772 matches
-
formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă; are loc un exod al artiș‑ tilor în orașele Europei producându‑se astfel o expansiune a acestei arte, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și 1526 lucrau în Creta mai bine de 120 de pictori având de executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al XX‑lea se face cunoscută o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
semnate de el însuși, alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin accidentat; se mai păstrează circa 27 dintre aceste manuscrise rare: în țară, câteva, sau în biblioteci din Rusia, Germania, Polonia, Austria. Rigoarea compozițiilor, fantezia plastică, diversitatea repertoriului iconografic (transpusă în viniete, frontispicii, portrete și autoportrete) fac strălucirea unor piese unicat, împodobite cu anluminurile ierarhului, precum Tetraevanghelul de la 1609, Liturghierul din 1610 și un Apostol (din același an, actualmente conservat la Viena și provenit din fondul fostei Biblioteci Imperiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
specifice învățării unei limbi (vezi Lopez, 2001). 1. Fișa de identificare Titlu Autor(i) Editor Data apariției 2. Descrierea materialului didactic tipul de material: compact sau lejer (de exemplu, fascicole cu o structură suplă, care permit o exploatare neliniară); conținut iconografic (imagini, fotografii, documente autentice). Pentru profesor Pentru educat Material colectiv Niveluri 3. Publicul vizat Vârsta, naționalitatea, tipul Debutanți, fals debutanți, cunoscători 4. Structura manualului (materialului pedagogic) Numărul de lecții Planul de ansamblu Planul unei lecții (fazele de desfășurare): descriere 5
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 50. Prin urmare, Fiul este chipul Tatălui, așa încât, între Noul Testament și chipul lui Cristos, icoana lui Cristos, există o strânsă legătură. Teologia creștină găsește ultimul și cel mai adânc suport al reprezentărilor iconografice chiar în Sfânta Treime: Dumnezeu, izvorul originar și sursa a toate, are în Fiul, Cuvântul cel veșnic, chipul său desăvârșit întru toate. Con‑ form învățăturii patristice, această afirmație indică în primul rând că imaginea lui Dumnezeu este pentru ființa umană
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Isaac, scara lui Iacob, trecerea Mă‑ rii Roșii, primirea celor zece porunci etc.), din Sfintele Evanghelii și din cele deduse din biografiile sfinților, cât și din sfânta Tradiție 65. Aceste reprezentări constituiau imagini care erau izolate ori înfățișate în dipticuri iconografice (mai ales perechi de chipuri, printre care cele mai frec‑ vente erau acelea ale lui Isus și ale sfintei Fecioare Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pictorii trebuiau să înfățișeze în operele lor nu fenomenele, dar ideea de la care ele derivau, iar ideea era arhetipul, adică gândul creativ al lui Dumnezeu. Acest arhetip sau prototip, modelul inițial, rămâne mereu legat de spiritualitatea ideală: astfel în limbajul iconografic vor fi reprezentate nu epi‑ soade în sine dar arhetipul lor. În consecință personajele înfățișate erau pro‑ totipuri ale lui Isus, ale Sfintei Fecioare, ale sfinților și martirilor care trebu‑ iau să fie interpretate de‑a lungul secolelor în aceeași
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi transpare o spontaneitate primitivă prin scheme compoziți‑ onale simple, originale prin maturitatea lor care vor rămâne o particula ritate a picturii iconografice în secolele care vor urma. Cucerirea Constantinopolului de către cruciați în 1204, a însemnat o schimbare profundă pentru cultura și arta religioasă; are loc un exod al artiș‑ tilor în orașele Europei producându‑se astfel o expansiune a acestei arte, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și 1526 lucrau în Creta mai bine de 120 de pictori având de executat lucrări comandate de o masă largă și variată de oameni cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al XX‑lea se face cunoscută o nouă influență provenind din ve‑ chea pictură (în mod special cea din secolul al XVI‑lea), îndreptându‑se către un stil de pictură dreaptă și simbolică. În anul 1902, pentru a păstra tradiția iconografică, comisia de supraveghe‑ re a iconografiei, fondează școli în acest domeniu care au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
