962 matches
-
din pustă sau cu cele din Pesta. Așa cum "Piatra Craiului" (Királyhágó) nu poate fi făcută să dispară, sau tot așa cum doar un nebun ar vrea să culeagă în Gheorghieni (Gyergyó) struguri de Tokaji"128, Helikon nu s-a încurcat în ițele politicului. În cei patru ani a ținut la un singur principiu în mod consecvent: să treacă în revistă proprii scriitori de elită (numere aniversare dedicate lui Tompa sau Bánffy, număr comemorativ pentru Reményi etc.) și să-și exprime considerația față de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu se află sub stăpânirea diavolului, ci a lui Dumnezeu, cel ce rânduiește împărații și supraveghează îndeaproape acțiunile lor. Răul se strecoară totuși furiș în trama divină și, dacă nu o poate destrăma complet, poate cel puțin să‑i încurce ițele. El își atribuie titlul de „stăpân al lumii” în fiecare dintre cele trei momente menționate. La rândul său, Anticristul, „purtând în sine toată puterea diavolului (omnem suscipiens diaboli uirtutem), va veni nu ca un rege drept (legitimus), nici ca unul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sentințelor inchizitoriale, fără drept de apel sau cale de întoarcere. În creștinism, judecata publică și privată nu se susțin decât atunci când sunt articulate de o sensibilitate liturgică față de soarta aproapelui. Etica iubirii nu interzice juridic manifestarea păcatului, ci îi descoase ițele. Răul nu e substanțial, ci un joc consimțit de aparențe. De aceea, nu de o revoluție de tip islamic și nici de o reformă puritanistă a sensibilității culturale avem noi astăzi nevoie, condamnând fără echivoc expresiile exotice ale diversității, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). Bibliografie BOLLATI Giulio, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian și problema "întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. BORDIGA
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009. Resurse electronice: BURGIO Alberto, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). http://dexonline.ro/definiție/risorgimento (accesat 8.08.2014). L'origine delle divergenze politiche fra Croce e Gentile (The origins of the political divergences between Croce and Gentile) Salvatore CINGARI Abstract: The
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
înseamnă re-evaluarea, ignorînd că toată devenirea noastră de pînă acum e rezultatul legitim al unui asemenea act repetitiv, unul reformulat de Nietzsche esopic și transcendent sub forma lui Gott ist tod, ei bine, cînd pînza vieții noastre se țese cu ițele unui atare amestec mecanic, actul critic s-a transformat într-un preparat hocus-pocus comercializat non stop de orice fast-food care confundă cultura cu vreo băutură răcoritoare ori red bull. Nu sînt singurul care se îngrijorează de degradarea actului critic într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Din acest tip de pânză se mai făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
instrumente tactice și trebuie să se bazeze mai mult pe politicile financiare in ternaționale. Atunci când sistemul financiar au toh ton se integrează în acest sistem global, țărilor le este din ce în ce mai dificil să monitorizeze și să dirijeze tranzacțiile realizate dincolo de gran ițe le naționale. Mai mult chiar, capacitatea capitalului financiar de a se mișca li ber, în țară, dar și în exterior, slăbește puterea intervenției guvernamentale, i ar, pe măsură ce țările devin mai bine integrate, crește și nevoia unei anumi te cooperări financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se sinucid. Motivațiile acestui gest reprobabil sînt doar bănuite și nimeni nu poate decît să presupună ce s-a petrecut în sufletul sinucigașului. Chiar supraviețuitorii nu ne pot lămuri deloc, cu toată bunăvoința lor de a face lumină în descîlcirea ițelor încurcate care duc la gestul fatal. Ca modalitate de a curma cu lumea asta, se aleg cîteva mijloace foarte la îndemînă. Unul este aruncatul de la etajele superioare, altul, mai neinspirat, datul foc. În sfîrșit, un mijloc la fel de atroce, este înghițitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găluște fierte în oale de lut neîntrecut de gustoase și apreciate de nuntași. De multe ori o ajutam pe mama, care lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la repararea suchalei și ungerea ei cu untdelemn sau la lustruitul vatalelor. De melițat mă feream ca să nu-mi spună vecinii Georgie melițoi. Mai mergeam cu unii din familie la Oloierniță cu sâmburi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
rigolele cele mai puturoase. Stahanovismul - ca să preiau un termen folosit de dvs. - în acest domeniu depășește orice măsură. „Diariștii” cu pricina nu mai au timp să se uite la detalii. Norocul lor este că, în goană după senzațional, aflare de ițe și comploturi, cititorii nu mai găsesc timp să cântărească ce ar putea și ce nu ar putea să fie plauzibil ori adevărat. Ideea după care cu cât există mai multe opinii, mărturii despre un fapt, epocă ori eveniment, cu atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
scornite de către Ovidiu în persoană, între altele. Acesta, vlăguit, extenuat de plăcerile cărnii, îngrețoșat de nopțile de nesomn, printre cupe cu vin date peste cap și matracuce cu experiență veche, s-ar fi exilat de bunăvoie, ca să regăsească în singurătate „ițele obscure ale propriului său destin, chintesența vieții umane”. Sufletul său în schimbul unei răscumpărări pe jumătate mistică, pe jumătate ecologică. O mântuire, aceea a autorului Metamorfozelor, ce se amestecă cu nori încărcați de ploaie, cu albastrul mării, cu riturile sacrificiale (cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
