757 matches
-
în celula endotelială pare a se desfășura printr-un sistem de semnalizare propriu (26). Sistemul oxidativ afectează endocitoza insulinei mediată de receptor, nu prin scăderea afinității receptorilor pentru insulină, ci prin activarea insuficientă a acestora (7). 3.2 Funcția de homeostazie hemodinamică. Localizarea strategică a endoteliului îi permite „să simtă” modificările în forțele hemodinamice, să perceapă până la un punct compoziția sanguină și să răspundă corespunzător la modificările survenite. Echilibrul hemodinamic periferic ține în mare măsură de eliberarea, pe de o parte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
de generarea excesivă a speciilor reactive de oxigen. Acestea pot activa factorii nucleari de transcriere precum NF-kB și în special proteina denumită factorul 1 indus de hipoxie (HIF1 - „Hipoxia-Inducible Factor 1”), capabilă să activeze multe din genele implicate în asigurarea homeostaziei vasculare: eritropetina, factorul de creștere endotelială (VEGF), transportorii de glucoză, hem-oxigenaza 1 și sintetaza endotelială a oxidului nitric (99). Mai recent, NO s-a arătat a fi implicat direct în controlul complicatei mașinării a transcripției unor gene. Una din primele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
și proliferarea celulară (21). Expresia ei este stimulată de factorul de creștere derivat din trombocite (PDGF) și de TGF?. În diabetul zaharat, modularea expresiei SPARC poate avea semnificație pentru remodelarea vasculară, prin intermediul sintezei proteinelor matriceale dependente de metalo-proteinazele implicate în homeostazia matricei extracelulare (46, 90). 4. Disfuncția endotelială 4.1 Definiție și caracteristici generale (39, 82, 94, 97) Termenul de disfuncție endotelială este folosit pentru a desemna o tulburare complexă și fără limite precise, incluzând scăderea producției sau a disponibilității de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
insulare, secretoare de insulină, dar și tumori non-insulare care secretă factori de creștere insulin-like (15). 4. Fiziopatologie Glucoza asigură în mod normal circa 50% din cheltuielile energetice globale ale organismului. Pentru celula nervoasă ea reprezintă de regulă singurul substrat energetic. Homeostazia glicemică este asigurată de intervenția rapidă și eficientă a unor multiple mecanisme fizico-chimice, metabolice și hormonale care controlează în esență cele două procese opuse: producția de glucoză (prin glicogenoliză hepatică și musculară și gluconeogeneză hepatică și renală) și consumul periferic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
și cele de susținere mecanică și biochimică imediată (celulele gliale și astrocitele). Pentru acest motiv, spațiul extracelular propriu-zis este foarte mic (~ 5% din volum), iar spațiul disponibil pentru rezerva de carburant este, evident, și el foarte mic; - în condiții normale, homeostazia glicemică a organismului este extrem de bine reglată, astfel încât suferința cerebrală prin lipsă de aport este practic exclusă; - dacă în prezent se înregistrează numeroase cazuri de suferință cerebrală prin lipsă de glucoză, aceasta se datorează nu atât condițiilor patologice posibile (insulinom
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
țesuturi, organe, organisme etc, ca în cazul eucariotelor de la metazoare. Reiese că semnalizarea stă la baza creșterii diferențierii celulare în filo- și ontogeneză, a reparației moleculare a ADN-ului și a celei tisulare, a imunității și în final a realizării homeostaziei. Informarea intercelulară prin diferite semnale polipeptidice (care ne readuce în atenție și valabilitatea unor concepte din teoria umorală a cancerului) se produce nu numai între celulele aceluiași organism, ci și între elementele celulare aparținând unor organisme diferite. La multe mamifere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sistem. Dacă respectiva celulă a ratat adeziunea cu congenerele ori a fost desprinsă accidental din legătura morfofuncțională cu acestea, mesajul indus de stimuli matricei extracelulare este o condamnare la moarte prin apoptoză. In vivo, această condamnare este foarte importantă pentru homeostazie, deci pentru continuarea vieții. Se evită astfel colonizarea (citește metastazarea necanceroasă) a altor țesuturi cu „elemente rătăcitoare“ desprinse accidental din țesuturile agresate. Semnalul poate fi însă favorabil multiplicării, creșterii și supraviețuirii celulare, în cazul în care toate cerințele homeostazice sunt
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proces direcționarea Cdk către proteina țintă. Mai întâi M-ciclina este marcată cu ubiquitină, apoi este împinsă în procesul de apoptoză. După despărțirea sa de M-cdk, ciclina nu mai e socotită de către „înțelepciunea corpului“ (cum numea marele fiziolog canadian Walter canon homeostazia) decât o proteină perimată fiziologic, care primește ordinul programat genetic în ea însăși, de a se dezasambla, resturile ei (polipeptide și alte substanțe) transportate de fagocite ajungând în acele „microcazane“ citoplasmatice unde sunt descompuse în aminoacizi recuperabili. Din „fericire“ pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
