3,066 matches
-
pentru care Ștefan cel Mare și Eminescu rămân parte a uneia și aceleiași respirații lingvistico-istorice, și cei care sunt, în clipa de față, ,rusofoni" există suficiente baraje pentru a îngreuna demararea unui proces de aducere la același nivel de conștiință identitară. Românii din Ucraina, poate mai dornici de a li se recunoaște identitatea originară, sunt la fel de marginalizați, acum, sub administrația portocalie de la Kiev, pe cât fuseseră pe vremea când comuniștii puri și duri ai lui Kucima aplicau cu violență tactica pumnului în
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
reînvățați că această identitate nu trebuie să-i izoleze, ci să le deschidă ochii asupra lumii din care provin. Nici până în 1989, nici după 1990, nu s-a făcut mai nimic pentru acești români, deși nu naționalismul și nici grandilocvența identitară nu le-au lipsit celor care s-au perindat pe la putere. Ar trebui ca în acest domeniu să înceapă să funcționeze profesionismul, și să înceteze cenaclismul. Parlamentul a inițiat o lege care se intitulează, pompos, ,a Românilor de pretutindeni". Cred
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
germană, diferențele fiind de mod de pronunțare) este chiar cea a dialectului local. Oricum, faptul că astfel de dispute apar azi în diverse culturi și situații de comunicare confirmă atît tendința de păstrare a formei din limba-sursă cît și rolul identitar și valoarea simbolică a numelor.
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
degrabă grăsuț, cu ochelari rotunzi, desfășoară tone de farmec cântând, acompaniind, conducând repetiții, insuflând actorilor de azi patosul lui Goldfaden, ritmul lui, atât de departe și totuși atât de aproape de viața actorilor newyorkezi. E o modalitate de a căuta rădăcinile identitare, dar și o minunată pledoarie pentru teatru, artă care adună oamenii la un loc, le descrie suferințele și îi ajută să le depășească prin glume, prin cântec, printr-o solidaritate care se lipsește de lozinci și locuri comune. Artiștii din
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
la elementul "democrație"45. Concluzii În prezent, discuțiile despre multiculturalism aruncă o lumină nouă asupra trecutului statelor naționale moderne, asupra ideilor-forță care au stat la baza apariției lor. După căderea comunismului a început un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
apariției lor. După căderea comunismului a început un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor) este afectată/accentuată de criză economică și financiară.Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Identitatea socio-culturală este rezultatul unui proces continuu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor) este afectată/accentuată de criză economică și financiară.Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Identitatea socio-culturală este rezultatul unui proces continuu de identificare similară cu a celorlalți, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
europeană care urmează să fie construită se va face pe baza fondului comun cultural al statelor europene, păstrându-se varietatea și diversitatea culturală națională și regională. Identitatea europeană nu este altceva decât o continuare a identității naționale, un alt nivel identitar, la nivelul continentului și al Uniunii Europene 51. Europa reprezintă înainte de toate o comunitate de valori, iar scopul unificării europene este să realizeze, să testeze, să dezvolte și să păstreze aceste valori. Valorile europene fundamentale au la bază toleranță, umanitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ci a adevăratei irelevanțe pentru promovarea a ceea ce este realmente valoros și semnificativ pentru spațiul cultural românesc! Nu asta este sau trebuie să fie menirea constitutivă a Institutului? Nu prin producție de imitație devenim relevanți sau putem căpăta o imagine identitară! (nici măcar În cazul În care imitația are succes!) Motivația inconștientă a românilor din țară, (adoptată parcă și de alegerea ICR-ului) este de tipul „Da” ce? Nu putem și noi să facem chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sensibil-optimistă, noi reverberații și sclipiri ale poeticului. Avem a reține că sinteza, bine cizelată, a creației sale poetice, intitulată: Ne pleacă poveștile din aripi este mult apreciată de colegii de breaslă, în primul rând pentru că versul său „vădește sensibilitate profund identitară, ce dă speranțe celor ce simt cu adevărat românește...” (după acum apreciază și scriitorul Apostol Gurău, într-una din reflecțiile sale): „În universul meu de humă / mă dor cuvintele stelare, / ce cad ca stropii grei de ploaie / topiți în ochiul
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
Polirom, Iași, 2013, 440 pag. Tot ce-a scris până acum Varujan Vosganian pornește de la nostalgia lumii întregi. În poezie citim însemnele fabulosului mistic, diluat prin euri oglindite în trei chipuri: moartea, învierea și lumina. Iar proza lui dezvoltă accentele identitare ale acestor rădăcini, prin ample joncțiuni magice, crescute din istoriile mici și mari. Laolaltă, poezia și proza definesc ceea ce s-ar numi lumea întreagă. Nu doar atât, pentru că Varujan Vosganian se folosește de cuvânt ca un adevărat artificier. Vom asista
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
simbolică a acestui imobil pentru cultura română este uriașă. Un stat care și-ar înțelege corect prioritățile, probabil, ar cumpăra Casa de la proprietari și i-ar menține destinația, renovând-o, păstrând-o în circuitul public ca pe unul dintre punctele identitare cele mai importante de pe harta Bucureștiul și a țării. E în măsură, e capabil statul român de un asemenea demers care ar presupune viziune și devotament față de binele public? Nu mă încumet să formulez un răspuns.
