27,173 matches
-
Toate Articolele Autorului ...Mi-a trebuit o viață să clădesc un palat. Acum, aș da un palat ca să am o Viață. REȚETE CULINARE...ILARE MOTTO:Pofta vine...râzând. (Aperitiv literar) Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă. Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/_retete_c_lica_barbu_1363529047.html [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
era nu departe de Bastionul Țesătorilor, iar pe strada Poarta Șchei, la nr. 14, era Casa Tartler unde locuia și fostul staroste al Breslei Țesătorilor - Thomas Siegel, împreună cu familia. Ei bine, așa cum era obiceiul locului, fiecare familie asigura, prin rotație, hrana apărătorilor Bastionului breslei. Și într-o dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania umplută ochi, iar verișoarele sale și frățiorul mai mic împingeau din spate. Ningea bogat, cu fulgi de
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
tot pe ăia îi avem! Sculați, voi adormiți de veacuri! Să facem legea pentru noi! Că altfel vom ajunge vreascuri Sau niște zdrențe la... gunoi. Dă-mi bani la doctori în spitale Și ne tratează cu... sictir; Ne toarnă-n hrană chimicale, S-ajungem vii la... cimitir. De ce să ne mai fie teamă? Oricum suntem mai mulți ca ei! Iar Dumnezeu cel sfânt nu-i cheamă, N-are nevoie de atei! Sculați voi oropsiți de veacuri! V-ajunge cât ați tot
SCULAŢI, VOI ADORMIŢI DE VEACURI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sculati_voi_adormiti_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/354346_a_355675]
-
mici vietăți poate duce la stingerea vieții. Polenizarea artificială se practică deja în China, prima țară unde aceste insecte excepționale aproape că au dispărut. Pe acest fond se duce o luptă aprigă pentru ceea ce numim resurse strategice, adică apa și hrana, dar și energia verde. Or, România mai deține încă posibilități importante de utilizare a acestor resurse. Știm ce urmează; întrebarea este dacă suntem pregătiți să întâmpinăm acest val al schimbării. Din păcate, în politica românească postdecembristă, lipsește cu desăvârșire o
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
din Somalia. Statul român nu trebuie să se îndepărteze sub nici un motiv de rădăcinile sale și de istoria neamului. Când statul servește „corectitudinea politică“ și trimite jandarmii să-i bată pe truditorii pământului care-și apără dreptul la apă și hrană - cum se întâmplă la Pungești -, ne aflăm deja în fața unei trădări de țară. Poporul nu mai poate rămâne indiferent! Românii din Pungești și din alte localități se luptă cu una sau mai multe corporații. Acolo s-a ajuns deja la
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
gândurile astea, abia atunci observă că Bubă, motanul ei, se uita la ea insistent. Din privirea-i rugătoare înțelese că trecuse mult de când o aștepta să-i dea ceva. Într-adevăr, castronul de mâncare avea doar două bobițe simbolice din hrana lui preferată. Se achită în grabă de sarcina ultimă a zilei, îndreptându-se spre dormitor, uitând totul și cufundându-se într-un somn adânc, închizând cu chei de vis ușa zbaterilor diurne. Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 13
CAPITOLUL 13 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454224932.html [Corola-blog/BlogPost/384080_a_385409]
-
baioneta pentru cucerit „pâinea Păcii planetare”. Neîntrecute în surpriză sunt frazele finale din prima parte, câteodată reduse la propoziții sau chiar propoziții eliptice, pe când în a doua parte vârful de efect este de cele mai multe ori emoțional. Seducător este limbajul Văii Hranei, dat, uneori, și în traducere sau explicație, de către autor, dominant, bineînțeles, în Colb de sat, dar este câte o „zvârdină” și în Raniță de soldat. E cel mai interesant aspect al cărții, limba fiind creatoare de atmosferă, ea procurând și
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care spune multe despre cei care o folosesc. De pildă, că cel mai avantajos, în Valea Hranei, este să fii animal. Se vede după zoonime de câtă simpatie se bucură ele aici: pe vaci le cheamă Viola și Vioara, pe o bivoliță - Borișca, pe un bivolaș - Iambor. De un colorit cuceritor este și onomastica specifică zonei Văii
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
