13,415 matches
-
vei vedea ce bine e cu prietenii alături. Invită vecini sau cunoștințe acasă la tine la niște clătite" (club.neogen.ro). Ca în multe alte cazuri, peste un sens vechi, în parte preluat din franceză, în parte filtrat de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din engleză, prin calc semantic; în plus, s-au produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
să cucerească Occidentul, E. Cioran. Dar Călinescu își regăsește uneori bunul simț critic. Excesiv se dovedește M. Nițescu în negarea oricăror merite ale Cronicilor optimistului și prin faptul de a confunda, în unele cazuri, gustul autorului cu oportunismul și concesia ideologică. Lui Călinescu nu-i plăcuse nici înainte Maiorescu. Reacția lui la articolul prin care Liviu Rusu îl reabilita în 1963 este, desigur, nepotrivită. Titu Maiorescu, socialist? se întreba din titlu Călinescu. Dar unele exagerări ale lui Rusu, în sensul spălării
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
criticului Mircea Martin, prin intermediul confesiunilor din interviurile ocazionale. Pline de învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
criticului Mircea Martin, prin intermediul confesiunilor din interviurile ocazionale. Pline de învățăminte sunt și astăzi reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
Volum III, Nr. 1 (7), Serie nouă, decembrie 2014februarie 2015 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Naționalismul. Fondul ideologic al reacțiilor europenilor la provocările actuale Sorin BOCANCEA 5 Criză metafizicii și nouă retorica a liberalismului Mark BUCUCI 23 INTERVIU Robert GRÜNBAUM: "Democratizarea Germaniei se poate considera înfăptuita în anul 1990" Alexander RUBEL 33 VARIA Egalitate de șanse în domeniul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Emanuel COPILAȘ 93 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 97 Ateismul și paradoxul tiraniei. Paul Johnson, Stalin Nicolae DRĂGUȘIN 101 Note despre autori 107 Instrucțiuni pentru autori 111 Instructions to authors 114 EDITORIAL Naționalismul. Fondul ideologic al reacțiilor europenilor la provocările actuale [Naționalism. The ideological background of the European reactions to current challenges] Sorin BOCANCEA Abstract: The challenges that the EU is exposed today - prolonged economic crisis, violence arising from among ethnic and religious minorities that
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la astfel de discursuri? Important este factorul care provoacă, dar mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui fenomen politic este de natură ideologică. Încă de la începutul sau, proiectul european s-a lovit de existența unei ideologii ce a început să domine aici de acum două secole: naționalismul. În prezent, sintagma "Europa națiunilor" este percepută ca fiind una aproape tautologica, fiindcă europenilor le este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
naționalismul. În prezent, sintagma "Europa națiunilor" este percepută ca fiind una aproape tautologica, fiindcă europenilor le este aproape imposibil să se perceapă altfel decât că aparținători ai uneia dintre națiunile de pe acest continent. De aceea, pentru cei formați sub cerul ideologic al națiunii, deschiderea cerului european este un motiv de neliniște, aproape asemănătoare cu cea resimțită de vechii greci la căderea cetății. Forță naționalismului constă în primul rând în faptul că se sprijină pe o cultură, pe care o numește "națională
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
solidarități necesare puterii suverane. Din acest motiv naționalismul este ideologia cu cea mai mare forță, pentru că ea oferă indivizilor universul simbolic în care aceștia pot fi liberali, social-democrați/socialiști sau creștin-democrați. În fond, naționalismul a reușit să devină partea militanta, ideologică în sensul restrâns, a culturii. Este suficient să amintim faptul că, pentru naționalism, conservarea, producerea și integrarea bunurilor simbolice în aria națiunii sunt misiuni asumate în mod explicit. Naționalismul nu este interesat de "a avea" sau de "a distribui", ci
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
consideră a fi națiuni. Iar aceste culturi sunt piloni fundamentali ai suveranității statelor ce administrează națiunile. De aceea, demersul politic de construire a unei entități suprastatale europene are sorți de izbândă doar în condiția în care este și un demers ideologic. Întrebarea fundamentală este dacă consolidarea Uniunii Europene poate urma același traseu pe care l-au urmat statele europene, de la "națiuni culturale" la state naționale. Poate cultură europeană să joace rolul pe care l-au jucat culturile viitoarelor state naționale în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lui Tom Nairn și Michael Hechter, ce văd sursă naționalismului în funcționarea economiei mondiale și în interesele socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui Charles Tilly, Anthony Giddens, Michael Mann și John Breuilly, ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
socio-economice ale indivizilor; versiunile politice ale lui Charles Tilly, Anthony Giddens, Michael Mann și John Breuilly, ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care devine dat pentru mine, fiindcă îmi este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria privată nu suportă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
