703 matches
-
39. Aici putem urmări unirea a două dintre planurile importante ale științei cel practic și cel teoretic ceea ce implică și un pragmatism, dar și o unitate a acesteia. Cunoașterea formelor asigură unitatea științei, pentru că prin cunoașterea lor avem o imagine holistică asupra întregii naturi: "acela care cunoaște formele prinde unitatea naturii în cele mai diferite materii"40. Scopul științei este, în final, descoperirea formelor, cunoașterea lor fiind cea care ar permite o evoluție în lumea științei. Și când vorbește despre știință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt prea generale pentru a avea consecințe practice. De aceea știința are și scopuri secundare, și anume descoperirea unor cazuri particulare ce țin de formă, cum ar fi procesul ascuns și structura ascunsă. Forma, prin universalitatea sa, prezintă o viziune holistică asupra științei, păstrând unitatea acesteia. Dar ea nu este numai scopul științei, ci și structura ascunsă a lumii prin care se asigură unitatea acesteia. Este definiția veșniciei mișcării. În concluzie forma este o lege a naturii, legea mișcării interioare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alta"95. Cunoaștere metodică era de natură more geometrico de la simplu spre complex. Construcția va avea ca finalitate un complex de cunoștințe amplu în care să se integreze totul cunoașterii. Cea de-a patra regulă se referă la nevoia cunoașterii holistice a realității. Dezvoltarea se realizează treaptă cu treaptă, dar scopul său este cunoașterea totului universului: "Și ultima, ca atât în cercetarea mijloacelor, cât și în parcurgerea fragmentelor dificultăților să le enumăr atât de complet, una câte una, și să am
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limpede și distinct"152. Regula este manifestarea cogito-ului la nivelul metodic. Simplitatea acesteia asigură posibilitatea complexă de acțiune deoarece cu cât regula este mai simplă cu atât se poate dovedi mai restrictivă, prin simplitate ajungându-se la posibilitatea de viziune holistică asupra realității. Pasul următor constă în prezentarea parțială a cogitatelor aflate încă sub spectrul îndoielii. Sunt subliniate elementele specifice stării de creație. Ideile legate de simțuri, creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt în acest moment forme ale incertitudinii. Dintre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rezolve și problema raporturilor dintre lumea cogitatelor și cea a lucrurilor sensibile. Dacă lumea cogito-ului nu este unitară atunci aceasta nu se poate manifesta pentru că una dintre principalele modalități de operare specifice ale acestuia este de a realiza o imagine holistică a cunoașterii. Nu este posibilă ruptura în interiorul lumii cogitatelor și de aceea dualismul cartezian trebuie să fie moderat. Între cele două lumi, a cogito-ului și a realității sensibile, trebuie să existe legături. În această zi a meditațiilor Descartes trebuie să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ne aflăm din punct de vedere științific la un sfârșit de paradigmă. Universul teoretic a ajuns la o stare de plinătate, dar și de o separare între științe. Prin specializare s-au explicat multe dintre fenomene, dar realizarea unei imagini holistice a fost limitată. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o știința ne situează într-o lume a misterului din ce în ce mai profund. Lumea cuantică descrie realitatea ca formă energiei pure20. Ce se mai poate "descoperi"? Mai putem avea elemente noi? Și toate aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
13% (2 medicamente), 38% (4 medicamente), 82% (peste 7 medicamente). Apariția efectelor secundare va fi, la rândul ei, tratată cu alte medicamente, ceea ce va închide cercul vicios. Punerea în practică a rețetelor, fără verificarea finală a unui specialist cu viziune holistică și integrativă, duce, de multe ori, la administrarea de droguri din aceeași clasă, ale căror efecte benefice nu se sumează, dar ale căror efecte secundare nedorite se potențează reciproc. Apare astfel imperios necesară realizarea unei verificări finale, preferabil de către medicul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
