KorAP: Find »[drukola/base=holeră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...79 >

1,975 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

a fost oprit de o santinelă cu pușca în mână, care i-a cerut să vie însoțit de călărețul de la ștabul companiei. Ca să încerce soldatul, Kiseleff i-a oferit 2 ruble, ca să-l lase să treacă. Soldatul, pretextând epidemia de holeră și că nu poate pune mâna pe bani, a cerut generalului să-i arunce la picioarele sale. Sentinela - un mehedințean șugubăț - a călcat rublele în picioare și trăgând cocoșul armei a amenințat pe Kiseleff să se dea înapoi, că altfel

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în persoana praporcicului Constantin Cantacuzino-Rîfoveanu, a fost și el înălțat la rangul de parucic (locotenent) și gratificat cu leafa pe patru luni, pentru felul în care și-a disciplinat soldații". Și Pappasoglu își încheie evocarea momentelor legate de epidemia de holeră din București cu menționarea minunii pe care ar fi făcut-o Sf. Dimitrie Basarabov, patronul Capitalei, cu acest prilej. "Pe la finele lunii septembrie - povestește autorul - ordonă generalul Kiseleff a se face sfeștania mare în cîmpu Filaretului, aducîndu-se Sfântul din Mitropolie

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
nu mai mureau 100-160 oameni pe zi la începutul lui octombrie 1831! Oricum narațiunea bătrânului colonel Pappasoglu este mișcătoare și foarte colorată prin alte amănunte mai precise, ce le dă în legătură cu contribuția tinerei noastre oștiri la stăvilirea cumplitei molime de holeră din vara anului 1831. Un alt martor din rândul armatei al funestului eveniment, ba chiar un confrate de regiment al lui Pappasoglu, a fost și viitorul colonel Grigore Lăcusteanu, pe atunci tânăr ofițer. În amintirile sale figurează un capitol intitulat

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
pe podul Caliței [Calea Rahovei]; toți ofițerii ședeau în cazarmă și chiar aceia care aveau casele lor în Capitală"144. Făcând acum un bilanț general al impactului avut asupra populației ambelor Principate Românești de către prima și cea mai grozavă epidemie de holeră, la 1831, ne putem referi atât la raportul generalului Kiseleff din 1 ianuarie 1834, privind administrația sa în țările noastre între 1829-1833, cât și la cel din 1832, al vornicului Barbu Știrbei, de care am mai amintit. Generalul atestă că

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
al bolnavilor (501 657) a atins o letalitate doar de 43,3%, un decedat revenind numai la 41 de bolnavi. Aceste corectări ni s-au părut indispensabile, spre a respecta întru totul adevărul istoric. 3. Flagelul în Transilvania Posibilitatea extinderii holerei din Rusia spre apus - adică spre Galiția și Principatele dunărene - a pus în alertă autoritățile centrale austriece și cele provinciale maghiare. După 21 decembrie 1830147, au început a se publica la Buda, prin grija consiliului Locumtenențial al Ungariei, instrucțiuni pentru

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
a pus în alertă autoritățile centrale austriece și cele provinciale maghiare. După 21 decembrie 1830147, au început a se publica la Buda, prin grija consiliului Locumtenențial al Ungariei, instrucțiuni pentru oficiile sanitare din Transilvania, în vederea prevenirii izbucnirii unei epidemii de holeră, precum și despre mijloacele ei medicale de combatere. Instrucțiunile au fost tipărite în limbile naționalităților trăind în Transilvania, româna, maghiara și germana. Textul, redactat într-o română colocvială, editat ca o broșură de 12 pagini in-folio de Tipografia Universității din Buda

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în Țara vecină stăpîneșce; III. Împedecarea lățirei ei, întru întîmplarea de se va arăta întră hotarele Țărei Împărătești sau doară a Țărei Ungurești; 1. Cunoașterea boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu bolnavii de holeră, spre a-i păzi de lipicioasa însușire a ei; 4. Prăpădirea sau stârpirea substanței lipicioasă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
boalei și a curțerei [curgerii] ei; 2. Cum trebuie obștea a păzi întru bolnavi de holeră și întru cei sănătoși; 3. Grija pentru starea sănătății comună a locuitorilor, mai vârtos a celor care sânt în orice legare cu bolnavii de holeră, spre a-i păzi de lipicioasa însușire a ei; 4. Prăpădirea sau stârpirea substanței lipicioasă; IV. Cura sau lecuirea bolnavilor de coleră"148. O altă variantă românească, tot în patru capitole, cu 36 de puncte, a acestor instrucțiuni, cu conținut

