560 matches
-
șapca neagră de baseball și haina de piele și ducea Într-o mînă o ditamai geanta de voiaj. Văzîndu-l, mi-am simțit inima duduind În piept. — Charles? Capul sus, că nu sîntem În Casa Usher(##notă - House of Usher: film horror (1960), adaptare după povestirea The Fall of the House of Usher, de Edgar Allan Poe.##). Trecu pe lîngă mine și intră În lobby, cu un surîs nerăbdător ce-i dezvelea albul de aisberg al dinților lustruiți. Ce se-ntîmplă pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al lui Akira, de ce să se obosească să mai facă altul cînd primul a fost atît de bun, exceptînd faptul acum remediat că eroii nu erau pe atunci decît șapte. Bineînțeles, nu lipsesc scenele tari, violente doar cu acordul părinților, horror, cu mortăciuni În stare incendiară și gata de orice, bineînțeles că ni se arată și puzderie de grozăvii, copiii sătenilor, de pildă, călcați În picioarele cailor și Îngropați Între sălcii, dar, pentru echilibru, apar și noțiuni dese de parapsihologie, magie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
auzit spunînd la megafon că iubește poporul sîrb În timp ce-l pisa din Messerschmidt. Wag the Dog, filmul din 1997 al lui Barry Levinson, În traducere cam liberă Înscenarea, șochează prin faptul c-a fost făcut avant la lettre, Înainte de basmul horror Kosovo, după An American Hero, o carte scrisă pe la Începutul anilor ’90. Subiectul arată ca scos direct din Nato: pentru a-l salva de scandal public pe președintele celei mai celebre națiuni din lume, surprins jucîndu-se cu o domnișoară sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai imprevizibile decât se crede îndeobște"; mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în concepții străvechi dar și contemporane, grotescul (elemente ale infernului dantesc: “nebunie, demonism, diformități, până la freaks și horrorul filmelor secolului XX”) până la modernul kitsch care stabilește înregistrarea unui triumf al urâtului într-o societate în care estetica sa nu mai este privită sub forma unor “reprezentări frumoase ale lucrurilor urâte, ci reprezentări urâte ale realității”. Granița abstractă punctată
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
o putea întreține, sporea. Stephen King, autorul unor cărți foarte populare, precum Carie, Shining, The Stand și altele cărți ce sînt surse bogate de alegorii simbolice ale anxietăților Americii contemporane, se dovedește a fi, în Teroarea din Amytiville (The Amytiville Horror), un precursor ocult gotic al lui Poltergeist: Subtextul poveștii este acela al strîmtorării economice... Încetul cu încetul, situația economică a familiei Lutz decade. Filmul s-ar fi putut intitula tot atît de bine și Teroarea scăderii contului în bancă... Teroarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acum în contact direct cu iraționalul și tradiția, devenind, așadar, un adevărat patriarh burghez. În plus, familia este reconstituită în formula sa de celulă unită, reîntregită, cu evidentă conotație pozitivă, capabilă să înfrîngă tot ce-i amenință integritatea. Spre deosebire de producțiile horror anterioare, în care familia apărea ca un nucleu ce producea monștri și groază, în Poltergeist, familia rezistă tuturor amenințărilor din exterior, din partea monștrilor reprezentați de "ceilalți", face față tuturor amenințărilor la adresa normalității burgheze. Aceste filme prezintă, așadar, din punct de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a fi mult prea sensibile și prea neliniștitoare pentru a fi abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente, ele pot, în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen Poltergeist, filme ce prezintă un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Frederick Jameson în ce privește felul în care el consideră alegoria și pe care eu mă bazez aici; vezi Jameson, 1979, 1981, 1990 și 1991 și vezi studiul meu asupra lui Jameson în Kellner, 1989c. 3 Variety susține că în 1980 filmele horror și cele științifico-fantastice au adus mai mult de o treime din totalul încasărilor și anticipează că pînă în 1981, cifrele vor atinge 50 de procente. "Horror Sci-Fi Pix a obținut 37% din încasări în decursul ultimilor zece ani" (3 ianuarie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
