863 matches
-
locuiască cu noi, întrucât fusese ani de zile obișnuită să conducă o casă, să poruncească, să guverneze, să facă socotelile, să ticluiască planurile, intrigile în orice fel de limbă. Se mândrea că știe franceză și germană pe lângă rusă, poloneză și idiș. Și cine altul decât Dl. Lulov, artistul retușurilor din Division Street, ar fi putut să îi pună la îndoială franceza pe care spunea ea c-o știe? Iar el era la rândul lui un impostor senin, acel băutor galant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
în urmă avusese un cuvânt de spus în ruina imperiilor, conducând căruțe întregi de cadavre de ruși și nemți ca să fie îngropate la fermele poloneze; iar acum avea bani în bancă, acțiuni la fabrica de lactate, și prinsese din teatrul idiș acel umblet țanțoș și plin de sine al pețitorului pe care nimeni nu-l putea suferi: „Cinci propietăți. Mu-ulți bani.“ Duminica dimineața, când vânzătorii de baloane își trâmbițau marfa în dulceața și liniștea străzii acoperite de frunze și de cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
religioasă și astfel mi-a spus o versiune stranie a Genezei și Căderii din rai, a construirii Turnului din Babel, a Potopului, Lot vizitat de îngeri, a pedepsirii nevestei lui și a desfrânării fiicelor sale, într-o combinație de ivrit, idiș și engleză, însuflețită de pietate și mânie, flori mărunte și focuri sângerii izvorâte din propria ei memorie și fantezie. Nu se sinchisea să dea amănunte despre povestiri precum cele cu Isac iubindu-se cu Rebeca în grădinile din Abimeleh sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
îl realiza celebrul lanț de magazine înființat în 1883 de către William A. Wieboldt în orașul Chicago. (N. tr.ă * nume de infractori celebri din Chicago anilor douăzeci (N.tr.ă ** meshuggah - nebun, țicnit (adjectiv, idișă (N.tr.ă * adjectiv din idiș: plin, cu forme pline, durduliu (N.tr.ă * United Service Organizations Inc. (USOĂ - organizație privată, non-profit, care oferă servicii de recreere pentru membrii armatei americane (N.tr.ă ** Stage-Door Canteen - centru celebru de recreere înființat în timpul celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
XE "Rotman, Strul (Israel)" ”32. Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" era un erudit În religia evreiască și cioplitor de meserie, de fapt un maestru, care a lucrat din fragedă tinerețe la cimitir, la pregătirea pietrelor funerare, pe care cioplea În idiș și ebraică, În afară de textul funerar obișnuit, și calitățile și faptele bune ale decedatului, după tradiția evreilor așkenazi (europeni). Exemple ale lucrărilor sale pot fi văzute În cimitirul evreiesc din Iași și În zilele noastre. Israel Rotman XE "Rotman, Strul (Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Încă nereparate, doliu Încă neterminat. Apariția lor fără vreo Înștiințare prealabilă a provocat o dezlănțuire de emoții extrem de puternică, durere, plâns, leșin, auto-Învinuiri, țipete Înăbușite imediat de frica gardienilor publici - totul pe Întuneric (pentru a nu atrage atenția) și În idiș, limba maternă a majorității evreilor din Iași. Nimeni n-a Îndrăznit să se bucure de Întoarcerea tatălui sau a fiului, pentru că-i amintea pe cei care nu s-au mai Întors, de câteva ori mai numeroși. Tragedia era generală, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
din București, dar mai autentică. Avea grădinițe de copii, școli pentru băieți și pentru fete, școli religioase pentru copii și adolescenți (Talmud Thora și Ișiva), spital, spital de copii, policlinici, orfelinat, azil, viață culturală și spirituală, teatru evreiesc În limba idiș, 116 sinagogi, ziare În limba română și În idiș ș.a. Dar Iașiul a fost și locul În care s-au născut cele două mișcări antisemite - a lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" - centru național
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
școli pentru băieți și pentru fete, școli religioase pentru copii și adolescenți (Talmud Thora și Ișiva), spital, spital de copii, policlinici, orfelinat, azil, viață culturală și spirituală, teatru evreiesc În limba idiș, 116 sinagogi, ziare În limba română și În idiș ș.a. Dar Iașiul a fost și locul În care s-au născut cele două mișcări antisemite - a lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" - centru național de instigare antisemită cuprinzând un nucleu antisemit dur de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
trei probabil că mă Întorc. Apoi poți să dormi și eu am să mă ocup de spălat. Te descurci cu copiii până atunci? Nu te mai kvetchui 2 atâta. Lui Fi Îi plăcea la nebunie să-și exerseze vorbitul În idiș. O să fie bine. Du-te și mult succes. Saul se Întoarse la Ruby: —Spune-mi, sincer, semăn cu Căpitanul Bird’s Eye? Adevărul era că Saul nu arăta deloc ca Căpitanul Bird’s Eye, al cărui rol era mereu jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Eugen Budău, Bacău, 2000; Boroboațe de sărbători, Tel Aviv, 2000; Strălucitul meu secol blestemat, Bacău, 2000; Un cimitir plin de viață: Filantropia, Bacău, 2001; Uite-așa se petrecea atunci..., Bat Yam, 2001; Am visat că sunt scriitor, Bat Yam, 2002; Idișul cântă și încântă, Bat Yam, 2003; Povestea presei evreiești din România, Bat Yam, 2003. Traduceri: Jacob Grimm, Wilhelm Grimm, Povestiri cu pitici și cu uriași, București, 1938; Charles Dickens, O noapte de Crăciun, București, f.a.; Jules Lemaitre, Fecioarele martire, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Tel Aviv din decembrie 1959. Subintitulată „Publicație lunară editată de Asociația Culturală «Eliezer Steinbarg», P.l. este editată în limbile română, idiș și ivrit. Redactor responsabil este M. Scherman, administratori - Paul Schwartz, P. Haimovici și L. Falick. Pornind de la ideea că operele de artă, literatură, știință produse de evreii din România constituie și o parte a patrimoniului statului Israel, colectivul de conducere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
