86,363 matches
-
așa că a fost apropiat de vorbitori de un cuvânt mult mai cunoscut: la un moment dat, s-a creat varianta caraiman, prin etimologie populară, prin confuzie cu toponimul, mai exact oronimul (numele de munte) . Pentru mulți, termenul argotic actual e identificat cu numele muntelui (fiind de aceea și scris uneori cu inițială majusculă), chiar dacă nu se înțelege în ce ar consta legătura semantică dintre buzunar și munte; poate că tocmai absurditatea asocierii produce un efect de surpriză umoristic și expresiv. Varianta
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
fără a face însă impresia că aparțin cu toții unui design la scară mare, menit să se clarifice în timp, asemenea unei provocatoare picturi tridimensionale. Sub titlul Autoficțiune și mizerabilism, Simona Sora pare a fi singura care s-a aventurat să identifice punctual dominantele literaturii tinere' și să formuleze o ipoteză clară: "există, în pofida diferențelor, un aer de grup al noilor intrați în arena literaturii noastre. În cazul ultimilor cinci publicați la Polirom, el este poate și mai accentuat și nu ține
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
vizat identificarea cauzelor naționalismului. Ernest Gellner 3 consideră că, pentru a ajunge la sursele naționalismului, este necesară o analiză a raționalității societății industriale sau a modernității. Pornind de la celebrul eseu al lui Max Weber, Etică protestanta și spiritul capitalismului, el identifica două trăsături esențiale ale raționalității societății moderne: ordinea și eficiența. Dar, acestea se bazează pe ceva mai profund: "o măsură comună, o monedă conceptuală, universală pentru caracterizarea generală a lucrurilor și acel esprit d'analyse, clamat și definit de Descartes
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări în conceperea naționalismului, dezvoltate îndeosebi în ultimele trei decenii ale secolului XX: versiunea socioculturala a lui Ernest Gellner (care leagă națiunile și naționalismul de necesitatea de a genera o "cultură înaltă" necesară modernizării și dezvoltării industriale); modelele socioeconomice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea față de ea predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate că grupuri de descendentă la fel ca
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sa consimtă că ele generează însușiri asemănătoare în semeni, printre care se vor ivi interese comune; națiunea este "un mod de reflecție": "Națiunea e necesară, fiindcă e natura, dar e neîncorsetată, fiindcă e reflecție". În al doilea rând, ea îl identifica, îl încorsetează pe om că natura și îl eliberează că reflecție cu prețul aruncării într-o dilemă: daca omul optează pentru stânga e blamat, iar dacă o face pentru dreapta e răsplătit. Apoi, autoafirmarea de tip naționalist nu e un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
conduse de lideri autoritari. Ce mutație a avut loc la nivelul democrațiilor occidentale în așa fel încât noi putem spune că libertatea individuală are aici garanții mai ferme decât oriunde? Aceste democrații, argumentează Zakaria, au ajuns în punctul în care identifică "democrația" cu "democrația liberală", mai precis cu "un sistem politic caracterizat nu doar de alegeri libere și corecte, ci și de statul de drept, separarea puterilor și protejarea libertăților fundamentale ale cuvântului, întrunirii, credinței și proprietății"10. Pentru conservarea și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
economic. În Europa de Vest, oamenii se tem că ar putea pierde din bunăstarea lor; în Est, oamenii văd oportunitățile care li se oferă. Eu am impresia că forțele politice proeuropene sunt tot cele mai puternice în continuare. A. R.: Da, desigur. Identificați apariția altor "ziduri" în Europa? Dacă da, care este natura lor și cum pot fi ele dărâmate? R. G.: E interesant că, ori de câte ori vorbim despre Zidul Berlinului, se fac asocieri cu diferite alte ziduri din întreaga lume. De exemplu, în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o misiune triplă: cercetare, educație medicală și îngrijire clinică. Pentru susținerea cercetărilor medicale de performanță, acordarea îngrijirilor medicale și asigurarea unei educații de calitate, centrele universitare și academice trebuie să facă față unor importante provocări. Cercetările sociale și politice au identificat problematică de gen, ca un posibil factor de constrângere în procesul de modernizare din domeniul medical, dependent și de insuficiență legislație aplicabilă. În principal, sunt vizate accesul femeilor cu studii medicale în centrele de cercetare avansată, în publicistica, în poziții
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
când femeia rămâne casnica, renunțând la cariera profesională, deși ar putea fi mai eficientă acordarea unor creșteri salariale pentru femeile care se întorc în profesie dar au și în îngrijire unul sau mai mulți copii. În domeniul medical, statisticile au identificat numeroase diferențe și inegalități de gen, în ceea ce privește studiile, alegerea specializării, salarizarea, promovarea și ocuparea unor funcții de conducere. Un progres a fost creșterea procentului de femei care finalizează studii medicale de la 5,1% în 1960 la 50% în 2003. În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