meu asupra lui Jameson în Kellner, 1989c. 3 Variety susține că în 1980 filmele horror și cele științifico-fantastice au adus mai mult de o treime din totalul încasărilor și anticipează că pînă în 1981, cifrele vor atinge 50 de procente. "Horror Sci-Fi Pix a obținut 37% din încasări în decursul ultimilor zece ani" (3 ianuarie 1981). Cin( fantastique (Vol. 9 no. 3-4, 1980: 72) raportează într-o trecere în revistă a deceniului că jumătate din primele zece filme cu cel mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ultimilor zece ani" (3 ianuarie 1981). Cin( fantastique (Vol. 9 no. 3-4, 1980: 72) raportează într-o trecere în revistă a deceniului că jumătate din primele zece filme cu cel mai mare succes de casă din toate timpurile sînt filme horror și science-fiction. Popularitatea genului horror s-a menținut pînă în prezent. 4 După cum susțin Ferguson și Rogers: "Combinația dintre reducerile de cheltuieli în domeniul asigurărilor sociale, alte inițiative bugetare și o lege a taxelor cu caracter regresiv a produs o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1981). Cin( fantastique (Vol. 9 no. 3-4, 1980: 72) raportează într-o trecere în revistă a deceniului că jumătate din primele zece filme cu cel mai mare succes de casă din toate timpurile sînt filme horror și science-fiction. Popularitatea genului horror s-a menținut pînă în prezent. 4 După cum susțin Ferguson și Rogers: "Combinația dintre reducerile de cheltuieli în domeniul asigurărilor sociale, alte inițiative bugetare și o lege a taxelor cu caracter regresiv a produs o semnificativă redistribuire a venitului americanilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
paternității filmului în măsura în care o întreprindere colectivă poate aparține unei persoane. De fapt, pelicula este un amalgam de stiluri cinematografice și preocupări atît ale lui Hooper, cît și ale lui Spielberg. Filmul demonstrează atît flerul lui Hooper pentru suspans, pentru elementele horror și ciudățenii, cît și înclinația lui Spielberg pentru ocultismul cețos al clasei de mijloc și aptitudinile tehnice binecunoscute ale cineastului american. 7 Stephen King, "Why We Crave Horror Movies", în Playboy, ianuarie 1981, 237. 8 În A supraveghea și a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Spielberg. Filmul demonstrează atît flerul lui Hooper pentru suspans, pentru elementele horror și ciudățenii, cît și înclinația lui Spielberg pentru ocultismul cețos al clasei de mijloc și aptitudinile tehnice binecunoscute ale cineastului american. 7 Stephen King, "Why We Crave Horror Movies", în Playboy, ianuarie 1981, 237. 8 În A supraveghea și a pedepsi, teoreticianul francez Michel Foucault (1979) analizează aparatul de supraveghere conceput la începutul secolului al XIX-lea de Jeremy Bentham, aparat pe care el l-a numit "panopticon
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ci o prezintă pe Carol Anne în vizită la niște rude din Chicago și pe Kane întorcîndu-se pentru a încerca încă o dată să o răpească. Acest film este atît de prost încît ar putea fi considerat simptomatic pentru declinul genului horror în epoca contemporană, deși s-ar putea ca, în parte, povestea confuză și fără o soluție certă să se datoreze morții lui Heather O'Rourke, lipsa ei împiedicînd filmarea unor scene care ar fi dat filmului coerența necesară. Moartea sa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
operau chiuretaje pe masa din bucătărie cu instrumente infecte, pierderi de sarcină "spontane" cauzate de sărituri de pe dulap, pumni aplicați în abdomen prin pernă, și, deasupra tuturor, veșnica poveste a colegei/ vecinei/ prietenei moarte în urma unui avort. Protagoniștii acestui documentar horror sunt torționari cinici, care își controlează pacientele de o posibilă sarcină direct cu chiureta, pentru că "nu strică niciodată un mic chiuretaj"(Doina Ruști), sunt "ginecologi obișnuiți să arunce dilatatoare metalice ca la un joc de darts în vaginele pacientelor neanesteziate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în treacăt la aspecte științifice sau tehnice, și atunci doar pentru a sublinia superioritatea armelor propriilor eroi. Rapid, și dat fiind succesul acestei prese, piața editorială nord-americană se segmentează și începe publicarea unor reviste mai specializate: reviste de western, box, horror etc. Au existat circa cincizeci de reviste îmbinând fantasticul, fantasy și SF-ul. Cele mai cunoscute sunt Weird Tales (1923-1954), în care va publica H. P. Lovecraft, Astounding Stories (1930-1937), apoi Astounding Science Fiction (1938- 1950) și, în fine, după
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
limba lui, Moise pe muntele Sinai. Se mai întâmplă și ca zeii să răspundă pur și simplu făcându-și apariția când sunt chemați sau când împlinesc o rugăciune. Găsim un exemplu de acest gen, în literatura fantastică, în The Dunwich Horror ⁄ Monstrul din Dunwich (1929)104, de Lovecraft, nuvelă în care implorat de fiul său într-o limbă neomenească, zeul Yog-Sothoth îl salvează. Zeii pot comunica cu oamenii prin tălmăcirea viselor. Direct, prin intermediul unui discurs clar și imperativ, sau indirect, prin