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
prezidială către județele ardelene, prevăzîndu-se măsurile profilactice adoptate, mobilizarea medicilor, exercitarea unui control riguros la vamă și la carantină, unde se eliberau certificate de sănătate. Peste trei zile, la 15 ianuarie, apărea ordinul guvernamental cu nr. 474, privind apărarea împotriva holerei: distribuirea medicamentelor necesare pentru populația săracă, obligarea preoților de a nu permite credincioșilor să meargă în Moldova și Țara Românească, controlarea severă a mărfurilor și negustorilor, interzicerea târgurilor. Se făceau cunoscute simptomele prezentate de bolnavii de holeră: slăbiciune, vomă, crampe

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
privind apărarea împotriva holerei: distribuirea medicamentelor necesare pentru populația săracă, obligarea preoților de a nu permite credincioșilor să meargă în Moldova și Țara Românească, controlarea severă a mărfurilor și negustorilor, interzicerea târgurilor. Se făceau cunoscute simptomele prezentate de bolnavii de holeră: slăbiciune, vomă, crampe și diaree, sete chinuitoare, figura sfrijită, ochii înfundați, membrele reci, convulsii și înțepenire, decesul putând interveni, în cazurile grave, și în câteva ore. La Târgu Mureș, ca urmare a ordinului din 15 ianuarie, s-au dat dispoziții

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
abdomen, fricțiuni cu spirt camforat, distribuire de bismut pentru reglarea urinării 150. În sfârșit, la 26 ianuarie, magistratul din Brașov emitea și în limba română o înștiințare cu nouă puncte, în care erau stabilite măsurile de prevenire a epidemiei de holeră 151. Totodată pentru întărirea sistemului carantinal de la hotarele dinspre Moldova și Țara Românească, deoarece mulți funcționari erau români sau trebuiau să știe românește a fost tipărită în limba română, tradusă din maghiară, o broșură specială cu instrucțiuni asemănătoare celei de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
română, tradusă din maghiară, o broșură specială cu instrucțiuni asemănătoare celei de mai sus, intitulată Îndreptarea deregătorilor de ținerea sănătății de grijă purtătoare și a fețelor pe lângă contumații apăra, ca în biruința muscanului prin țări de obște epidemice stăpânitoare boala holera să nu poate străbate, au de s-ar întîmpla să străbată, lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
străbate, au de s-ar întîmpla să străbată, lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau contagiozitatea și epidemicitatea holerei. Astfel se specifică: "Lipitoarea fire a boalei holera, care în anul 1817 pe țărmurii apei Ganges numită s-au arătat și în următorii ani pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, în 1818 Ceilanu, în 1819 Siama

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau contagiozitatea și epidemicitatea holerei. Astfel se specifică: "Lipitoarea fire a boalei holera, care în anul 1817 pe țărmurii apei Ganges numită s-au arătat și în următorii ani pe lângă aceea că mai toată India răsăritului a pustiit-o, în 1818 Ceilanu, în 1819 Siama, în 1820 China, în 1821 Iava, în 1822

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
aceștia de obște ar și tăgădui, sânt totuși multe și în ochi căzătoare din întîmplări luate cunoștințe, care lipirea și așa lățirea boalei o dovedesc, pentru care de fața sănătoase în anumite depărtare se leagă". În iunie 1831, în preajma pătrunderii holerei în Transilvania, s-a preconizat, sub nr. 17464, un plan de funcționare a unei carantine ideale, intitulat Planum Instituti Contumatialis (Planul instituției contumaciale), cu amenajarea paralelă a locuințelor destinate călătorilor, bucătăriilor, fântânilor, precum și înființarea a două spitale carantinale pentru izolarea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
s-a preconizat, sub nr. 17464, un plan de funcționare a unei carantine ideale, intitulat Planum Instituti Contumatialis (Planul instituției contumaciale), cu amenajarea paralelă a locuințelor destinate călătorilor, bucătăriilor, fântânilor, precum și înființarea a două spitale carantinale pentru izolarea bolnavilor de holeră și a altor două destinate convalescenților. Nu există însă dovezi că această carantină perfecționată a și fost construită în această perioadă, deoarece repeziciunea întinderii molimei în provincie a împiedicat orice acțiune, recurgîndu-se tot la cele vechi existente 152. Cu toate