li se pretinde o invitație, garanții și sute de euro, indiferent de statutul lor, studenți, oameni de cultură, chiar și ziariști." Sincer vorbind, unde e hărțuiala? E vorba de niște cerințe cât se poate de limpezi. Și, mai ales, cum identifică ziarul "Ziua" ura? În gesturi? În priviri? Or fi oamenii lui Roșca Stănescu dotatați cu detectoare speciale? Dacă s-ar fi inventat un astfel de instrument, cu siguranță am lua Nobelul pentru invenții în domeniul științelor supranaturale. În logica lipsită
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul intropatie (cuvânt francez propus de Flournoy că echivalent al empatiei, folosit pentru prima dată de către Titchener), cuvânt ce se definește că ,,o specie de comuniune afectiva prin care cineva s-ar identifica cu o altă persoană, măsurându-se în acest fel sentimentele” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30) și de la ideea conform căreia comunicarea îl conține pe om, iar omul se înfățișează sau se ascunde în și prin comunicare. Comuniunea, în acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
devine modalitatea de a gândi, de a simți, de a se comportă, al celuilalt. Trebuie precizat că la acest obiect al cunoașterii se ajunge cunoscut tot prin gândurile, emoția etc., unei ființe umane, fapt nemaiîntâlnit la alte forme de cunoaștere. ,,Identificându-se rațional și afectiv cu partenerul, prin raportarea comportamentului obiectiv al acestuia la propria experiență verificată și ea obiectiv, în practică socială, individul dobândește acel tip specific de înțelegere a semenilor” (R. Gherghinescu, op. cît., p. 30). În studiile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și picioare, 80 la torace și abdomen, etc. Deși au fost declarate ucise numai 7 persoane, în Dosarul Mineriadei Nr. 75P98, 76 și 77, scrie că “există un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele lor de identitate au fost sustrase la Institutul Medico-Legal și distruse de agenții care au participat la atrocități. La timpul respectiv Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat: “Acțiunile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au fost declarate ucise numai 7 persoane, în Dosarul Mineriadei Nr. 75P98, 76 și 77, scrie că “există un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele lor de identitate au fost sustrase la Institutul Medico-Legal și distruse de agenții care au participat la atrocități. La timpul respectiv Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat: “Acțiunile autorizate de Președintele Iliescu și guvernul său au lovit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lozinca, „borfaș mort în lupta cu poliția“, scrisă pe pancartă. Cu toții am tras concluzia că cei omorâți prin împușcare în cap și expuși prin piețele orașelor erau aduși din alte orașe, si nu omorâți în orașul lor, ca să nu fie identificați. Toate persoanele dispărute, despre a caror soarta nu s-a aflat niciodată, fie că au fost duse în Uniunea Sovietică și au murit chinuite, în anchete, fie că au fost aceste victime necunoscute, omorâte prin piețele orașelor din țară. Nici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete remarcabile ale unor personalități isihaste. Nu lipsesc informațiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să o activăm prin frumosul pe care ne încumetăm să-l realizăm" (în Memorii I, finalul capitolului X). E una din acele pagini antologice ale confesiunilor lovinesciene, ce merită pusă în rama unei selecții definitorii. Ecouri ale ei pot fi identificate și sub alte forme, ca de pildă: În prăbușirea universală, arta întreține încă iluzia singurei forțe capabile să reziste măcinării timpului, iluzie salutară, tonică, prin care artistul nu împerechează două cuvinte, fără credința irațională de a le fi proiectat să
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
recunosc, se simt trădați, în plus, cîteva lucruri inventate s-au întîmplat ulterior cu adevărat în sat și numai scriitorul este de vină pentru că a forțat destinul, îl judecă, îi cer socoteală... Povestitorul e deopotrivă un diagnostician și un terapeut, identifică și "vindecă" realitatea luînd-o în stăpînire prin actul scriptural, dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria nu are ce căuta în literatură. A pledat pentru povestire
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
nu-i frecventez nicicum și nu le văd spectacolele, dar numeroși sunt și cei pe care-i iubesc și "printre care" îmi place să circul. Dar pentru că nu reușesc nici să mă recunosc într-o singură cale, nici să mă identific cu un singur model, trec de la un artist la altul suspectându-mă, uneori, eu însumi de trădare. Însă în realitate n-am trădat nicicând pe nimeni. Doar pe mine, poate. Aș spune că am fost apropiat de mulți maeștri, dar
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
tehnicilor existente, de bricolare, de combinare a lor. Noutatea la care visează orice trans-romancier, orice trans-roman, vine din ineditul reconstrucției. Poate de aceea Deconstrucția a prins și s-a desprins la fel de spectaculos de critică: întâi a făcut școală fiindcă a identificat că tradiția basmului s-a dărâmat, apoi a pierdut teren fiindcă n-a știut să facă loc în platforma ei - ca unealtă de analiză - acestei incredibile trans-capacități (aș zice) de bricolare a trans-romanului. Pe scurt, Deconstrucția a murit fiindcă n-
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]