142,295 matches
-
Rodica Bin Prea tîrziu? A fost nevoie ca Apusul să-și simtă amenințată securitatea pentru a redescoperi lumea arabă și islamul? A fost nevoie ca arabii să aibă sentimentul că zilnic mass-media occidentală difuzează o imagine deformată a identității și lumii lor pentru ca ei să facă efortul de a se prezenta împreună la Frankfurt pe Main? - se întreba, desigur retoric, Naghib Mahfuz, scriitorul egiptean laureat al Nobelului pentru Literatură - 1988, în mesajul său transmis la începutul ediției din această
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
24 de state arabe au expus la Frankfurt 2.500 de titluri de carte și o adevărată campanie de traduceri a fost inițiată din timp. Scopul ei - să spulbere dezinteresul general al occidentalilor față de literatura Orientului și să anuleze binomul identitate arabă-islam precum și o parte din conotațiile negative și prejudecățile care-l încarcă. Din Europa au sosit autori de talia unui Tahar Ben Jalloun, Assia Djebar, Rafik Schami deja bine cunoscuți aici în Apus, dar și numeroși "anonimi" din Orient. Batya
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
ce arheopterix de catastrofe este această persoană din mulțime care își zice POET! Adică un individ care a depășit faza acneică a primelor sale elanuri erotice puse în metaforă, iar după aceea a trecut cu bine peste cîteva crize de identitate care i-au măcinat sănătatea, se trezește spre sfîrșitul vieții sale cu o recoltă de cîteva mii de versuri împrăștiate pe pagini îngălbenite, fără să fie nici atunci prea sigur că lasă în urma lui patru sau cinci compoziții perfecte, smulse
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
importante semnate de G.I. Tohăneanu, Dumitru Daba etc. . De remarcat interviul pe care Ada Cruceanu i-l acordă lui Iosif Băcilă, pagina de poezie a lui Gheorghe Azap, documentarul lui Daniel Sitaru despre Eftimie Murgu și eseul Ilenei Crașovan, Criza identității etno-culturale în Pădurea spînzuraților de Liviu Rebreanu. Texte privind personalități și evenimente locale mai semnează Gh. Jurma și Ion Marin Almăjan, Constantin Teodorescu recenzează Prima carte a lui Jurma, în vreme ce prof. Nicolae Andrei resuscită memoria locului și reactualizează legenda Vîrcipraului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
spirit a vorbit și Al. Mironov care a înfățișat o imagine a viitorului ultratehnicizat, astfel cum se întrezărește din consultarea analizelor prospective și a statisticelor. Nora Iuga, al cărei text îl publicăm integral, s-a referit la pericolele care pândesc identitatea nu doar a indivizilor, dar și a țărilor, a națiunilor, ca efect al globalizării. Mariana Dan (Serbia) a spus și ea că singurătatea nu este numai a persoanelor, ci poate fi și a unei națiuni, ca în cazul nefericit al
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
ce se întâmplă în aeroporturi, în marile hoteluri internaționale etc., e citită de frecventatorii acestor spații care apoi o aruncă. Literatura provincială, interesată de individul specific, este însă universală. Siofra O'Donovan (Irlanda) s-a referit și ea la criza identității și la însemnătatea miturilor fără de care nu ne putem înțelege originile. Discutând despre globalizare, nu toți participanții la colocviu au văzut doar jumătatea goală a paharului. Fiona Sampson (Marea Britanie) a vorbit despre călătorie ca "metaforă a vieții" și despre acel
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
este, așadar, înregistrarea intermitentă a unei experinețe consumate. Pretextul narativ, să îi zicem așa, are un oarecare farmec, deși nu funcționează impecabil. În primul rând, acest tip de convenție țintește autenticitatea. Responsabilitatea asupra veridicității textului este, astfel, pasată unei alte identități auctoriale, rămasă învăluită în mister. Autenticitatea este, prin urmare, asumată preventiv numai pe jumătate, ficțiunea fiind lăsată să se insinueze prin atributul hazardului. Acest tip de convenție narativă este cerut, până la urmă, și de subiectul foarte delicat. Să scrii pur
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
feminin în stare de levitație, cîteva citate din lucrări mai vechi și o vegetație ambiguă, pe jumătate naturală, pe jumătate ficțiune culturală. În acest moment al picturii lui Mattis Teutsch, individualitatea umană se topește într-un fel de grup straniu, identitatea, fie ea și tipologică, se resoarbe în serie, iar acel soi de erou impozant și dominator devine, pe nesimțite, simplu ornament într-un amplu proces de multiplicare. Deși variate compozițional și iconografic, aceste lucrări au ca gen proxim o anumită