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
două destinate convalescenților. Nu există însă dovezi că această carantină perfecționată a și fost construită în această perioadă, deoarece repeziciunea întinderii molimei în provincie a împiedicat orice acțiune, recurgîndu-se tot la cele vechi existente 152. Cu toate acestea, molima de holeră se apropia cu repeziciune de hotare. La izbucnirea ei cu toată violența în Moldova, în mai 1831, comandantul general imperial al Transilvaniei, contele Ignaz von Hardegg, a instituit o carantină de 20 de zile pentru călătorii și mărfurile provenind din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
dispoziții fuseseră adoptate încă din 27 decembrie 1830. Ulterior Transilvania și-a închis granițele spre Bucovina, Moldova și Țara Românească din pricina epidemiei de cholera morbus ce începuse să bântuie acolo 154. Toate măsurile de prevedere s-au dovedit însă inutile. Holera și-a făcut apariția în Transilvania, pătrunzând din două direcții. Prima, din nord, provenea din Galiția atinsă de molimă, fiind adusă în comitatul Maramureș la 13 iunie 1831 de către rutenii ce se ocupau cu transportarea sării pe Tisa și care

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și Bihor, pustiind în același timp și Ungaria, unde epidemia a progresat rapid, atingând Pesta la 14 iulie. Din Ungaria, maladia s-a propagat în Banat și comitatul Arad, iar în apus spre Austria. A doua direcție de pătrundere a holerei în Transilvania a fost cea din sud-est, dinspre Țara Românească și Moldova, contaminând districtul și orașul Brașov, pentru a ajunge la Tohanul Nou, la 22 iulie, în timp ce în comitatul Hunedoara și scaunul săsesc Orăștie, unde boala este depistată la 21

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Sibiu, Făgăraș, Alba de Jos și Alba de Sus, în scaunele secuiești Odorhei și Mureș, unde apare în luna octombrie, pentru ca în cele din urmă să atingă orașele Dej, Gherla și Cluj până la 2 decembrie 1831155. Primele comitate afectate de holeră au fost Maramureșul și Sătmarul, în nord-vestul Transilvaniei. În orașul Satu Mare s-au adoptat măsuri profilactice urgente, hotărîndu-se aducerea clorurii de var, gratuită pentru oamenii nevoiași și cu plată pentru cei înstăriți. Medicamentul, cusut într-o cârpă, avea să fie

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Transilvaniei", doctorul József Ferentzi (1771-1836), director al Școlii medico-chirurgicale din Cluj, președintele Sfatului medical al țării și referent sanitar gubernial. Serviciul sanitar din Translivania, ca și capacitatea organizatorică, energia și devotamentul protomedicului au avut de luptat cu virulența epidemiei de holeră, care a pustiit provincia în 1831 și a durat, cu intermitențe, până în 1837. În timpul molimei, protomedicul a păstrat legături permanente cu toți medicii din comitate și districte, reclamîndu-le rapoarte periodice despre numărul îmbolnăvirilor și al deceselor, ca și despre măsurile

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
de vindecați, deci o letalitate de 35%; în orașul Satu Mare, molima a secerat, între 11 iulie și 19 august, 38 de victime din 66 de bolnavi, cu o letalitate de 57%, iar în comitatul Sătmarului, unde au fost bântuite de holeră 50 de localități, între 20 iulie și 28 noiembrie, au decedat 787 de persoane din 1 838 de bolnavi, 1 051 însănătoșindu-se, deci o o mortalitate de 42%. În sfârșit, în comitatul Bihor, unde au fost atacate de maladie

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu un total de 5 186 de bolnavi, 2 177 de decedați și 3 009 de vindecați, letalitatea fiind de 41%. O mortalitate similară s-a înregistrat în sud-vestul provinciei, care a fost contaminată mai de timpuriu de epidemia de holeră ce izbucnise în Ungaria la 13 iunie. Astfel, în comitatul Torontal au fost bântuite de molimă, între 17 iunie și 15 decembrie, un număr de 151 de localități, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de bolnavi, anume 17

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
unde epidemia a bântuit între 12 august și 7 octombrie, ea s-a manifestat cu o deosebită violență, secerând numai în trei zile, între 13-15 august, 180 de vieți; apoi cifra letalității a scăzut pentru ca până la urmă - după trei luni - holera să dispară, nu înainte de a fi făcut 1 361 de victime. Cu prilejul flagelului, au fost aplicate măsuri riguroase de carantină asupra persoanelor aflate în deplasare, alimentelor, mijloacelor de transport, mărfurilor, corespondenței. Populația Timișoarei a trăit aproape trei luni de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
corespondenței. Populația Timișoarei a trăit aproape trei luni de groază, claustrată în case, viața orașului fiind moartă, pe străzi circulând numai carele mortuare și auzindu-se peste tot doar dangătul funebru al clopotelor de la biserici. În lupta aprigă dată împotriva holerei s-a distins corpul sanitar al Spitalului civil, unde au fost internați majoritatea celor atinși de boală; dintre medici s-au remarcat: Vasile Baich, Ferdinand Virag, Franz Reichard, Franz Gnädiger, Peter Eirich, Leopold Pinkus, Jakob Wanyek, Ignaz Fischluft și Antal

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]