6,525 matches
-
ruga să binevoiți a cumpăra acele manuscripte, pentru a ajuta pe fiica unui om de științe ce a rămas fără nici un mijloc de existență ... Euphrosina Cobălcescu, Leurdeni (Muscel), 1895”. Scrisoarea era adresată ministrului, din păcate un alt savant român și ieșean la origine, Petru Poni. Statul, Guvernul, Ministerul Învățământului, au refuzat să achiziționeze manuscrisele tatălui său, lucru care i-ar fi îmbunătățit situația materială. Câtă ingratitudine la români! Nevenindu-i în cele din urmă nimeni în ajutor, fiica lui Gr. Cobălcescu
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
creierului marelui și nefericitului poet Eminescu. În privința creierului marelui și nefericitului poet Eminescu. Creierul mi s-a adus de la Institutul Șuțu într-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvoluțiunilor”, îi scria medicul unui ziarist ieșean care-i ceruse date pentru scrierea unui articol. După două zile, Eminescu este și înmormântat. Este depus în prealabil la biserică Sfanțul ”Gheorghe cel Nou” din București, pe un catafalc împodobit cu ramuri de tei. În jurul sicriului, coroane din partea Academiei Române
EMINESCU DEVINE LUCEAFĂR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380106_a_381435]
-
de membri. Sediul a fost la mine acasă. Am reușit să organizen o mulțime de întâlniri culturale, schimburi culturale, la filarmonică, la TV-Radio Iași. Expoziție de fotografii, etc. Figuram ca secretară. Președinții au fost violonistul Bujor Prelipceanu, actualmente directorul filarmonicii ieșene, mai pe urmă Grigore Ilisei, scriitor și fost director al radio- televiziunii din Iași. Președintele asociației a fost regretatul scriitor Victor Bârlădeanu. Pot să zic că reușisem să o aduc pe Ambasadoarea Isrelului la mine în casă, i-am uitat
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
antologarea disparată a câtorva dintre povestirile foarte unitare marca Dan Lungu. S-ar zice, privind actuala ediție a Prozei cu amănuntul, că mâna criticului adevăr pune pe foaie. Înainte de a avea în față un set de florilegii în care scriitorul ieșean să-și aducă, sfios, partea lui la cuprins, degustătorul de literatură contemporană dă, cumva din greșeală, peste o microantologie revuistică alcătuită parcă tocmai de prozatorul frăgezit cu sfaturi indirecte. E o întâmplare de care Dan Lungu se bucură, probabil, sincer
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
creațiile sale, inclusiv în domeniile marii muzici), aranjorului, profesorului universitar, doctor în muzică Romeo Cozma (născut la 13 noiembrie 1955 la... București), artist pe care nu exagerăm estimându-l drept un veritabil sine qua non și factotum al jazz-ului ieșean contemporan.