capping) telomerelor pentru a preveni fuziunea capetelor. KU este identică ADN helicazei II, o enzimă de despiralare ATP dependentă. Așa cum se observă din tabelul 3-1, la unele dintre proteinele asociate a putut fi definită funcția pe care o îndeplinesc în homeostazia telomerelor. Există cercetări după 2002, care descriminează cu aplomb două categorii de proteine sau complexe de tip binding telomeric proteins, în funcție de rolul jucat de ele. a) Proteine sau complexe proteinice cu proprietăți enzimatice, care controlează lungimea telomerelor (funcție legată esențial
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
doar în clipa „inducției diviziunii celulare“), produsul proteinic codificat de ea, generându-se în celulele somatice nu numai temporar, dar și în cantități foarte mici. În cazul în care gena cMyc nu este represată la timp, așa cum o cer regulile homeostaziei, produsul acesteia stimulează transcrierea de hTert și implicit face să crească forța telomerazei, ceea ce împinge celula către imortalizare și adesea spre cancerizare. În ciuda importanței acestor probleme atât pentru cunoașterea ca atare cât mai ales ca bază pentru viitoarele terapii anticanceroase
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
decât EBNA1. Funcțiile procancerigene ale oncoproteinelor codificate de virusul EpsteinBarr constau în: a) Imortalizarea celulei prin activarea telomerazei lmp 1 activează oncogena c-MYC. Se știe că această oncogenă (ca și o alta, c-FOS), sunt inductori ai proliferării celulare. Homeostazia celulei normale, pe care marele fiziolog 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) 200÷247 PCRIAM 06.02.2015 11:04 Page 213 canadian Walter Canon o numea metaforic „înțelepciunea corpului“ (the widsom of the body
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Reținând ideea după care desfășurarea normală a vieții în filogenie și ontogenie depinde de copierea fără greșeli „esențiale“ a informației ereditare codificată în ADN, observăm că în natură sunt admise totuși și copieri „cu greșeli mici“, erori care nu periclitează homeostazia în ansamblul ei. Supus unui continuu bombardament al stresorilor ambientali sau al celor proveniți din mediul intern al organismului, genomul tuturor viețuitoarelor a cumulat în filogenie și continuă să acumuleze și în prezent o multitudine de mutații care stau la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adult, celulele din coadă mor, iar coada dispare. De cele mai multe ori apoptoza este implicată în reglarea numărului de celule. Așa se face că în țesuturile adulte, moartea celulară balansează diviziunea, pentru a realiza un număr constant de celule. Fără această homeostazie, țesuturile ori ar crește disproporționat, ori s-ar micșora. Dacă o parte din ficatul unui șoarece adult este îndepărtată, rata de proliferare a celulelor hepatice crește, ca să refacă pierderea. Invers, dacă șobolanul este tratat cu fenobarbital, care stimulează diviziunea celulelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulară ca proces homeostazic a fost descrisă și explicată ca atare în 1842 de către embriologul german Carl Vogt. În 1885, un alt mare morfolog german, Walter Flemming, a completat această viziune, extrapolând-o din embriologie către toate fenomenele dirijate de homeostazie. Multă vreme, moartea celulară a fost considerată a fi un proces unic (de același tip), atât în ceea ce privește cauza, cât și desfășurarea în sine. Se confunda moartea prin apoptoză cu moartea prin necroză. Este meritul embriologului J. W. Sanders de a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dar programul concret de distrucție, de sinucidere altruistă, nu devine activ decât în cazul celulelor condamnate să dispară. În celulele „necesare“ unei anumite etape ontogenetice programul nu este activat, astfel că celulele capătă dreptul să se multiplice. Reiese astfel că homeostazia celulară și în final toate echilibrele de acest fel din organism, sunt întreținute de „jocul“ dintre factorii proapoptotici și cei antiapoptotici. Așa se face că în cei cu supraviețuire celulară (normală sau neoplazică) factorii inițiatori, căile de transmitere și efectorii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
