753 matches
-
Potențialul de dezvoltare a zonelor construite protejate │ (operațiuni de reabilitare a fondului construit existent, │ intervenții noi permise în țesutul urban preexistent, metode de│ încurajare a construirii de către APL) B. PIESE DESENATE ȘI ANEXE │ I. Planuri istorice: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ 2. Planuri ale unor părți de localitate │ 3. Planurile succesive ale localității la scări comparabile, │ inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, sursei și a │ scării de redactare │ │ ÎI. Evoluția tramei stradale │ 3. Operațiuni urbanistice importante │ 4. Planul evenimentelor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
cu evidențierea zonelor istorice protejate care necesită │ plan urbanistic zonal și regulament specific pentru definirea │ modului de construire │ │ IV. Anexe: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Fișe documentare: documente istorice semnificative; acte │ administrative, printre care regulamente anterioare, │ autorizații de construire ș.a.; fotografii și alte surse │ iconografice; alte elemente de interes istoric; extrase ale │ studiilor și cercetărilor realizate anterior │ 2. Fișe de evaluare ale construcțiilor și amenajărilor │ 3. Fișe ale zonelor istorice de referință, care vor cuprinde: │ a. Descrierea precisă a limitelor │ b. Principale caracteristici c. Elemente
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
poate obține, îmbunătățirea fondului │ │ construit) │ │4. Stabilirea modului de construire permis în teritoriul studiat │ │ pentru toate imobilele, în funcție de obiectivele de punere în │ │ valoare a elementelor protejate și de obiectivele de dezvoltare│ │ ale teritoriului B. PIESE DESENATE 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ │ 2. Planurile succesive ale teritoriului studiat la scări │ │ comparabile, inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, │ │ sursei și a scării de redactare ÎI. Caracteristicile tramei stradale și a parcelarului │+RLU și este obligato- │ 4. Caracteristicile fondului construit │riu în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 20 octombrie 2003 privind "Metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
specială, pe care il introduce într-un sac sau recipient steril, pe care în final îl etanșează și îl dirijează către cameră de sterilizare și neutralizare. În spațiul contaminat nu se introduc plante, animale - în afara probelor clinice -, bibelouri, tablouri, material iconografic etc. Se iau măsuri de protecție împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și altor vectori: câini, pisici, broaște etc. Se admit exponatele și iconografia strict necesare, cu condiția că materialul din care acestea sunt confecționate să reziste acțiunilor obligatorii de spălare și
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172365_a_173694]
-
din 25 august 1997. Articolul 23 Proiectarea lucrărilor de restaurare a monumentelor de o importanță deosebită, a monumentelor care prezintă probleme tehnice cu un mare grad de dificultate sau a celor care necesită cercetări preliminare de ordin arheologic, istorico-documentar și iconografic va fi efectuată de Direcția monumentelor istorice. În acest scop se înființează, în subordinea Ministerului Culturii - Direcția monumentelor istorice, un centru de proiectare, finanțat din surse extrabugetare. Articolul 24 Protecția și conservarea monumentelor istorice și a bunurilor culturale mobile clasate
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
din 25 august 1997. Articolul 23 Proiectarea lucrărilor de restaurare a monumentelor de o importanță deosebită, a monumentelor care prezintă probleme tehnice cu un mare grad de dificultate sau a celor care necesită cercetări preliminare de ordin arheologic, istorico-documentar și iconografic va fi efectuată de Direcția monumentelor istorice. În acest scop se înființează, în subordinea Ministerului Culturii - Direcția monumentelor istorice, un centru de proiectare, finanțat din surse extrabugetare. Articolul 24 Protecția și conservarea monumentelor istorice și a bunurilor culturale mobile clasate