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
ZABORILĂ O personalitate unică în peisajul culturii românești cum este venerabilul nonagenar Viorel Cosma părea a fi uitată către sfârșitul anului 2013 și nu aflasem că ar fi beneficiat de onoruri oficiale cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
uitată către sfârșitul anului 2013 și nu aflasem că ar fi beneficiat de onoruri oficiale cuvenite. Eminentul profesor făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții. Era epoca de glorie
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
făcea parte la înființarea Operei ieșene din grupul creatorilor operetei „Lăsați-mă să cânt”, fiind unul dintre semnatarii libretului. Ulterior, după succesul ieșean al operetei, ca un început al promovării creațiilor naționale, Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții. Era epoca de glorie a unei trupe artistice formate din interpreți selectați cu rigoare de o comisie ministerială alcătuită din personalități muzicale
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
ca soliști concertiști, însă prin cursuri de mișcare scenică și interpretare atingeau, în decurs de o vară, performanța. Tocmai acest lucru stârnise curiozitatea opiniei publice naționale și a melomanilor de aleasă cultură muzicală. Pentru a ne imagina ce însemnau pentru ieșeni spectacolele de operă, reamintesc exemplul unui medic, care ne-a părăsit de curând, octogenar fiind, prezent în permanență în stal pe locul 13, rândul 3, dreapta, consecutiv la 31 de spectacole numai cu opera „Tosca”, cu distribuții alternative diferite. Viorel
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
organizate de inițiatori cu tragere de inimă, cu participarea unui numeros auditoriu - cum au fost Festivalul Internațional de Educație, Gala Operelor Naționale, Festivalul Internațional de Literatură sau Săptămâna Muzicii Românești -, Asociația Prietenii Operei „Ion Goia” a inițiat o sărbătoare culturală ieșeană pentru sfârșitul de an. Cu hotărârea de a reface tradiția de omagiere a personalităților naționale de largă recunoaștere, am propus invitarea Corului Național de Cameră „Madrigal” cu un concert de colinde, ca un arc peste timp în amintirea primului concert
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa lui Viorel Cosma, data concertului a fost imediat devansată. Foștii săi elevi, mulți din strălucita formație, și-au exprimat dorința să-i fie alături prin intonarea imnului academic Gaudeamus Igitur, împreună cu muzicienii ieșeni oferindu-i ca ofrandă și un microconcert omagial. Legătura de suflet a maestrului cu madrigaliștii e cunoscută, domnia sa fiind alături de părintele lor spiritual, Marin Constantin, de la primele apariții, din 1963, când s-a înființat Madrigalul, atât la Festivalurile Enescu, cât
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
stârnit ovații, cu un recital ințesat cu hituri. În a doua seară s-a desfășurat Gala laureaților (la care J. David a refuzat să se prezinte - gest incalificabil) apoi a urmat primul recital - al câștigătorilor trofeului de anul trecut, grupul ieșean Descântec. Cvartet valoros, cu muzică spre folk-jazz. Al doilea recital - Marius Bațu, sensibil, cu un recital - mix de piese Poesis și cover-uri, a obținut un succes scontat. In sală s-a aflat și venerabilul profesor Constantin Sterian, tatăl lui Vali
Festivaluri by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/83412_a_84737]
-
confluență între tradiție și perspective, între istorie și perenitate, între maeștri și emuli. Este ceea ce își propune să prezinte, între altele, albumul TVR Iași. Așa sunt cele două cvartete, discipole Voces: Ad libitum și Gaudeamus, cel dintâi ansamblu al Filarmonicii ieșene, cel de-al doilea - al Filarmonicii din Brașov. Ambele au depășit etapa consacrării internaționale, marcându-și de curând un sfert de veac de activitate - Gaudeamus în 2012, Ad libitum anul acesta. În același context al relației maeștri-emuli, este inclusă întregistrarea
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
Adrian Berescu prim-violonist Ad libitum a reprezentat condiția interpretativă ideală, prin alăturarea a două cvartete deja coagulate, provenind din aceeași școală. Octetul de Mendelssohn a cunoscut de asemenea un vârf interpretativ în combinația Voces-Gaudeamus, la aniversarea 35 a ansamblului ieșean, din aprilie 2008. Noua apariție discografică Voces este o binevenită și mult așteptată pagină antologică, pe care o dorim doar începutul unui lung șir de viitoare ediții TVR Iași. Felicităm inițiativa realizatorilor, între care Alex Vasiliu - autorul proiectului și Carmen
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