același. Naționalismele în formă perenialistă trebuie să rămână istorie. Sunt alte motive de solidaritatea ce i-ar putea ține la un loc pe europeni decât imaginatele descendente sau consangvinități. Dar, pentru asta, este nevoie de un nou și susținut efort ideologic, este nevoie de eficiență articulare a europenismului. Note 1 Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent: program, mit realitate, Editura ARC, Chișinău, 1997, p. 143. 2 Brian Barry, "Naționalism", în David Miller (coord.), Enciclopedia Blackewella gândirii politice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o tentativă de identificare a unor elemente mai profunde și mai puțin vizibile, cum ar fi valorile și obiectivele latențe" (p. 29). Din acest unghi, autoarea afirmă că politicile de gen din acea perioadă valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
conducerea ei ajung să se afirme absurdul, ilogicul, disprețul față de om. Doar două exemple, pentru a ilustra distincția: Utopia a lui Thomas Morus și Fermă animalelor a lui George Orwell. Există și utopii de factură "raționalista", precum cele din falanga ideologică a lui Saint-Simon, pentru care era pozitivista nu este altceva decât un previzibil final fericit al civilizației industriale. Capitolul următor este dedicat analizei Utopiei lui Thomas Morus și Noii Atlantide a lui Francis Bacon, două dintre utopiile tradiționale "reprezentative", scopul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
momeli care începeau să fie respinse încă prin anul 1000. Și totuși, există o logică secretă a acestor tragice întâlniri - între fanatism și trădare. De regulă, e greu să învingi niște oameni a căror rațiune e profund alterată de bombardament ideologic printr-o confruntare directă. În primul rând, pentru că ei refuză o astfel de confruntare. De când cu Internetul, caracterul de militărească implacabilitate al ordinelor e și mai evident: capii bandelor internaționale n-au nevoie de parteneri, ci de supu și care
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
momente cheie ale istoriei secolului XX. În felul acesta ele dobândesc relevanța unor mărturii directe, ale unor contemporani. Nu în ultimul rând autorul oferă o analiză a motivațiilor și dimensiunii controversatelor implicări ale unor intelectuali de mare prestigiu în disputele ideologice din preajma celui de-al doilea război mondial. Extrem de nuanțată este, în acest sens, explicația pe care Radu Ciobotea o dă fascinației pe care a avut-o Cioran pentru ideile fasciste și chiar pentru persoana lui Hitler. Reportajul nu înseamnă însă
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
al convingerilor politice ale lui Gala Galaction. Dar trebuie să avem odată și-odată ediția de opere complete Gala Galaction, cu toate detaliile, indiferent de semnificația lor, care să ne lămurească pe deplin. Poate că lipsesc câteva piese de aderență ideologică la regimul comunist (sper ca omisiunile, dacă există, să fie involuntare). Puse în relație cu mărturisirile refractare la comunism din jurnal, ne pot conduce la întrebarea dureroasă și ireverențioasă: a avut Gala Galaction o conștiință duplicitară? Am putea răspunde numai
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
că autorul „forțează analogiile”), Eugen Barbu și Voicu Bugariu (ultimul, cu o intuiție de relevanță, îi încadrează demersul liric „în categoria poeziei de refuz intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au determinat să-și țină „linia poeziei (...) mereu ascunsă”, cum zice în prefață amintită, încât „arhiva lirica” să-i sporească la noua volume. Abia la 65 de ani se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ion Simuț Pentru prima dată la noi, E. Lovinescu înțelege că un critic nu poate face decât un anumit fel de critică, emanat din datele lui foarte personale, chiar atunci când lucrează împotriva propriului temperament. Înainte de a fi rezultatul unei opțiuni ideologice (cum se va întâmpla după 1920 în activitatea lui E. Lovinescu), critica era (pentru tânărul exeget și polemist din anii debutului cu Pași pe nisip) rezultatul unei fatalități psihologice. Dar această fatalitate trebuie provocată, confruntată cu imperativele timpului și, pe cât
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
nefavorabil. În Memorii II, capitolul XXXV, E. Lovinescu va rezerva un loc special meditației pe tema raportului dintre temperament și bovarism (cum am mai arătat anterior). Grija suspectă a criticului e de a nu da bovarismului prea mult credit: "Bovarismul ideologic nu trebuie însă înțeles în sensul conceperii, voluntare sau nu, a unei alte personalități decât cea reală, ci în sensul posibilității elaborării unei ideologii cu elemente ce n-au ieșit din dialectica temperamentului". Raționalist convins, observator sagace ale propriei psihologii
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
celor gîndite și sponsorizate generos la vremea respectivă de Adrian Costea și/sau Sorin Ovidiu Vântu), ci o simplificare a vieții politice existente, în sensul dezideologizării ei și abordării fără inhibiții inclusiv a temelor considerate ca făcînd parte din nucleul ideologic dur al tradiționalului adversar de doctrină. Să gîndești realitatea cu mintea proprie pînă la cele mai fine detalii și să aplici soluțiile cele mai eficiente, indiferent dacă ele fac parte din arsenalul doctrinar al stîngii sau al dreptei. Aceasta a
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]