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274500_a_275829]
-
din 25 august 1997. Articolul 23 Proiectarea lucrărilor de restaurare a monumentelor de o importanță deosebită, a monumentelor care prezintă probleme tehnice cu un mare grad de dificultate sau a celor care necesită cercetări preliminare de ordin arheologic, istorico-documentar și iconografic va fi efectuată de Direcția monumentelor istorice. În acest scop se înființează, în subordinea Ministerului Culturii - Direcția monumentelor istorice, un centru de proiectare, finanțat din surse extrabugetare. Articolul 24 Protecția și conservarea monumentelor istorice și a bunurilor culturale mobile clasate
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
de la Alep la Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat, că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
lui Jean-Nicolas Huyot în 1826, în timpul domniei lui Ludovic al XVIII-lea. Huyot a realizat antablamentul, bolta ogivală pentru a susține dalajul superior, și bolta cu casete a arcului principal. Ludovic-Filip și prim-ministrul său Adolphe Thiers au ales programul iconografic al altoreliefurilor și sculptorii: "Plecarea voluntarilor din 1792" (și cunoscut sub numele "La Marseillaise") de către François Rude, "Triumful din 1810" de către Jean-Pierre Cortot, "Rezistența din 1814" și "Pacea din 1815" de către Antoine Étex. Construirea s-a terminat în 1836 dub
Arcul de Triumf din Paris () [Corola-website/Science/296809_a_298138]
-
special de Arcul de triumf lui Janus la Roma, cu formă tetrapil. În anumite aspecte se îndepărtează de modelul roman: nu includ nici o coloană și este de dimensiuni excepționale, cu 50 m înălțime, 45 m lățime și 22 adâncime. Programul iconografic se desfășoară în ordine cronologică pe altoreliefurile pilierelor: Deasupra pereților se afla șase basoreliefuri, care ilustrează episoade marcante ale războaielor revoluționare și napoleoniene. Partea inferioară a antablamentului este decorată cu o friză, ce reprezintă plecarea și întoarcerea ale armatelor în cadrul
Arcul de Triumf din Paris () [Corola-website/Science/296809_a_298138]
-
refacere si infrumusețare: platformă de beton pentru acces pietonal, împrejmuire din panouri sudate de plasă zincată și zugrăvire. În cursul studiului pentru realizarea prezentei cercetări, s-a identificat în biserica parohială, pe pilastrul naosului dinspre miază-noapte, mascat de un panou iconografic din lemn dedicat sfintei Filoteea, pomelnicul eroilor din sat. Contrariat de faptul că în împrejurimi nu există în biserici pomelnicul eroilor locali, am identificat pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești, sarcina obligatorie a „"amplasării în biserică a
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
descrie scena în infern într-un tablou din 1636, azi în Prado, Madrid, foarte amănunțit, arătându-i pe lângă Orfeu și Euridice și pe Pluto cu Proserpina. Aceste reprezentări se referă la descrierea dantescă a iadului și se află în tradiția iconografică a tondo-ului pictat de Luca Signorelli în domul din Orvieto (1503), care înfățișează coborârea în infern și despărțirea de Euridice. Barocul târziu va continua această tradiție, în fond medievală, a reprezentării mitului sub forma unui citat adus în slujba
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeștii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat mănăstirea complet. Mănăstirea
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Gheorghe în luptă cu balaurul și figurile sfântului rege Ștefan I al Ungariei și a sfântului Emeric (portretul regelui Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii constituie un arhaism iconografic de obârșie cappadociană. Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziție de mare frumusețe și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
figurile care alcătuiesc ansamblul votiv sunt următoarele: Sfântul Nicolae, lângă care se află fratele său Miclăuș și o lungă inscripție pictată. În extremitatea vestică a acestui perete a fost degajată de sub var o frumoasă figură de sfânt, detaliu din compoziția iconografică Schimbarea la față.
