14,935 matches
-
am plecat de la următoarea ipoteză de lucru: O analiză comparativă riguroasă a obiectivelor generale ale activității de educație fizică, la nivelul ciclului gimnazial, între țări membre ale Uniunii Europene, ar conduce la formarea unei imagini mult mai clare referitoare la idealurile spre care specialiștii domeniului vor trebui să-și îndrepte atenția. Metodele de cercetare Principala metodă de cercetare folosită a fost metoda documentării, respectiv a studierii publicațiilor existente, fără a avea pretenția că le-am cuprins pe toate. De un real
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
s-a caracterizat printr-o mutație sensibilă în raport cu ceea ce reprezentase pînă atunci „queirosianismul” și „caragialismul”: amîndoi descoperă estetismul, care își pune amprenta pe finalul acestor trasee excepționale. Dandysmul îl caracterizase pe Eça încă din tinerețe, cînd milita în principiu pentru idealurile sociale ale lui Proudhon și Hugo, pasionîndu-se concomitent de Baudelaire și de satanismul simbolist. Pe măsura trecerii anilor, ultima latură devine dominantă. Deja romanul Os Maias marcase un nou tip de proză față de proza practicată pînă atunci. Fraza atinsese un
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
aspirațiile socialumanitare își pierd importanța. „Arta înseamnă totul - restul nu înseamnă nimic. Doar o carte e în stare să facă eternitatea unui popor”: cînd scria asemenea fraze, în ultimii săi ani, Eça se afla foarte departe de tinerețea jurnalistică, de idealurile socialiste și de combativitatea socială; dacă majoritatea colegilor săi din Cenaclul anilor ‘60 se vor recunoaște, în ultimul deceniu al secolului, drept niște vencidos da vida („cei învinși de viață”), Eça știe să evite prăbușirea spirituală a acestor „învinși” fără
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
citind cartea “Întoarcerea la Hristos” am inteles și mai bine tragedia “reeducării” pentru care nu găsesc cuvinte să o descriu. Cu foarte puține excepții, acei tineri supuși schingiuirilor s-au făcut vinovați doar de cea ce au simțit și de idealurile pe care le purtau în suflet. Cum se vor justifica oare ucigașii lor în fața judecății supreme? Cum putem rămâne nepăsători în fața suferințelor lor, noi, cei care nu am trecut pe acolo? M-am întrebat deseori de ce au fost supuși la
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
ființe care s-a născut spre a muri; și pentru că toți suntem singuri, sau rămânem până la urmă singuri într-o zi: amanții fără ființa iubită, părintele fără copii sau copiii fără părinți, și revoluționarul pur în fața tristei materializări a acelor idealuri pe care lea apărat cu ani în urmă cu suferință, în toiul torturilor atroce; și pentru că întreaga viață e un contratimp perpetuu, și pe cel întâlnit în cale nu-l îndrăgim când el ne iubește, sau îl iubim când el
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
și dintr-o convingere că sensul suferinței este mântuirea. Reflecțiile memorialistei nu sunt deloc naive. Citiți, bunăoară, ce spune despre adeziunea ei de tinerețe la Mișcarea Legionară. Nici fanatism, nici punere a cenușii în cap: Natalia Manoilescu-Dinu a crezut în idealurile naționaliste ale Legiunii, până când crima politică, antisemitismul și incuria guvernării din 1940- 1941 i-au deschis ochii asupra erorii în care se afla, provocând despărțirea definitivă. În special reflecțiile ei despre antisemitismul Legiunii sunt interesante, căci autoarea are cunoștințe teologice
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
înapoi) și, în ciuda ambiției de a fi mereu premiantă, adverbul poate fi privit ca un indiciu lexical al zodiei actriței (racul), dovadă că toată viața i-a fost un șir de înaintări urmate de reculuri dramatice. Un rac îndrăgostit de idealuri spre a se retrage în bolgii. În cei trei ani de educație sub catapeteasmă catolică, Maria va prinde un smalț minuțios ce-i va defini ființa, și chiar dacă părinții o vor muta din clasa a cincea într-un liceu din
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
intelectuale decât ideile pe care le-a împrumutat sau le-a inventat. A fi în stare să domini atâtea cuvinte dintr-o dată dovedește o minte excepțional de puternică”. Atunci când discută inovațiile poetice, în Reflecții despre vers liber, ia în considerație idealul efortului propriu și corolarul său, virtuozitatea tehnică: „Repudierea rimei nu înseamnă un salt către facil; dimpotrivă, impune limbii o tensiune mult mai serioasă. De cum se înlătură efectul reconfortant al rimei, succesul sau eșecul alegerii cuvintelor și a structurii propoziției devin