este să fii animal. Se vede după zoonime de câtă simpatie se bucură ele aici: pe vaci le cheamă Viola și Vioara, pe o bivoliță - Borișca, pe un bivolaș - Iambor. De un colorit cuceritor este și onomastica specifică zonei Văii Hranei, unde, pentru precizie, se face risipă de cuvinte: nume fixând apartenența familială, nu o dată într-o cascadă a generațiilor (Lenuța li Sandoru Timucului ori Ionul li Traianu Preleniții), edificatoare și în ce privește linia de autoritate, iar când aceasta este saturată, se
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
mai săturam să bat cu pasul hotarul, dealurile ce închid satul ca într-o potcoavă” - recapitulare a „pășitului pe azimuturi”, adică pășitul pe „drumul cel drept”, mai clar: „azimutul tău [de ostaș] se măsoară doar în sensul apărării Patriei”. „Valea Hranei n-o știe oricine, / Decât un snop de oameni dintr-un joc...”; „Valea mi se părea că vine cu mâinile peste mine”; „Văzduhul s-a umplut de lumina torțelor din opinci și cizme”; „Vin feciorii și se consumă jocul «de-
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Vinerea „se ținea ca de sărbătoare, ca să nu bată gheața (grindina)”; „Vine Măria sa Herleșu!”; „Vezi că te spun la mă-ta”; Voinic și ciudat, „Vine îmbrăcat în crengi și frunze, drept către ea”; „vine un airoplan în zarea noastră”; „Valea Hranei este acum ca un bătrân gârbovit de ani și trudă”. V - coadă de rândunică. Viața Satului deja de ieri. Egală în accent, amplă în rezonanță, expunerea desenează teritorii complex definite, insistând pe amănunt și lăsând pe seama cititorului panoramarea. Circumstanțele inspiră
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
vaci și câteva oi, iar dacă doream mai mult spațiu liber în miezul zilei, trebuia să iau cu mine și porcii. La început a fost greu, cu timpul a trebuit să mă obișnuiesc. În timpul prânzului aveam de adunat rezervă de hrană pentru gâște și porci, până la prânzul din ziua următoare. O bună parte a prânzului o pierdeam însă cu o problemă care pentru mulți ar părea rușinoasă, dar nevoile s-au născut fără rușine. Scoteam mărăcinii din picioare, “adunați” în după
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
unde este baltă, mai tot timpul este și pește, am căpătat și pasiunea pescuitului, pasiune, care de multe ori mă mai salva de la muncile casei. În sărăcia de atunci, o mână de peștișori de mărimea amziilor de azi, putea fi hrana (de lux) a unei zile întregi pentru toată familia. Era o modalitate de a înlocui o ciorba de verdeturi sau nelipsitul lapte, (atunci când era) dar și norocul meu de a scăpa o după amiază de mărăcini. Ca în orice sat
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
răcit. Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă. Săndica l-a dus la spitalul din Călărași unde doctorii au făcut tot ce le-a stat în putință să-l vindece, dar organismul lui îmbătrânit înainte de vreme, slăbit de la hrana sărăcăcioasă, dar mai ales de la munca brută din C.A.P., s-a zbătut între viață și moarte aproape două luni, pentru ca în cele din urmă organismul să cedeze. S-a stins din viață pe patul spitalului din Călărași. Pierderea tatălui
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
autohtone, mai puțin productive atât la carne cât și la lapte, cu altele aduse din Țara Cantoanelor recunoscute în lume. Este o fermă experimentală, unde s-a dovedit că se pot adapta aceste rase la condițiile noastre de climă și hrană. Mircea nu era foarte atent la discuțiile dintre tatăl său și iubită. Dacă discuția era abordată de mamă, atunci poate trebuia să fie foarte atent la nuanța întrebărilor. Știa că nu-i mulțumită de alegerea făcută și de aceea ar
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Duțu mai are încă o preocupare - pictura. „În haină de nuntă” „Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea, m-am gândit eu”, spune autoarea. Hrana aceasta, despre care vorbește Victorița Duțu este împărtășirea de destinul artistului, in speță al scriitorului. Detaliile ce particularizează proza ei au o latură spectaculoasă. La acestea vin să se adauge tiparele ceremoniale ale desfășurarii vietii cotidiene, plină de culoare și
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_formele_cerului_si_imaginea_constiintei_ilinca_proza_scurta_de_victoritia_dutu_.html [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
închisoarea orașului într-o colonie de muncă. Nimerise la minele de aur din Munții Apuseni și anume la colonia din Almașul Mare. Aici avea să cunoască adevărata viață a deținuților din minele de aur. Aceștia aveau un statut special de hrană și muncă, dar alta era viața din interior când deținutul nu era la muncă. Este adevărat că aveau la dispoziție o stație de radioficare internă, o bibliotecă în care se găseau mai mult broșuri politice și mai puțină literatură. Astfel