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o identifica exact acolo unde fusese imprimată de la geneză. Descifrarea valorii de signum al lumii și al făpturilor create a fost însă ținta multor scrieri medievale. Ceea ce șochează în Fiziolog nu este această preocupare, ci imageria bestială, un fel de horror al realității spirituale. Acestei adevărate estetici a urâtului îi poate fi clarificată intenționalitatea numai prin referirea la teoriile lui Pseudo-Dionisie Areopagitul despre încă și mai vechile „comparații contradictorii”, „asemănări neasemenea”, „figuri nepotrivite (rușinoase)”. Paradoxul înșelător al simbolisticii Fiziologului, aparența de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
privesc prin ferestre, luna are o strălucire de magneziu, iar cerul pare un tavan apăsător, totul ca și cum pe ochi vi s-ar fi lăsat pielița translucidă a coșmarului.” Tehnici de science-fiction și psihedelism, univers morbid-romantic sau „citate culturale” din romanul horror de la E. A. Poe la S. King, dar nu fără trimiteri la Lewis Carroll și lumea suprarealismului, a feeriilor sau coșmarelor cu care se hrănește psihanaliza, totul converge, în Noctambulii, dar cu precădere în romanul Hidra (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
televizorului* sau în pat! * Pe asta o știu de pe vremea când eram cu numărul trei; pe la începutul relației noastre a avut o perioadă în care, când mă vedea că gătesc cina, se trântea în fotoliu și se uita la filme horror; până să intru în bucătărie, nu arătase interes pentru acest gen cinematografic, dar atunci ajunsese să devoreze săptămânal cel puțin cinci DVD-uri sau VHS-uri cu producții faimoase în domeniu; dezinteresul lui față de progresele mele în gospodărie era deprimant
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
-l condusesem la aeroport, nu știu, cert e că neatenția l-a costat scump. Trei zile n-a fost om: stătea cât era ziua de lungă ori la toaletă, ori ghemuit pe fotoliu, cu ochii în televizor, la filmele lui horror; bea ceai, nu mânca nimic și nu scotea o vorbă; cu mare greutate l-am pus înapoi pe picioare și au trecut săptămâni bune până să poată privi un ou fără să verse... Mă întorc la sfaturile practice și mă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
năvălit peste mine... Mai înfometată ca niciodată, am luat taurul de coarne și m-am apucat să fac eu o tocăniță; n-a stat lângă mine nici o clipă: s-a trântit în fața televizorului și s-a uitat la un film horror (exact ca numărul unu, exact ca numărul trei - mă tot întrebam cum de manifestau aceeași înclinație bolnăvicioasă deși erau atât de diferiți); la un moment dat mi-a făcut o limonadă, mi-a dat și un test de sarcină, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
noi. Astăzi, omul a alungat prădătorii din viața sa (cine riscă să întâlnească un tigru fioros mergând la supermarket?), dar a inventat alte modalități de a-și provoca teama fără a înfrunta pericolele, cum ar fi filmele de groază sau horror. Cum reflexul încă funcționează, organismul cere să aibă la îndemână artificiul complementar al televizorului: punga de chipsuri sau de alune. Pentru mai multe informații Dallman, M.F. et al. (2003), „chronic stress and obesity: A new view of «confort food»”, Proc
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
of Pennsylvania Press, 1997. Gottdiener, Mark, Theming of America (Dreams, Visions, and Commercial Spaces), Boulder, Colorado, Oxford, Westview Press, 1997. Hagen, Ann, A Handbook of Anglo-Saxon Food Processing and Consumption, Pinner, Middlesex, Anglo-Saxon Books, 1992. Halberstam, Judith, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995. Hannerz, Ulf, Cultural Complexity, New York, Columbia University Press, 1992. Hannigan, John, Fantasy City (Pleasure and Profit in the Postmodern Metropolis), Londra și New York, Routledge, 1998. Henry, Charlotte, Ndalianis, Angela
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Smith (ed.)., Londra, Macmillan, 1998, p. 4. 91 Ibid., pp. 4-5. 92 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic, Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", în ibid., p. 206. 93 Idem., Vezi și Judith Halberstam, Skin Shows: Gothic Horror and the Technology of Monsters, Durham NC, Duke University Press, 1995, pp. 88, 101, 105. 94 Jerrold E. Hogle, ,,Stoker's Counterfeit Gothic: Dracula and Theatricality at the Dawn of Simulation", loc.cit., p. 206. 95 Jerrold Hogle, idem. 96
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]