care să ofere răspunsuri corespunzătoare ce vin în întâmpinarea nevoilor identificate, concomitent cu îmbunătățirea mediului școlar și valorizarea tuturor celor implicați în actul educațional; implicarea în schimbarea și dezvoltarea curriculumului pentru dezvoltarea unui mediu incluziv, școlile trebuie să recunoască natura holistică a curriculumului (în procesele de planificare, monitorizare și evaluare se va ține cont de cele două dimensiuni ale sale, cea formală și cea informală). Este indicat, de asemenea, ca școlile să urmărească lărgirea diversității oportunităților de învățare pentru toți elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cu valorile culturale, sociale și educaționale și cu credințele oamenilor în general). în acest context, problemele care apar sunt văzute ca fiind rezultatul unei disfuncționalități între acestea. Interesul sporit în privința modelului ecosistemic se datorează faptului că acesta oferă o viziune holistică și permite coexistența unor puncte de vedere diferite, adesea contradictorii. Unul dintre avantajele abordării ecosistemice este acela că îi încurajează pe profesori să privească în ansamblu și, în acest fel, să examineze modul de funcționare a comportamentului unui elev nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
colective care nu pot fi asigurate fără solidaritate. În studiul său, Mihai Burlacu analizează interpretarea metodei echilibrului reflectiv din perspectiva pragmatist-holistă a lui Morton White. Teza lui White este că echilibrul dintre principiile dreptății și judecățile particulare bine cumpănite este holistică. Raportarea judecăților despre situații particulare la principiile generale seamănă cu procedeul descris de Goodman, referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
control asupra spațiului (atât personal cât și colectiv). Foucault afirmă, În lucrarea „A supra veg hea și a pedepsi - Istoria Închisorii― că Închisorile trebuie văzute ca spații de Îndeplinire a sentințelor, iar sentințe care au evoluat În timp trebuie privite holistic și nu trebuieignorat modul În care metoda punitivă Însăși s-a transformat de-alungul timpului. El susține că a existat o trecere de la pedepsirea aproape exclusivă a trupului, la pedepsirea sufletului și a minții. Pedepsele nu mai sunt executate ca un
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
de cercetare doctorală și să Încerc să detaliez procesele specifice proiectării și producerii obiectului de arhitectură În cadrul acestei paradigme. La Început, proiectul meu Își propunea să investigheze aceste aspecte prin studiul amănunțit al arhitecturii și dezvoltării urbane, Într-un mod holistic. Obiectivele cercetării doctorale Mi-am propus ca prin această cercetare să detaliez, printr-o documentare temeinică, exact procesele care au stat la baza construcției „noii realități― socialiste, aideologiei comuniste, materializate prin mijloacele specifice arhitecturii și urbanismului. Cred că această parte
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
mai important, deoarece este primul din Europa și are o istorie oarecum specială din cauzalegăturii dintre concepția arhitectural - urbanistică și ideologia politică din spatele ei. Conținutul proiectului documentar Ideea principală a documentarului este de a prezenta cartierul EUR Întrun mod general, holistic și nu ca o felie deistorie separată, sau caun anumit moment În timp. Vreau să vă arăt EUR ca pe un proces care a Început În anii 1930 cu planul lui Mussolini de a construi Expoziția Universală din 1941, pentru ca
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
Eklund Shoemaker afirmă: „Educația trebuie organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, aducând împreună diferitele aspecte ale curriculumului în asociații semnificative care să se centreze pe ariile mai largi de studiu. Predarea și învățarea sunt văzute dintr-o perspectivă holistică, reflectând lumea reală, care este interactivă.” Lumea reală nu este compartimentată rigid pe obiecte de studiu. În orice moment al vieții suntem chemați să facem asociații, corelații, să căutăm în bagajul informațional de care dispunem soluții viabile pentru a ieși
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93495]
-
Opțiunea pentru modul de definire a criteriilor de evaluare a unui proiect aparține în ultimă instanță profesorului, în funcție de nivelul de generalitate la care acesta dorește să-și plaseze demersul evaluativ. Strategia de evaluare a proiectului, care este una de tip holistic, trebuie la rândul ei să fie clar definită prin criterii negociate sau nu cu elevii, astfel încât să valorizeze efortul excusiv al elevului în realizarea proiectului.