Groper, Isac Horovitz, Iacob Fichman) profiluri dedicate unor figuri marcante de origine evreiască (Moses Gaster, Horia Carp), știri culturale ș.a. O deosebită atenție i se acordă lui Enric Furtună, care colaborează intens cu poezii în română sau cu traduceri din idiș în română. La împlinirea a optzeci de ani, lui Enric Furtună îi dedică un amplu și elogios portret Dan Mayersohn. Deși de un patriotism ușor exaltat în limbaj, P.l. e, în genere, corectă în privința istoriei și a culturii române. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
sub rubrică „Teatru. Cinema” sau risipite printre altele, informațiile teatrale și cinematografice sunt mereu proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C. Săteanu și celelalte din rusă (Mihail Zoșcenko, Ziaristica și Suferințele tânărului Werther), datorate lui Jean Pascal și lui George Lesnea. Singură notă tristă în cele șase numere ale U.l. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
Nu am îndoieli asupra destinelor acestei opere și sunt convins că o așteaptă de aici încolo mari victorii. Cea mai modestă dintre aceste victorii, dar nu și cea mai puțin mișcătoare, este recenta traducere a romanului lui M. Blecher în idiș. Modestă, pentru că o asemenea traducere nu poate introduce o operă în circuitul literar european. Mișcătoare însă, pentru că ea deschide cărții un drum spre o lume sensibilă, spre o largă categorie de cetitori pasionați... Scrisul lui Blecher este în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Traian Demetrescu intitulat Evreul. Lui Upton Sinclair, scriitor american cu puternice simpatii de stânga, îi sunt consacrate două articole. Se republică un fragment din pomul Prometeu de Goethe în traducerea lui Panait Cerna, iar Zeling M. Nachim transpune din idiș o proză a lui David Frischman. Retipăriri sunt, de asemenea, articolul Morala socialistă de C. Dobrogeanu-Gherea, câteva însemnări despre materialismul istoric, munca manuală și munca intelectuală, relatarea unei discuții despre caracterul de clasă al literaturii, purtată de Clara Zetkin cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
să-și facă din ele un desert". La Arghezi, abstractul aici, egolatria blamabilă este, deseori, așa cum am văzut, transpus prin analogie în imagini concrete care, la rândul lor, suferă prelungiri ficționale, transgresând granița verosimilului către grotesc sau absurd. "‹‹Iudaica›› în idiș"307 este unul din textele concepute, aproape exclusiv, în registrul unui comic subversiv, mizând din plin pe efectul incitant al antifrazei, pe care Arghezi o prelungește, ispitit de bulversarea logicii raționale, cu o alta, ce simulează naivitatea infantilă: "Domnul Iorga
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-l împiedică să fie și un foarte mare iudeu". Pretenția anulării incompatibilității dintre etnii, prin falsa acceptare a paradoxului, trimite la o logică puerilă, amuzantă prin conexiunile bizare. Iată continuarea raționamentului: "În românește scrie de la stânga spre dreapta, iar în idiș de la dreapta spre stânga: nu-l costă o extremitate mai mult decât cealaltă. Domnul Léon Blum afirmă pe franțuzește că "les extremes se touchent". Observați că de-a-ndărătelea, cum și-a semnat manifestul, Nicolae Iorga, se citește Ealocin Agroi", Și aici
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1928. 303 Ibid., nr. 53/1928. 304 Ibid., 406/1929. 305 Apud Cornel Munteanu, op. cit., p. 216. 306 Tudor Arghezi, "Troparele zilei", în Scrieri 23, pp. 132-135; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 307 Idem, "‹‹Iudaica›› în idiș", în Scrieri 41, pp. 224-226; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 308 Idem, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 110. 309 Angenot observă că "transpunerea metaforică are, în general, ca efect, introducerea unei asocieri
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba germană. Kafka trăiește situația paradoxală a celui care nu se simte bine
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri ostile, prin chiar relația sa cu limbile în care scrie, în care vorbește și cea care îi place, Kafka rămâne un oaspete dificil și un străin etern
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el o doreau dar labele lor din spate stăteau încă bine lipite în iudaismul tatălui, iar labele din față nu găseau teren nou. Disperarea care apăru de aici a fost și inspirația lor". El care nu vorbește nici ebraica nici idiș este crescut în această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
străină". Mai mult decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o "limbă fără gramatică, care trăiește din cuvinte furate, mobilizate, emigrate, devenite nomade". Caracterul de limbă grefată pe o altă limbă, lucrând-o din interior, îi determină caracterul totodată ludic și pasional. Idișul este, într-adevăr, spre deosebire de europenii din Vest la care totul își urmează liniștit cursul, cu ordine și disciplină, o limbă sălbatică, confuză, liberă, boemă, tânără, o limbă orală, schimbătoare, concisă, rapidă, nepăsătoare, dialectală, transversală, cosmopolită. Este o limbă a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cărei inteligibilitate este constituită de către germană, dar care, paradoxal, este intraductibilă în germană (dar este traductibilă în alte limbi) pentru că sub cuvinte aparent asemănătoare semnificanții sunt radical diferiți. Faptul cel mai remarcabil în acest discurs al lui Kafka este că idișul este prezentat aici ca o limbă intuitivă, comprehensibilă numai prin intuiție și prin sentiment. O limbă care este în noi: Rămâneți tăcuți și vă veți găsi deodată în mijlocul idișului." Și această limbă în noi este dotată cu violență, cutremurând ființa
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]