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
orice element al vieții, iar „o teorie filosofică intrată în poezie e inatacabilă, pentru că adevărul sau falsitatea ei filosofică nu mai contează, iar adevărul ei poetic este dovedit” (Poeții metafizici). Pentru Vergiliu și Dante are un veritabil cult, ei sunt idealuri de civilitate care configurează un model a cărui menținere „este prețul libertății noastre, apărarea libertății împotriva haosului” (Ce este un clasic?). În calitate de critic al scriitorilor care nu-i plac, T.S. Eliot se aseamănă însă unui prădător oceanic, care, la mare
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
contrară a omenirii și o disponibilitate de a accepta cele mai grele condiții de viață primitivă decât să poarte mai departe povara civilizației moderne. Dar în privința aceasta nu mi-am făcut nici o părere fermă: o las pe seama dumneavoastră”. Iată reluat idealul civilizației amenințate de o barbarie latentă, existența literaturii ca literatură fiind tot mai fragilizată de evoluțiile, întrevăzute, ale societății!
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
precum talentul sau Dumnezeu, psihanaliza are tactul de a se opri, declinîndu-și putința de a le lămuri sensul, și totuși mesajul ei subliminal e laic: suntem un ghem de zgîrciuri care nu-și pot secreta urdorile decît mințindu-se cu idealuri culturale. Cartea lui Leonid Dragomir, hrănită din nostalgia fostului student căruia amintirea cursurilor de odinioară îl îndeamnă să recitească cărțile profesorului, este rememorarea unei cariere: Vasile Dem își povestește viața și își comentează cărțile, neocolind concesiile făcute cenzurii sau împrumuturile
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
mai putea lucra?” Dar ce să distrugă, cînd cărțile sînt viața lui, cînd viața lui este transferată în fiecare pagină de carte, pe etape? Plutește într-o mare de cerneală - a scrisului („Cerneală albastră, mare albastră.”) - peste care reperul sau idealul său, pavăza sa, semnul luminii supreme, soarele, apare palid, „ca un scut de aur, scufundat.” Idealul său literar, motorul aspirațiilor sale intră în declin. Apare îndoiala, nu legată de chestionarea continuă a existenței, atribut al oricărui scriitor, ci aceea care
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
transferată în fiecare pagină de carte, pe etape? Plutește într-o mare de cerneală - a scrisului („Cerneală albastră, mare albastră.”) - peste care reperul sau idealul său, pavăza sa, semnul luminii supreme, soarele, apare palid, „ca un scut de aur, scufundat.” Idealul său literar, motorul aspirațiilor sale intră în declin. Apare îndoiala, nu legată de chestionarea continuă a existenței, atribut al oricărui scriitor, ci aceea care vizează propriul act, propria justificare a prezenței sale în lume. Se întreabă retoric: „Dar dacă e
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
a figurii lui Hyperion, în ambele poetul menținând „ca nucleu central al portretului masculin, reprezentarea corpului și a feței, care operează contopirea dintre ficțiune și biografie”. Portretul Zburătorului, al lui Hyperion, al „demonului”, este de fapt un autoportret plasat între ideal și real (căutător al idealității, care să cuprindă necuprinsul, întunecat, brunet, cu ochii negri) care s-a constituit încă din primele poeme ale familiei respective și ale cărui elemente nu sau modificat fundamental în timp. Înger și demon ar fi
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
a românilor proveniți din vechiul Regat și imperiile vecine ("Și dacă e vorba de o lozinca, de un cuvînt magic, cu care tinerețea să strîngă într-o tabără toată simțirea românească, aceasta nu poate fi decît tot deviza dinainte de război: idealul național, care astăzi pentru unii pare o împerechere de cuvinte, oarecum anacronica"), acuzînd elită conducătoare a partidelor de străinism ("clasa conducătoare are în amintirea ei stigmatele străinismului"). Prin 1933-1934 declară unei grupări studențești care îl invitase: "Am crezut că războiul
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
respectă tradițiile legate de această funcție"). De aici moderarea programului social-economic inițiat și, apoi, conflictul cu Eteria, care i-a fost fatal. Dar consecințele răscoalei sale nu s-au pierdut pentru că Tudor a întruchipat, atunci și multă vreme după aceea, idealul eliberării de sub dominația turcească și fanariota, inclusiv programul său agrar. Domniile pămîntene care au urmat au demonstrat pierderea prestigiului grecilor la Poarta și un moment important în organizarea statală a principatelor românești, desi acum se pun bazele bipolarității suzeranității otomane
