Matache Pisălog, Ed.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ghiontesc claie peste grămadă,/ total schimbându-mi/ și marea în mamă/ și mama în mare./ Mi-au întors oglinzile spatele/ și-am lăsat și eu gloaba cea fostă/ la capătul drumului,/ iubirea timpului copleșindu-mă/ peste mine adunată,/ mă face hoit să mă simt/ Timpul e o prea mare obrăznicie!" ( Când se ajunge atât de departe). Cel de-al doilea volum de poezii al Liviei Iacob, Fragmente din războiul urban (Editura Outopos, Iași, 1999), apare după o necesară clarificare a apelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
disconfortul sau i-l transmută în izolare, înstrăinare (îndeosebi de propria feminitate, aproape repudiată în texte precum Secret sau Feminin din aceleași Seri la Mircești), neliniște rău prevestitoare sau chiar dezgust de sine, ultimul transcris în pastă bacoviană: "În oglinda hoitului mea/ mă contemplu/ bolnavă de tine//...// Curând voi muri/ în ochii tăi/ blând voi deschide/ alcovul/ și voi păși" (În curând, din Seninătatea lemnului). Interiorizarea acestui gen de material (în cazul de față, mai degrabă livresc decât autentic, ontologic) este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel, pedeapsa corporală a fost mult timp socotită o practică banală, normală, chiar indispensabilă în Occident (Giolitto, 1986; Debarbieux, 1996
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Orientului unde totul e mahala: Bucureștiul e "oraș de putregai material și moral" (corespondență) iar O plimbare la Căldărușani îi dă prilejul să observe cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din București unde nici repausul duminical nu-i priește căci, după o noapte de petrecere, dimineața "ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
această sintagmă Puterea și Adevărul pentru componenta comunistă, fusese în 1971 Mihai Viteazul, pentru componenta naționalistă. Scenaristul ambelor, cine altul decât Titus Popovici . Sarcina politică a lui Popovici era grea. Trebuia executată o operație fină, de secționare cu laserul a hoitului politic al lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, astfel încât să fie aruncate mulțimii „greșelile” sinistre ale anilor ’50 fără a fi afectat nucleul ideologic comunist. Despărțirea de trecut, „adevărurile” din acest film, nu erau rostite de dragul Adevărului, ci al Puterii. Critica perioadei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și a venit așa, dar se putea și altfel . Dacă însă nici acest groaznic măcel nu v‐ a fost învățătură, va mai curge sânge, dacă trebuie să vină, va veni!” Nu vă mai ascundeți după cadavrul „genialei” bestii. Lăsați bietul hoit să putrezească în pace, iar voi luați aminte!” * Păreri tutovene Păreri Tutovene, publicație săptămânală de opinie, informație și atitudine a municipiului Bârlad, reapare joi 16 aprilie 1992 cu un colectiv de redacție format din: Gh. Barbu, redactor șef, O. Oprescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Faulques nu i-a dat atenție. Vorba „artistic” Îi șovăia În memorie, trezindu-i o nemulțumire retrospectivă. În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând Într-un fotoliu cu mațele ieșite afară și rebobinând un rollfilm, cu aparatele În poală, În fața hoitului unui bărbat fără cap, căruia Îi fotografiase doar pantofii), cuvântul „artă” sună mereu a mistificare și scutece calde. Mai bine amorali, decât imorali. Nu crezi? Și acum, te rog, sărută-mă. - E o poză bună, a continuat vizitatorul. Se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câștigau Într-adevăr toate bătăliile - și duhoarea, evocatoare ale atâtor alte duhori și zumzăituri, muște și pestilențe ale trupurilor umflate din Sabra și Chatila, ale mâinilor legate cu sârmă din gropile cu gunoi din San Salvador, ale camioanelor care descărcau hoituri Împinse cu lopețile mecanice la Kolwezi: zumzumzum. Un fotograf abil putea fotografia bine orice, spusese cineva. Dar Faulques știa că oricine zicea așa ceva nu luase parte la nici un război. Nu era cu putință să fotografiezi pericolul ori vinovăția. Sunetul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pericolul ori vinovăția. Sunetul unui glonț care făcea să explodeze un craniu. Râsul bărbatului care tocmai primise șapte țigări după ce câștigase pariul despre copilul femeii căreia Îi golise vintrele cu baioneta: ghicise dacă fătul era băiat sau fată. Cât despre hoitul sârbului desculț, poate că un scriitor ar fi putut găsi unele cuvinte. Pentru muște, de pildă. Zumzumzumzumzumzum. Duhoarea era Însă altceva. Ori neînzorzonata singurătate a cadavrului acoperit cu praf: nimeni nu scutura de praf un leș. Numai artistul este cinstit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
greu se mișca. Se întunecase, dar trei felinare fixate în greementul vasului Pequod ne luminau, slab, calea; cînd ne-am apropiat ceva mai mult, l-am văzut pe Ahab lăsînd peste parapet alte cîteva felinare. Arucînd o privire distrată spre hoitul ce se legăna pe apă, îi dădu unui matelot felinarul său și, după ce ne porunci să legăm bine balena pentru la noapte, se întoarse în cabină și nu se mai arătă pînă a doua zi dimineața. Deși în timpul urmăririi balenei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vitejii măcelari ai mării, care taie pe punte, ca niște canibali, carnea de balenă cu cuțitele lor aurite și înciucurate - rechinii, aceste animale cu boturile ghintuite cu juvaeruri, nu fac decît să se încaere sub masă, pentru o bucată de hoit; de fapt, însă, e cam același lucru, adică o treabă de rechini, revoltătoare și într-un caz și în celălalt. Rechinii sînt însoțitorii inevitabili ai tuturor corăbiilor cu sclavi care străbat Atlanticul, înotînd cu sîrg alături de ele, ca să fie de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și mulțimea păsărilor își sporesc larma ucigașă. Ore în șir, de pe puntea corabiei aproape nemișcate, nu vezi decît această priveliște îngrozitoare. Sub cerul azuriu, fără pic de nori, pe fața suavă a mării încrețite ușor de brize jucăușe, plutește mereu hoitul acela enorm, pînă se pierde în nemărginire. Triste și derizorii funeralii! Vulturii de mare, îmbrăcați în doliu pios, iar toți ceilalți rechini ai văzduhului, înveșmîntați în straie cernite sau pestrițe. Cît trăia balena, puțini dintre ei i-ar fi venit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
masă de carne - e mai rău decît o cetate asiriană în timpul unei epidemii de ciumă, cînd cei vii n-apucă să-și îngroape morții. Unii marinari o găsesc atît de insuportabilă, încît nu s-ar apropia de un astfel de hoit, nici pentru tot aurul din lume. Alții însă sînt dispuși s-o facă, deși uleiul obținut dintr-un asemenea hoit este de calitate foarte proastă și nu miroase cîtuși de puțin a esență de trandafiri. Apropiindu-ne și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]