au funcționat până în anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anul 1917. În Occident, icoana este descoperită și apreciată în panorama artei religioase, fiind așezată în biserici, în case, ca obiecte de venerat și de studiat. Paralel cu acest interes istoric și artistic, au apărut diferite studii iconografice. Lipsurile experienței iconografice s‑a verificat în cunoașterea slabă a origi‑ nii. Arta creștină (iconografia) s‑a desfășurat în două tendințe: prima tendință este cea tradiționalistă, care păstrează formele trecutului adaptându‑le în gra‑ de diferite. Această tendință a acceptat mai ușor noutatea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de valoare cum este cea a italianului Renato Guttuso. Începînd din 1960, reacția realistă va lua alte forme și se constituie la rîndul ei într-un demers avangardist, realitatea fiind surprinsă prin aspectul cotidian cu preocuparea de a recupera materialul iconografic vehiculat de cultura de masă: afișe publicitare, imagini televizate, benzi desenate, fotografii de presă etc. Acum nu Parisul este cel ce răspunde inovațiilor de dincolo de Atlantic, ci Londra, unde din 1956, în urma expoziției de la Whitechapel Art Gallery, This is tomorow
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în veacul al XVIII-lea - în întinse și, uneori, pretențioase epitafuri)604. O „pădure de semne” îi comunica omului medieval informații despre moarte. Le descoperea - am văzut - înfiorat atunci când pășea peste pragul lăcașului de închinăciune, în predică și în reprezentările iconografice, toate comunicându-i, cu o retorică specializată, informații despre trecerea în neființă. Transpunerea în frescă a pildelor scripturistice - cum ar fi parabola săracului Lazăr -, prilej pentru zugrav de a reprezenta „moartea păcătosului”, o moartea „rea”, anticameră a Infernului (pictorului i
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
elementelor intuitive să se Îmbine În modul cel mai strâns cu explicația (care poate să preceadă, să Însoțească sau să urmeze demonstrației, cu misiunea de a facilita sesizarea legăturilor cauzale, de a da un impuls de esențializare etc.), iar materialele iconografice, care servesc demonstrației, să fie de Înaltă calitate (realizate cu competență și imaginație constructivă). Se impune, de asemenea, să se asigure un ritm corespunzător demonstrației, pentru a da posibilitate elevilor să realizeze Însușirea corectă a structurilor propuse. Normal este să
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o artă categorisită drept “academistă”, considerată în afara timpului în care a fost făcută, prin concepție și manieră de interpretare . Dacă ne gândim că sfârșitul de secol XIX și începutul secolului XX au însemnat în pictură o fundamentală schimbare de repertoriu iconografic și conceptual expresiv, o astfel de cercetare se justifică din perspectivă istorică și muzeografică. Pentru publicul grăbit al cărui interes principal este orientat înainte de orice către aspectele cotidiene și consumiste din societatea contemporană dominată de o gândire mai mult pragmatică
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
o oarecare “prudență”. Opera lui Stahi este privită cu rezervă, deter- minată de incompatibilitatea concepțiilor ideologice de tip materialist dialectice, ateiste, ale principiilor estetice din perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire, veștminte preoțești, aghiazmatare, prescuri și icoane, smocuri cu busuioc, cozonaci îmbietori și ouă încondeiate cu semne simbolice creștine pentru sărbătorile paștelui și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în pictura sa. Un recul al memoriei în anii de început ai vieții pictorului, și în mediul în care a văzut lumina zilei, este necesar pentru a pătrunde cu adevărat în universul picturii sale de naturi moarte. Cât privește repertoriul iconografic al obiectelor, modul de a compune - opțiune care este în strânsă relație cu semnificațiile sim- bolice ale obiectelor folosite în aranjarea te- melor dar și concepția proprie despre lumină, culoare și valoare -, par a-și avea originea în acele începuturi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]