procesele de supraviețuire și cele care duc la moartea celulară prin apoptoză O balanță invizibilă dar prezentă în toate manifestările vieții, de la zigot la organismul aflat în pragul morții, se află inclusă în orice părticică a viului. În cazul nostru, homeostazia este rezultatul unei continue interreacții între factorii antiapoptotici (păstrători ai vieții) și cei apoptotici. Evident, nu totdeauna sub eticheta factori care protejează viața se află neapărat substanțe sau emanații energetice care induc și supraviețuirea individului biologic. Celulele canceroase sunt, teoretic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că pentru dezvoltarea optimă a creșterii și dezvoltării embrionului, ca și pentru eliminarea promptă a acelor capete de clonă celulară cu defecte sau leziuni, apoptoza este un proces fără de care existența organismelor nu ar fi posibilă. Tot ce ține de homeostazia celulară se află reglat în „ceasornicul“ fiecărei celule, nu numai prin controlul riguros al ratei de diviziune, ci și prin acela al ratei de moarte celulară. 4.4. Strategii virale de întârziere sau inhibare a apoptozei Dacă interacțiunea dintre virusuri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pe o durată scurtă. Orice acțiune care se prelungește se însoțește de o cancerizare a celulei. Alături de alte mecanisme de reglare posttranscripțională,43 miARN veghează ca timpul de acțiune al mesagerilor să fie strict limitat la parametrul cronologic acordat de homeostazia speciei. În literatura de specialitate se găsesc și alți termeni care detaliază structuri ARN de talie foarte mică, componenți ai familiei ARN cu foarte puține nucleotide: a) shRNA (small hairpin RNA) este o secvență scurtă de ARN monocatenar de 25
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
neoplazice în sens darwinian. Sub acțiunea sau non-acțiunea (în cazul antigenității scăzute) factorilor celulari humorali de apărare ai organismului, se selecționează treptat celule cap de clonă, capabile să se adecveze (adapteze) la mediul ostil creat de forțele de apărare ale homeostaziei imune. Metodele prin care celulele canceroase reușesc să înșele vigilența sistemului imun sunt deosebit de ingenioase. Ele au ca substrat mecanisme potențial înscrise în genomul celulei transformate, dobândite în cursul selecției naturale sub influența „factorilor presori“ ai sistemului imun. În cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fig. 7-4). 7.4.1.2. Apărarea cu ajutorul celulelor imunocompetente S-a precizat că faza eliminării este constituită de patru etape distincte. A. ETAPA I-A. Acesta constă în intervenția promptă a apărătorilor înnăscuți ai organismului, care veghează la păstrarea homeostaziei imune. Astfel, se produce: a) intervenția limfocitelor Natural killer (NK), membrii celulari marcanți ai imunității naturale, înnăscute. NK sunt înzestrate cu citotoxicitate de tip proteolitic; b) recunoașterea antigenului de către macrofage și celulele dendritice, fagocitarea și descompunerea sa în interiorul acestor celule
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acțiune a limfocitelor T helper (Th) și T citotoxice (Tc). l Atacul limfocitelor Natural Killer (NK) inaugurează lupta împotriva antigenelor străine (non-self). Limfocitele NK sunt elemente celulare mari, granulare, înzestrate cu funcții citotoxice. Ele își exercită rolul de apărător al homeostaziei imune și o fac în mod nespecific, adică nu sunt instructate să atace un anumit antigen ci orice fel de non-self. Sunt astfel caracteristice, ca și celulele fagocitare, a ceea ce se numește imunitate naturală înnăscută a organismului. Limfocitele NK descoperite
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la om, proteinele IAPs participă la multiplicarea celulei normale, în principal la realizarea citokinezei și a segregării cromatinei. Se apreciază că rolul antiapoptic este secundar funcțiilor citate mai înainte. Oricum, În cazul dezvoltării embrionului, proteinele din familia IAP urmează legile homeostaziei, fără de care produsul de concepțiune nu ar avea o dezvoltare normală. La om, doi membri importanți ai familiei IAPs sunt proteinele antiapoptotice Survivin și NAIP studiate după 2000. Prima, localizată în cromozomul 17, joacă un rol important în diviziunea celulară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulare BCL 2 cunoscută ca factor antiapoptotic. Rezultatul acțiunii sale este scoaterea celulei infectate din rigorile apoptozei, cu alte cuvinte imortalizarea ei. c)Ei intervin în multiplicarea și mai ales în modularea imunitară în care sunt factori de apărare a homeostaziei celulare, mai ales împotriva unor virusuri care au tendința de a o destabiliza. Producția de interferoni din celule este reglată de așa-zișii „factori de reglare“ (engl. irfs = interferon responsive transcription factors), proteine capabile să modeleze activitatea genelor pentru interferoni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pe tot timpul vieții, iar “extrovertirea” producției stratului bazal al animalului să nu adauge nimic la mărimea lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare și de a susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face, animalul e supus unui permanent “bombardament” cu substanțe oxidante, din exterior și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face, animalul e supus unui permanent “bombardament” cu substanțe oxidante, din exterior și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor biologici, e tocmai pierderea continuă de celule amintită mai Înainte, pe care are grijă ca În prealabil să le oxideze. Se știe, de exemplu că părul, dar și stratul superficial al pielii, e alcătuit din cheratină, o proteină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]