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și răsăritul continentului) este vorba și în eseul următor, Primii europeni din Tbilisi. Cazul analizat este de astă dată (după cum se poate ghici chiar din titlu) cel al Georgiei, iar accentul cade pe fragilitatea echilibrului politic din întreaga Transcaucazie, unde identitățile, religiile și etniile au fost dintotdeauna amestecate. Autorul, ziaristul britanic Neal Ascherson, se dovedește un bun cunoscător al realităților din zonă și, în același timp, un fin analist al evenimentelor politice (de la frecventele "puciuri" și confruntări între rebeli, până la "revoluția
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
nivelul grupului alcătuit din tineri aproape de aceeași vârstă (Geo Dumitrescu, Sergiu Filerot, Marin Sârbulescu, Tiberiu Tretinescu, Virgil Ierunca (Untaru), Al. Cerna-Rădulescu, Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion ș.a.), se produsese o adevărată contagiune spirituală, o coeziune lăuntrică generată de anumite identități de idei și aspirații, în ciuda unor evenimente devenite între timp tot mai îngrijorătoare. "Dar pe noi, va consemna Marin Preda, amenințările astea nu ne speriau, nu știu de ce. Poate că eram prea tineri. Pentru noi era o primăvară continuă. Din cauza
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
egolatrie magic-integraționistă: Ce se vede prin mine, prin mine se va vedea" (ibidem). Pe de altă parte, revolta poetului se manifestă prin tendința contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
cu claritate nici măcar cine a fost tatăl lui, după cum nu știe cu claritate cine a fost soția lui, cine e fiica lui și, mai cu seamă, nu știe cine e el. L-am făcut român din pricina unei anumite ambiguități de identitate. A. R.: Și acum, să trecem de la romanul Să cunoști o femeie la romanul Să-l cunoști pe Amos Oz. Pentru că am vorbit de ambiguitate, există în povestea vieții Dvs. două lucruri care mi se par derutante, dacă nu chiar
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
trebuie să te solidarizezi cu (in)fidelitatea unei atare partituri? Are au ba interpretul obligația să respecte cu strictețe toate indicațiile și sugestiile înscrise pe foaia cu portative? Fără îndoială, un opus deplin, valoros reclamă o restituire pe măsură, în identitate și înfrățire cu semiografia partiturii. Dar un opus cu metehne (fie ele de concepție sau de scriitură)? Trebuie oare ameliorat prin actul interpretativ ori abordat așa cum este el gîndit și notat, cu insuficiențele și precaritățile lui? A fi sau a
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
cotidiană, așa cum ne-a arătat Însuși Întemeietorul creștinismului: Hristos Domnul. Conștienți de înalta lor misiune, creștinii vor să-L reprezinte pe Mântuitorul și să-I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi în vremea vieții lor o „Evanghelie întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
din 2000, ignorată pur și simplu, într-un mod inexplicabil, în timpul mandatului deținut de Răzvan Theodorescu. Dar cum arată Sulina acum, ce a mai rămas din mitul orașului liber de altădată, ce relație mai are actuala așezare cu propria sa identitate istorică, iată cîteva întrebări care trebuie puse și repetate obsesiv pînă cînd răspunsurile vor deveni obligatorii, vizibile și, mai ales, definitive. Pînă la răspunsurile practice, avem unul simbolico-poematic: Sulina este o utopie istorică, un exercițiu pur de ficțiune administrativă, o
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
respectivelor imagini ale lumii (numite ,hărți") sau povestiri despre lumi depărtate. Ceea ce ne desparte de oamenii Evului Mediu european s-ar putea să fie mai important decît ceea ce ne apropie - sau, în orice caz, aprecierea acestui raport dintre diferență și identitate constituie una din mizele subiacente ale dimensiunii istorice a cercetării. Redus la momentele sale principale, demersul din Le Paradis interdit... (și din volumele următoare ciclului, probabil) seamănă unui impecabil balet clasic, cu trei momente obligate - și este cu atît mai
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