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876, în timpul păstoririi preotului unit Ștefan Sora. Reparat în 1996 și 2005, lăcașul a fost împodobit iconografic în anul 2005 de ieromonahul Porfirie Cuciuc din Petroșani. Predecesoarea sa fusese o bisericuță de lemn, înălțată în jurul anului 1770; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și conscripția din 1829-1831 îi menționează existența. La rându-i, și aceasta succedase altei ctitorii
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului deschis și sprijinit pe stâlpi din lemn, absida exterioară a altarului fiind încinsă cu o minunată cingătoare iconografică, de "stilistică brâncovenească", înfățișând chipurile sfinților "Ilie", în carul de foc, "Gheorghe", ucigând balaurul, "Nicolae, arhanghelii Mihail și Gavril", dar și "chipul Maicii Domnului". Biserica a fost sfințită de către episcopul unit "Ioan Lemeni" la 16 mai 1848, conform adeverinței tipărite
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
locuri cu mult înaintea laicilor Regulamente sau Reforme. Pictura lui Pârvu Mutu a făcut faimos numele de Bordești, în cercurile academice, încă din secolul al XIX- lea. Pentru indicatii bibliografice suplimentare, pentru analiza elementelor de arhitectura precum si pentru analiza programului iconografic al bisericii vezi:
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
descrierea și împărțirea scutului, cu interpretarea culorilor, smalturilor și cu istoricul și terminologia emblemelor privind stemele și blazoanele. Heraldica e compusă din știință heraldica care cuprinde principiile teoretice și arta heraldica prin care sunt transpuse principiile teoretice, fiind studiate evoluția iconografica a unor steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
corespondență în sistemul ponderal, numele emitentului, titlul emitentului, localitatea. Numismatica descriptiva se ocupă de descrierea detaliată a monezii după dimensiuni, forma, greutate, metalul din care a fost confecționat, imaginile de pe revers și avers care pot fi de tip heraldic sau iconografic, titlul, numele și titlul suveranului. Metrologia numismatica studiază sistemul de măsuri și cel valoric al monedelor, etalonul monetar și acoperirea în aur a valorii acestora. Medalistica studiază medaliile și plachetele comemorative, sub aspectul efigiei și inscripției. Insignografia se ocupă de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit. Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și al altarelor îndepărtate. Pe unele dintre ele se găsesc inscripții care menționează faptul că au fost dăruite bisericii. Într-un raport de inventar al Bisericii Negre
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Lungă să domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
personaje biblice și istorice. Pictura este executată de pictorul Johannes de Rosenau în 1445, presupus a fi originar din Austria. În mod cert, maniera sa de a picta poartă amprente specifice locului său de origine, iar din punct de vedere iconografic se pot sesiza și influențe italiene. Pictura a fost restaurată de pictorul restaurator Liviu Ciungan în anii 1989-1990. Deosebit de valoros și bogat este inventarul bisericii. Chiar dacă o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiți meșteri
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
de sud a mănăstirii, a fost construită între 1955 și 1957. Iconostasul bisericii este opera pictorului rus George Morozov (1900-1993). Frescele sunt opera a doi pictori greci, Rhallis Kopsidis și Ghiorghios Chochlidakis, care s-au inspirat, ca stil, din școlile iconografice macedoneană (secolele XI-XIV) și cretană (secolele XIV-XVII). Programul iconografic este cel tipic al epocii împăraților Paleologi (secolele XIII- XIV). Altarul a fost decorat, de o echipă de pictori conduși de L. Raffin, în stilul frescelor sârbești vechi. Biserica latină a
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]
-
și 1957. Iconostasul bisericii este opera pictorului rus George Morozov (1900-1993). Frescele sunt opera a doi pictori greci, Rhallis Kopsidis și Ghiorghios Chochlidakis, care s-au inspirat, ca stil, din școlile iconografice macedoneană (secolele XI-XIV) și cretană (secolele XIV-XVII). Programul iconografic este cel tipic al epocii împăraților Paleologi (secolele XIII- XIV). Altarul a fost decorat, de o echipă de pictori conduși de L. Raffin, în stilul frescelor sârbești vechi. Biserica latină a mănăstirii, dedicată Mântuitorului, situată în partea de nord a
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]