Casa Monteoru by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/3870_a_5195]
-
o asemenea amploare - și încă în anii ’70-’80, nu pe vremea lui Stalin?” Dar, ca de fiecare dată când se ating astfel de teme provocatoare, cum ar fi încercarea de a ne defini comunitar, de a ne contura profilul identitar, toate punctele de vedere exprimate de participanții la această masă rotundă sunt demne de interes, așa încât Dosarul din Dilema veche merită să fie citit în întregime. Poveștile noastre, poveștile altora În revista 22 (nr. 8, 26 februarie - 4 martie) găsim
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
nicio șansă. Galați-Brăila este zona industrializată, dominantă economic și plasată în centrul regiunii, spre deosebire de Constanța, care e la periferie și de Focșani, mai slab industrializat. Nicăieri în Europa, regionalizarea nu s-a făcut pe un singur criteriu, de pildă cel identitar, spun experții. Cu alte cuvinte, nu se pot contrui regiuni pe criteriul etnic. Nici omogenitatea nu este de dorit: s-ar grupa, astfel, săracii cu săracii și bogații cu bogații, accentuîndu-se decalajele. Regiunea Centru, cu capitala în Brașov, dezvoltă Har-Cov-ul
Culisele regionalizării: Cum și-au pierdut Mazăre și Iohannis capitalele. Har-Cov, imposibil. București, 5 milioane de locuitori by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/38708_a_40033]
-
un mesaj prin care-i răspunde Elenei Băsescu. "Rațiune, nu aventură! De asta avem nevoie în PDL. Este nevoie de oameni cu propulsie proprie. PDL este într-un moment de necesară reconstrucție și nu are nevoie de o continuă aventură identitara. Suntem un partid modern, de dreapta, pro-european, reformator, cu soluții la problemele reale ale românilor, care merge pe propriile sale picioare și care a făcut un pas mare spre egalitatea de șanse. De aceea, de data aceasta aleg Vasile Blaga
Andreea Paul replică Elenei Băsescu: Rațiune, nu aventură! by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38800_a_40125]
-
au atacat în performance-ul lor, După Traian și Decebal. Din Filele Istoriei Gay în România, o problematică încă dificil de abordat la noi. Ideea centrală s-ar putea rezuma la întrebarea, cum puteai să fii cine erai, trăind în anonimat identitar? Povestea a fost începută cu o lecție de istorie, care ne-a amintit câteva nume de voievozi care s-au „turcit” și a continuat istorisind cum se trăia ca gay înainte de 1989, dar și după aceea, în baza aceluiași articol
Platforma românească de dans contemporan și performance 2012 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4172_a_5497]
-
sumă de locuri comune, de banalități și acuze, lasându-se, inevitabil, cu capete sparte. Cert e că o conștiință istorică se formulează într-o construcție a prezentului, iar prezentul e întotdeauna complicat, pentru că ne obligă să plonjăm, bine mobilați etic și identitar, într-o istoricitate. Doamna Lăcrămioara Stoenescu a înțeles bine că generațiile actuale au nevoie de o educație identitară și, de câțiva ani, alături de activitatea didactică, s-a ocupat de reconstituirea memoriei stigmatelor. Conceptul are de-a face exclusiv cu „rănile
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
istorică se formulează într-o construcție a prezentului, iar prezentul e întotdeauna complicat, pentru că ne obligă să plonjăm, bine mobilați etic și identitar, într-o istoricitate. Doamna Lăcrămioara Stoenescu a înțeles bine că generațiile actuale au nevoie de o educație identitară și, de câțiva ani, alături de activitatea didactică, s-a ocupat de reconstituirea memoriei stigmatelor. Conceptul are de-a face exclusiv cu „rănile sufletești care rămân ca un stigmat moral veșnic”. În acest sens a publicat două cărți: Copii-dușmani ai poporului
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