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
transcendent. Acel "ceva" nu va mai fi transcendență obiectivizata, exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest ideal a însuflețit revoluția suprarealista și arta avangardista dar a fost spulberat ulterior, recuperat fiind de Nazism și Comunism. Ceea ce s-a vrut a fi o libertate adevărată, fundamentata ontologic, superioară oricărei
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
exterioară omului, acea transcendență normativa care a dat naștere Inchiziției medievale și totalitarismului comunist și nazist, ci transcendență energetică, născută din sămînță imanentei însăși. Democrația transcendență va transfera în plan politic idealul ontologic al "transcendentei în și prin imanenta". Acest ideal a însuflețit revoluția suprarealista și arta avangardista dar a fost spulberat ulterior, recuperat fiind de Nazism și Comunism. Ceea ce s-a vrut a fi o libertate adevărată, fundamentata ontologic, superioară oricărei libertăți "burgheze" a liberului arbitru, s-a transformat în
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Fiecare tip de societate "naște" un model dominant de formare a identității umane pe care-l promovează prin intermediul instituțiilor (educație, mass-media, organizare socială etc.). În Occident, pîna mai ieri (sfîrșitul perioadei Reagan), modelul dominant a fost șlefuit de valorile și idealurile unui ANUME tip de individualism, cel impus conștiinței occidentale de revoluția franceză din 1789 și raționalismul Epocii Luminilor. În epoca să de glorie, secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, acest individualism a creat individualități puternice, care
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, acest individualism a creat individualități puternice, care au impus omenirii întregi, spre bine sau spre rău, felul de a fi al omului occidental. Încă de la bun început, parte dintre teoriile și idealurile părinților revoluției franceze au fost contestate. Și nu numai de gînditori "reacționari", precum Joseph de Maistre, dar și de gînditorii de tradiție liberală, Montesquieu, Tocqueville, Benjamin Constant, aceștia din urmă fiind "redescoperiți" abia astăzi de nouă gîndire filozofica franceză (Pierre
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
circulația generală au slăbit celelalte structuri sociale care încadrau odinioară individul: familia nucleară, clasa socială și națiunea... Familia, clasa socială și națiunea sînt astăzi structuri slăbite (faible) care nu mai permit încadrarea individuală". Într-un climat în care valorile și idealurile individualismului clasic au fost puternic erodate, "multiculturalismul" oferă iluzia unei căi de acces la "societatea spectacolului generalizat" (Debord). Pentru a înțelege mai bine de ce iluzia multiculturalistă are "lipici" - inclusiv în cercurile intelectuale românești - este nevoie să depășim contextul american, să
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
rost catehismele democrației, sînt totdeauna crispați, robotici, vorbesc și acționează cu rigiditate inchizitoriala. Incapabili să "deschidă" în ei înșiși un spațiu debarasat de fostele imagini, spiritul democrației nu-i "pătrunde". Ca vreascurile ude trîntite peste cărbuni aprinși, prejudecățile, adevărurile abstracte, idealurile individualismului furnicii ne înăbușă cu fumul iluziilor și a micilor meschinării, ne împiedică să ne afundam în spiritul democrației că într-un destin. Un destin bazat pe relația ontologica dintre sacrificiu și libertate. Sacrificiul în favoarea obștii nu va mai fi
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Polemizînd cu N. Iorga și cu A.C. Cuza, ridiculizînd doctrina xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și Iorga este un ideal izvorît din descurajare, si, ca atare, el nu
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și Iorga este un ideal izvorît din descurajare, si, ca atare, el nu poate face aderenți decît punînd la contribuție patimile cele mai
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și Iorga este un ideal izvorît din descurajare, si, ca atare, el nu poate face aderenți decît punînd la contribuție patimile cele mai puțin nobile ale sufletului românesc. România piere! Sînt însă gata d-nii Iorga și Cuza
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]