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
încearcă să combine elemente ale demersului exploratoriu și ale environementului de învățare dialogată într-un curs central sau un “portal de cunoștințe”. Se oferă oportunități de a încorpora variate strategii de instruire folosind elemente disponibile ale softurilor într-un design holistic. Tehnologii asociate Modelul teoretic Strategii 1. Authoring tools Aplicații de dezvoltare a softului educațional (pe web sau instalate pe computerul propriu) (e.g. Dreamweaver, Toolbook Authorware, EDU Integrator) 2. Learning management systems (e.g. Saba, Docent, THINQ TrainingServer, LearningSpace, TopClass, AeL - LMS
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
de demonstrat că o cultură în care doar poezia și publicistica sunt preocupările, dacă nu exclusive, în orice caz centrale, net dominante, reprezintă, într adevăr, o cultură mare, majoră. Nimic mai mult. Concepția noastră despre cultură este, în două cuvinte, holistică și funcțională. în sensul că în ansamblul funcțiilor culturale, un principiu de echilibru și sinteză exercită o funcție necesară de autoreglare și compensare. Ceea ce respingem sunt doar excesele și denaturările de orice tip, care decurg din orice gen de exclusivism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inerente și dobândesc seme aferente, care adesea le neutralizează pe cele inerente"; ba chiar Marie-Thérèse Mathet vede în numele succesive ale eroinei din O viață a lui Maupassant un rezumat al programului narativ. Toate aceste puncte de vedere confirmă, cumulativ și holistic, teoria Monicăi Borș după care la Eliade nomen est omen; cu atât mai mult cu cât vorbim despre o proză fantastică al cărei obiectiv e acela de a camufla tot ce ține de mysterium tremendum sub aparență profană - adică, transpus
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât mai mult, ecologia presupune un nou mod de gândire, bazat pe știință, prin delimitare și în opoziție față de cel newtonian, în principal holistic și sistemic, bazat pe recunoașterea statutului special al întregilor și sistemelor. Sursele științifice ale holismului în etica mediului sunt evidente. Științele vieții produc o schimbare radicală prin regândirea poziției omului în univers, prin trecerea de la situarea omului în separație față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistemul global, care resuscitează dialogul și confruntarea dintre oameni și natură și care permite intervenții reciproc profitabile"97. Pe scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă toate speciile. Fundamentul unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu sens, de la artiștii Renașterii și cei romantici până la pictura impresionistă și inovațiile artistice contemporane. Ecologia profundă preia idei din toate aceste surse pe fondul respingerii tradiției cartesiene dominante, ceea ce presupune 274: • Trecerea de la modele convergente reductive la modele divergente holistice. • Trecerea de la perspectiva antropocentrică la conceperea omului drept parte a unei rețele de relații biologice, o trecere comparabilă cu descoperirea copernicană potrivit căreia omul nu ocupă centrul fizic al universului. • Înțelegerea faptului că prin modificarea sistemelor biologice noi nu modificăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii, însă cuprinderea lor ca totalitate este posibilă doar prin sesizarea dimensiunii sensibilității, adică a unui alt tip de interacțiune, după McTaggart, o interacțiune bazată pe iubire 278. Nu în ultimul rând, noul mod de gândire inspirat de științele vieții, holistic și integrativ, poate duce la un nou înțeles al sensului vieții 279, la redefinirea relației omului cu natura nevorbitoare, la depășirea opoziției dintre natură și cultură și la reconsiderarea locului omului în univers. Nu în ultimul rând, redefinirea echilibrului dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]