care mi-ar plăcea. Și unde insuccesul questei Paradisului și imortalității subsecvente, despre care autorul spune de altfel că ,pare înscris în genele înseși ale culturii și literaturii iudeo-creștine", se întîlnește cu o altă temă definitorie pentru europenitatea noastră (ca identitate problematică și longevivă, totodată), și anume cu aceea a eșecului căutării limbii perfecte. De la Căutarea limbii perfecte la Limba păsărilor (și, mai departe, spre...îngeri), nu mi se pare deloc întîmplător că reflecții majore, ale ultimelor decenii, asupra acestei problematici
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
de valori din țară". Virgil Ierunca a crezut în lupta de exil: ,României, exilul i-a dat șansa prezenței neîntrerupte într-o realitate vie" - (scrie în aceeași misivă). Exilul - ,acest spațiu blestemat de istorie în care fiecare încearcă să salveze identitatea spirituală a unei Românii reale". Virgil Ierunca s-a înscris - prin viață și prin operă - în acest ,spațiu blestemat" al istoriei țării noastre. Cu prețul sacrificării. De aceea, unii dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape au putut observa că
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
își găsește, surprinzător dar salvator, o rațiune în dragoste. Altfel, societatea e aceeași și informaticianul lui Houellebecq l-ar fi aprobat: ,în ringul de dans dintr-un local de noapte... ai de toate: raporturile de clasă, mașinațiile seducției, crizele de identitate culturală (sau sexuală), ca și terapia de grup." Cartea lui Beigbeder e un moft de roman, are ceva mai mult umor, oricum, ambele cărți - minimaliste, anticalofile, cinice și autoironice - sînt ,subțiri", pasabile în cel mai bun caz. Treceți mai departe
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
și cît de puțin demne de încredere sînt glosările furnizate la cerere. În plus, interlocutorii lui Istodor sînt oameni care au nevoie de autostimă și de confirmări exterioare, și care încearcă de multe ori să-și construiască prin limbaj o identitate mai bună: e deci firesc faptul că recurg pe cît pot la limba standard, la neologisme, chiar la formule pretențioase, grefate uneori surprinzător pe un registru popular dominant. Cartea furnizează așadar, chiar prin absențe, chiar prin relativa sărăcie a lexicului
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
familiară, Liviu Bleoca abordează tema eresului popular, o anume ambiguitate a magicului salvînd cele două povestiri care ar fi putut foarte ușor să cadă peste clișee sau să rămînă doar niște pastișe voiculesciene. Trei povestiri, La balamuc, Un act de identitate și Erotikon, inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
de familii, îi ajutau pe cei nevoiași. În plus, descoperiseră valorile Islamului, pe care le promovau cu o devoțiune ieșită din comun. Din reconstituirile de până acum, rezultă că toți acești oameni au suferit un accentuat proces de alterare a identității. Dacă părinții lor continuau să rămână, prin educație, limbă și credință oameni ai Orientului, adică ai trecutului lăsat în urmă, noua generație era supusă unor experiențe radical diferite. Nimic din ceea ce auzeau în casă nu se potrivea cu ceea ce vedeau
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
lăsat în urmă, noua generație era supusă unor experiențe radical diferite. Nimic din ceea ce auzeau în casă nu se potrivea cu ceea ce vedeau pe stradă. Marginali prin limbă și minoritari prin culoarea pielii, erau încurajați să încerce să-și întărească identitatea veche, în detrimentul celei noi: ,Mulți dintre ei nu știu dacă sunt britanici sau musulmani, sau amândouă", susține un bun cunoscător al mediului anglo-asiatic. Încercările occidentale de a trece cu vederea aceste diferențe n-au dus la rezultatele scontate. Se vorbește
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
că ne aflăm în timpul unui nou război? Comentatorii s-au grăbit să-l boteze ,Al Patrulea Război Mondial", după cel Rece, al Treilea. Nu e exclus ca una din cheile terorii sub care trăiește Europa să se lege de noua identitate a musulmanismului - cea externă. În Occidentul care, sub presiunea perversă a materialismului și comunismului, religia a pierdut în ultimele decenii capacitatea de a juca un rol important în societate, s-a creat un gol pe care Islamul încearcă să-l
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
nr. 4/2004), H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că nu există dezbatere despre dubla identitate evreu-român, despre Holocaust și Gulag în România, pentru ca numele lui Sebastian să nu fie pomenit. Deși însuși autorul nu s-a gândit, probabil, la o asemenea furtunoasă postumitate, experiența sa de viață, scrisul său s-au bucurat de o atenție
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]