Daniel Corbu A plecat dintre noi, în săptămâna patimilor, Adi Cusin, poetul ieșean de rară stirpe, aleasă inspirație și mari profunzimi ale trăirii lirice. Născut în Iași, la 26 ianuarie 1941, Adi Cusin debuta în presa literară din România odată cu Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, impunându-se în conștiința cititorului
Adi Cusin (26 ianuarie 1941- 21 aprilie 2008) by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8515_a_9840]
-
mai bun de până acum. Reamintesc argumentele acestei aprecieri. Nu avem atât de multe dicționare de literatură română ca să nu putem estima cu relativă ușurință calitatea celui mai nou apărut. Demne de luat în seamă sunt îndeosebi două precedențe: Dicționarul ieșenilor, apărut în 1979, care cuprindea literatura română până la 1900; Dicționarul clujenilor sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
Dicționarul clujenilor sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că Dicționarul Academiei a beneficiat de experiența acestora. Primul, Dicționarul ieșenilor, este absorbit în mare măsură, iar câțiva dintre colaboratorii Dicționarului Zaciu, cercetători clujeni de istorie literară, colaborează și la acest dicționar. După ce criterii obiective am putea decide, prin comparație cu celelalte dicționare, că acest dicționar este cel mai bun? Primul
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
literară, în sectorul articolelor despre perioada interbelică decât în cel despre scriitorii contemporani. Asta s-a întâmplat cu siguranță și datorită faptului că o mare parte (tocmai din secvența interbelică) a fost lucrată anterior, temeinic și în liniște, de către cercetătorii ieșeni, până să fie cooptați în marea echipă a DGLR. Al treilea criteriu ar fi omogenitatea bunei redactări: nu se pot constata diferențe frapante de la un articol la altul, în sens negativ. În general, statistic vorbind, articolele mai slabe sunt foarte
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
ideile principale ale autorului lui Ecce homo. Și astfel, din țesătura destrămată a unor însemnări răzlețe - și cam toate cărțile lui Nietzsche fac impresia unei stofe sfîșiate pe care neamțul nu a mai putut s-o coase la loc - exegetul ieșean salvează nucleele de coerență ideatică, aruncînd peste bord balastul divagațiilor. În fond, e atîta retorică goală la un autor ca Nietzsche încît verbozitatea lui dovedește cum talentul, jucînd feste posesorului, îl poate atrage într-un neînfrînat șuvoi de cuvinte. Iar
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
pe o percepție corectă și penetrantă, ascute spiritul critic al cititorilor. Mărturisesc că nu prea multe pagini ale publicisticii noastre actuale mi se par atît de atracțioase prin aerul lor inteligent-justițiar, prin neobosita lor vervă personalizată precum cele ale autoarei ieșene.
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
li se citea pe chipuri se oglindeau de fapt înțelesurile tainic încifrate în muzica pe care o consideră ”plăsmuire divină”, ”labirint matematic logic și perfect”, ”muzică în stare pură.” Muzică în stare pură ne-au oferit și cei patru muzicieni ieșeni, în ziua de 10 Septembrie, ocazie cu care a fost lansat, în holul Ateneului, un dublu DVD produs de TVR Iași, proiectat și realizat de Alex Vasiliu. La interpretarea Cvintetelor cu două violoncele de Brahms și Schubert, ”voceșii” s-au
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
de la Galați) a fost la loc de cinste. Astfel, pe 6 octombrie, în Parcul Copou, pe esplanada Muzeului Eminescu, a avut loc spectacolul “Ministarul de la Iași”, organizat de Casă de cultură “M. Ursachi”, produs, realizat și prezentat de cantautorul ieșean. Evident, au participat elevii și colaboratorii săi de la “Șimi Studio” (Ingrid Ștefana Butnaru, 13 ani, si Isabela Badea, 9 ani), precum și trupa de dans modern “Asterisc” de la Clubul CFR; s-au cântat dance, reggae, rock, hip-hop, dar și muzica populară
Topul micilor vedete by Livia SCURTU () [Corola-journal/Journalistic/83952_a_85277]
-
1936), Bruxelles (1956), București (1958), Stockholm (1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile, profunzimea expresivă și dificultățile operei lui G. Enescu.” Mihail Cozmei, „Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde, ca urmare a unei emulații fără precedent ce avea loc de ceva timp la Conservatorul ieșean: Voces contemporanae. Acest ansamblu se va dovedi însă cel mai longeviv din întreaga istorie a cvartetului de coarde românesc, depășind curând notorietatea locală și ajungând, prin premii, concerte și înregistrări de referință, un nume emblematic în România și în afara ei
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]