este o minte Înțeleaptă și un suflet cinstit, În pofida anilor puțini pe care Îi are. Nu-l va trăda pe prietenul său Bodo. Nici pe ne poata sa, nici pe noi, pe nimeni. Dacă cineva e În stare să descurce ițele acestei Întâmplări nefericite, apoi Conrad e acela. Pentru că istoria asta are rădăcini mult mai adânci și bate mult mai departe decât ne-am Închipuit noi la prima vedere! Jupânul Urs, căruia cei de față Îi povestiseră totul, Încuviință. Mintea lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ocupația lui zilnică. Era foarte meticulos și ordonat. La ei găseai rafturile pline cu borcane cu miere, în orice timp din an. Mătușa avea în casă război de țesut și pregătea zestre pentru Aurelia, verișoara mea. Țesea cuverturi în patru ițe, țoluri de lână, ițari, marame înflorate și valuri de pânză. Când mă vedea intrând la ei, ieșea din război și se pregătea de treabă. Făcea niște clătite așa de gustoase, că te lingeai pe degete, după ce le mâncai. Le făcea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi căsătorindu-se cu colega
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză albă pentru cămăși și lenjerie de pat. Mai țesea valuri de ștergare mari și mici, mineșteguri (marame) și ițari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult la satul lor, deși mic și pentru mulți, poate neînsemnat. Pentru ei, dragostea pentru locul de baștină e o adevărată virtute. Iubesc pământul, huma cea sărăcăcioasă, iubesc coasta și valea, râul și lunca. Se simt legați cu zeci de ițe de tot ce-i înconjoară. Nu întâmplător, atâția oameni de seamă s-au ridicat din mijlocul lor! Aceștia, deși departe, sufletul și inima îi duce cu gândul mereu la locul, în care soarta a decis să vadă pentru prima oară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fructiferi, ulițele strâmte șerpuitoare, lăcașul sfânt sau focarul ce radiază cultură și civilizație, casa veche părintească toate au avut un rol decisiv în formarea mea de peste ani, îmbrățișând profesia nobilă de dascăl. Mereu m-am simțit legată prin zeci de ițe de sat, de locuitorii satului și odraslele lor. Am înțeles că, nimic nu poate fi mai scump, decât locul natal, cu casa părintească, livada, fântâna din mijlocul curții, stogul cu fân și tot ce mă înconjoară. Le-am iubit și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
preocupată cu "toaca". Am continuat până când mama a priceput ce fac. A luat țevile și mi-a dat câteva clește peste spate, spunându-mi că-mi arată ea îndată "toacă". M-a pus la făcut țevi pentru pânza în patru ițe, ce-o avea în stative. Seara am încercat "toaca" în pragul de la bucătăria de vară și la grajd. Tata, văzându-mă, mi-a arătat el cum se bate mai bine cu două bețe ce mi le-a șlefuit anumit. Sâmbătă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că trebuie musai să-l întâlnească pe Neculai să vadă ce hotărâri iau după ce fusese certată de mama lui. Numai de n-ar afla taică-su și mumă-sa și nici Ghiță despre isprăvile ei, apoi își rândui în minte ițele unui plan ce-i încolțise mai demult în cap. Aflase de la soră-sa, Ileana, că fratele lor, Costache „didilavale” vânduse cei doi juncani frumoși și că gândește să cumpere un lot de pământ de pe dealul Teilor, de la Dohotaru. A aflat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
câteva nume de crâșme: „La șapte gâște potcovite”, „La șapte Draci”, „Sprăvale baba”, „Raiul lui Adam” ori „Calul Bălan”. Și câte alte nume, care de care mai chisnovatice. Ei de când șade hanul înfipt în acest loc? Să încercăm a descurca ițele timpului. Pornind de la faptul că o vreme s-a numit „Hanul Armenesc”, aflăm că niște documente ale Bisericii Armenești din Iași spun că între anii 1675-1680 în fața parohului bisericii au ajuns la judecată doi negustori armeni pentru acest han. Dacă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete, mai ales în partea umerilor și până la coate, precum se poate vedea pe tapetele celor vechi, și cu cusături în ițe dese, tot în distanță de un deget și jumătate. Sabia nu pătrunde această haină. Să amintim și caii lor cei mici, cari rabdă lucru și foame fără să ceară multă îngrijire, mai ales pe timp umed. Boierii au îmbrăcămintea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui război civil.“ Se știu care au fost neliniștile sale în cursul gravei maladii care l-a răpus atât de grabnic. „Duc cu mine - i-a spus episcopului d’Autun - ultimele fâșii ale monarhiei.“ Prin aceeași putere de intuiție descurca ițele spiritului Adunării și îi punea atât de adesea în încurcătură pe adversarii săi dezvăluind motivul lor ascuns, demascând ceea ce trebuia să rămână ascuns de toate privirile: putem spune că pentru el nu exista enigmă politică. Ajungea din capul locului la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sunt oare exemplare acțiunile unui pion al unei astfel de mașinării? O fi fost Dan Iosif portavocea care ia ținut pe oameni la baricada de la Inter, dar o fi acționat de capul lui? În afara acestui moment de glorie (alimentat de ițe subterane), Dan Iosif a fost toată viața un mardeiaș de cartier și un șmenar. Și înainte, și după Revoluție. Televiziunile, care acum vorbeau de marele om care a fost, se făceau că uită cum le trata distinsul parlamentar pe holurile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în așa hal încât spusese multe; dar fusese și destul de abil încât să dea numai nume de oameni care plecaseră deja în Israel. Și zisese atâtea, încât ancheta se împotmolise de-a binelea. Nici nu mai știau cum să descurce ițele de cât le încurcase Zwiebel. Securiștii credeau că au prins pe cine știe cine, pentru a-și da seama, până la urmă, că tot ce spusese nu ținea nicicum. Așa c-o luau de la capăt și-l băteau din nou... Timpul trecea mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]