prin anii ’70, în România. Experiența latinoamericană, pe fondul nonconformismului funciar al scriitorului, îi modelează viziunea și personalitatea în sensul unei mai mari deschideri, ce îl va determina cu atât mai mult să excludă convenționalismul și rigiditatea în abordarea problematicii identitare, să prețuiască metisajul lingvistic și artistic din America Latină ca expresie a bogăției și diversității culturii hispanice. În repetate rânduri, chiar și în interviul acordat după ce a fost anunțată hotărârea juriului, Caballero Bonald și-a reafirmat apartenența spirituală, nu la una
Premiul Cervantes 2012 – José Manuel Caballero Bonald by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3972_a_5297]
-
softului" scris de divinitate, de avatari digitali, de ființe hermafrodite și hibride, cu memoria defectată. Personajele liminale își construiesc identități avatarice pe Internet, nickname-uri fantastice, aflate la granița monstruozității, călătoresc prin diferite epoci, se disimulează și trăiesc emoția corporală și identitară a travestiului, poartă măști vii care li se identifică în mod organic cu chipul. Lumea virtuală, un metisaj între transcendent și profan, între imaterial și material, se relevă ca un spectacol corporal, când ridicol, când tragic, când visceral când cerebral
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Stilul, ușor pedant în descrierea comparatistă a picturilor din muzee, coboară în colocvial și se pliază pe conturul situațiilor prozaice, pentru a deveni mai apoi poetic și plastic. În toate spațiile străbătute, atenția este reținută de fiecare dată de problema identitară: în Sicilia, de pildă, înclinația spre autoponegrire îi amintește autorului de propensiunea identică a românilor; în Elveția, țară ce pare a refuza, în mod inexplicabil, să se integreze pulsului Europei, în prim-plan apare dificultatea identității compozite, generată de un
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
pretendenți sângeroși la tronul Moldovei, ca și cum maniera de a scrie teatru sau interesul pentru ideea din spatele dramei ar fi rămas la stadiul de evoluție de acum 100 de ani. Acesta era, de fapt, simptomul trist al unei încremeniri culturale și identitare basarabene din care se ieșea decât cu răbdare și bunăvoință. Această piesă e scrisă în cea mai curată manieră romantică, cu vagi irizații simbolice (soarele care nu mai apune și când apune cheamă moartea, așa ca în Miorița). A doua
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
flăcări, picioroange și jongleri. În fine, tot din Ungaria, de la Pécs, „Pasărea albastră“, un spectacol în litere micuțe, dar grațioase, de Kocsis Rozi. Europepino Din România? Mult... Pepino. Atât de mult, că aproape ne-a sugestionat către „europepino“ ca marcă identitară a ediției: „Leopardul de argint“ de Al. T. Popescu la Teatrul din Ploiești; „Mica sirenă“ după H. Ch. Andersen, la Țăndărică; „Prințesele vrăjite“ (basm popular) și „Spărgătorul de nuci“ după E.T.A. Hoffmann la Marionetele arădene; „Peer Gynt“ de Henrik
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
cimitir, unde în „Chemarea de dincolo”, la plecare, promite că o să mai vină, să ciocnească cu tata un pahar de vin... Doina Dobreanu, într-o sinteză profesională, realizează mai tot ceea ce este Dorul de acasă, ca stare de spirit, reprezentare identitară, bogăția de sentimente, imagini de referință, dorul de termen și trăire filosofică și concept de vorbire..., în timp ce Camelia Grigoroiu, iubitoare și ea a drumurilor prin pădurea locurilor, își petrece eroul viitorului său roman, „Acasă”, pe o vreme care lasă cale
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei gospodine pentru Joia Mare. Dr. Iuliana Băncescu Creștinortodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]