DON BASILIO STUDENT LA ,,DREPT COMUN ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_student_la_drept_comun_.html [Corola-blog/BlogPost/361878_a_363207]
-
prezente în expoziție reprezintă înțepăturile suportate de Iisus. „Crucea Darului” în partea de sus are scrise de trei ori cuvântul „dar” și inițialele IC, la mijloc sunt cusute trei spice aurii de grâu, în jur se află inscripția „Bucură-te hrana celor ce flămânzesc întru Duhul!”, mai jos este cusut conturul unei mese pe care se află un potir sub care scrie „Bucură-te masă care ții ca o jertfă pe Hristos!” Conform acestei cruci Iisus este darul suprem care ni
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva pentru hrana zilnică, să crească un porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
fără ele? Fără cuvinte, pagini, lecturi? Am fi serbezi și vlăguiți ca o plantă crescută în întuneric... Cuvântul înseamnă viață, citindu-l sau rostindu-l trezim energii nebănuite, creatoare. Să citim deci, mintea, sufletul, imaginația noastră, sensibilitatea, au nevoie de hrană și nu de una oarecare, ci pură, eterică și sublimată. Aceasta este cu adevărat ambrozia, hrana zeilor. Și să ne cultivăm. Rădăcinile pot fi uneori amare, fructele sunt întotdeauna... dulci. Referință Bibliografică: Prietena noastra, cartea! / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN
PRIETENA NOASTRA, CARTEA! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Prietena_noastra_cartea_.html [Corola-blog/BlogPost/345002_a_346331]
-
întuneric... Cuvântul înseamnă viață, citindu-l sau rostindu-l trezim energii nebănuite, creatoare. Să citim deci, mintea, sufletul, imaginația noastră, sensibilitatea, au nevoie de hrană și nu de una oarecare, ci pură, eterică și sublimată. Aceasta este cu adevărat ambrozia, hrana zeilor. Și să ne cultivăm. Rădăcinile pot fi uneori amare, fructele sunt întotdeauna... dulci. Referință Bibliografică: Prietena noastra, cartea! / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1, Anul I, 01 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești
PRIETENA NOASTRA, CARTEA! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Prietena_noastra_cartea_.html [Corola-blog/BlogPost/345002_a_346331]
-
ție vorbirile lor fără sare și piper, materie aruncată în file cu un așa zis discernământ lipsit de responsabilitatea deținerii unui as al continuității. Bun, sunt de acord că acțiunile umane transferate prin cuvinte filelor continuă zilnic, dar asta este hrană gurii și nu spiritelor celor care doresc să renască. Spune-mi tu, cum să renaști citind despre ceea ce faci zilnic ca un robot, neproducându-se nici o schimbare esențială a ființei tale interioare? Îți machezi, maschezi ca un actor dintr-un rol
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472583787.html [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
omului cu El întru dragoste, credință și putere de sacrificiu, dorință de vindecare a trupului și a sufletului? Aceleași imagini și culori vii, pure și strălucitoare: alb, roșu, galben, albastru, mov sunt prezente și pe căușe și blidare, simboluri ale hranei duhovnicești. Expoziția conține și două hărți ale României sculptate în lemn: pe una este pictat un câmp cu flori vii, pure și luminoase, pe cealaltă imaginea Sfintei Treimi alcătuită din tronul hetimasiei pe care se află un porumbel alb, în spatele
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
ia avânt De trece dincolo spre veșnicie Și veghează ruga din poezie PSALMUL 2 Patimi rele vor crește s-o frângă Cu cel de sus să n-avem legătură Dar nu pot lua spirit din natură Orice anotimp e-o hrană nătângă Vine porunca de pe Muntele Sfânt Cu frică să-l slujim și-n trup cutremur Urgia Lui mă face azi să tremur Din orice rugă îmi fac mereu avânt Pe calea cea dreaptă urcă gândul meu În cuget hrănit cu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
în satul meu natal Cu numele scris pe-o cruce de metal PSALMUL 7 Apără-mă Doamne de fiara lumii Sufletu-mi să nu fie luat de leu De vrășmașii mei cu inimi de ateu Slava mea să nu fie hrana humii Drept la inimă și nevinovat sunt Cu răbdare și tărie judecat Adevărul să nu intre în păcat Zămislit cum se face din lapte unt Fără parte de unelte de moarte Cei ce au săpat-o să cadă-n groapă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]