577 matches
-
iubite”. Naratiunea simplă, ar putea fi delimitată schematic în trei parti: partea întai de la început până la plecarea Vitoriei în cautarea lui Lipan (cap. VII); prezentarea argatului Mitrea si a lui Gheorghita, coborât la vale, cu oile, asinii si dulăii la iernat, într-o baltă a Jijiei, în apropiere de târg; neliniștea Vitoriei pentru întârzâierea bărbatului ei, peste obicei, cunoașterea și “citirea” semnelor naturii; mersul femeii la părintele Dănilă, la biserică, să-i “ceteasca”; mersul la baba Maranda, care avea “unele tainice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nunții cosmice și ieșirea acțiunii din planul real. Atmosfera este calmă, luminoasă și exprimă un acord deplin între om și natură Autorul anonim introduce apoi în scenă proagoniștii, cei trei ciobani provenind din regiuni diferite, care coboară cu turmele la iernat „Iată vin în cale ∕ Se cobor la vale Trei turme de miei ∕ Cu trei ciobănei ∕Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în proză este publicată în seria Bibliotheque de La Pléiade 1983 80 Călătorește cu Jerry în Tailanda, Grecia, Kenya; publică Acel mare sculptor, Timpul; traduce piesa lui James Baldwin, Colțul Amen; primește Premiul Erasmus; accident de circulație în Kenya 1984 81 Iernează în Kenya cu Jerry, pentru a se restabili după accident; apare culegerea Bleus and Gospels; se publică Alexis în engleză, în traducerea lui Walter Kaiser; călătorește cu Jerry care face un film despre Mount Desert; călătorii întrerupte de boala lui
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
roman iar în Palestina îi frigea rău tălpile Întunecimii Sale Iahwe. O altă informație care ne lămurește cine era ,,Dumnezeul veacului acesta”, o găsim în Faptele apostolilor la 28,11 unde scrie: ,,am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase în ostrov și care purta semnul Dioscurilor.” Ori ariminii din insu- la Samothrace aveau în cultul lor cei doi cabiri care erau protectori ai navigatorilor iar grecii le-au spus dioscuri, luîndu-i în religia lor. Adică jupîn Saul știa chiar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la Roma. În această perioadă apar ca ucenicii lui, viitorii evangheliști făcători de întunecate plăsmuiri, Marcu și Luca. După o ședere de doi ani în capitala imperiului, Saul pleacă în Macedonia în orașul Nicopole(Timotei 4,21) unde dorea să ierneze, acestea fiind ultimele informații despre existența lui ca apostol. Îi cere lui Timotei să vină și el în acest oraș să ierneze împreună și să-i aducă mantaua de piele și cărțile pe care le-a lăsat în Troia la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
doi ani în capitala imperiului, Saul pleacă în Macedonia în orașul Nicopole(Timotei 4,21) unde dorea să ierneze, acestea fiind ultimele informații despre existența lui ca apostol. Îi cere lui Timotei să vină și el în acest oraș să ierneze împreună și să-i aducă mantaua de piele și cărțile pe care le-a lăsat în Troia la Carp. El menționează că a fost de mai multe ori în Macedonia, vizitînd și orașul Filipi. Unii români, fuduli de mintea de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sau în G. Bacovia („Și iată, azi ca și ieri”). Obsesia mitică a Nordului se suprapune peste cercul dureros al amintirilor: „Într-un ochi al Nordului / Developam, în amintire, imagini fastuoase, / Când primăvara m-a cotropit / Ca o armată ce iernase în preajmă” (Într-un ochi al Nordului). Trupul este adesea imaginat ca o corabie naufragiată ori ancorată într-un port „și prea obosită să mai simtă chemarea mării” (De altfel). Odată cu trecerea timpului se observă că poetul glisează dinspre modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici, dar foarte abil. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mici (fluturi,țânțari,muște) iar uneori și cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și a iernii, care pun în fața păsărilor condiții noi, nu prea favorabile pentru desfășurarea normală a vieții lot. Cu scăderea treptată a luminozității, descrește și temperatura mediului și nevertebratele care au constituit hrana multor păsări dispar, sau se retrag pentru iernat. Hrana devine tot mai puțină, iar timpul procurării ei tot mai scurt. Față de aceste condiții noi, păsările reacționează în mod diferit. Unele din zonele temperate s-au adaptat la suportarea acestor condiții schimbate și sunt capabile să supraviețuiască și în timpul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de cuibărit, iar toamna în timpul călătoriei spre cartierele de iernat din sud. În cazul anumitor specii, doar o parte din populații migrează parțial migratorii. Ca urmare a modificărilor factorilor climatici în zona temperată a Europei, deci și în țara noastră, se succed din punct de vedere ecologic în cursul unui
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
medii de 90 mm/mp , mai mult decât normala de 68,4 mm. Caracteristica acestei perioade este migrația de primăvară (prenupțială), când oaspeții de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda arvensis. În a doua decadă a lunii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de iarnă migrează spre locurile de reproducere din nord iar oaspeții de vară sosesc din cartierele de iernat. Speciile caracteristice acestui aspect din Grădina Botanică Iași sunt speciile sedentare și oaspeții de vară. Speciile parțial migratoare sosesc din cartierele de iernat pentru a-și depune ponta: Sturnus vulgaris, Turdus merula, Alauda arvensis. În a doua decadă a lunii aprilie sosește singura specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula hypoleuca. Păsările granivore consumă fructe rămase peste iarnă de la Crataegus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și luminozității. Se reduce mult activitatea organismelor, fluxul energetic, iar metabolismul organismelor prezintă valori scăzute. În acest aspect este semnalat cel mai mic număr de specii. Sub influența condițiilor climatice nefavorabile și a scăderii hranei, păsările migrează spre cartierele de iernat Podicipedidae, Anatidae, Cuculidae, Hirudinidae, Sylviidae, Alaudidae, Turdidae, Fringillidae. Alte specii de păsări rămân, fiind adaptate să supravițuiască condițiilor aspre ale iernii: Streptopelia decaocto, Picidae, Strigidae, Sittidae, Corvidae, Paridae, Passeridae ( fig. nr.19 Passer montanus), etc. Multe păsări părăsesc Grădina Botanică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar toamna spre sud, în perioada cea mai favorabilă pentru ajungerea cu bine la cartierele de iernat. Migrațiile sezoniere sunt verigi importante în desfășurarea vieții păsărilor și sunt legate și de alte manifestări biologice care au loc anual în viața păsărilor migartoare. Astfel, migrația de primăvară este o urmare a perioadei de iernare în cartierele sudice, iar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pontei și a incubației, apoi a creșterii puilor, după care are loc un repaus însoțit de o hrănire intensă și de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate aceste manifestări fenologice , una pregătind apariția celeilalte. Dinamica speciilor de păsări va fi în continuă desfășurare atât timp cât condițiile mediului se vor schimba în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
parazitologice la 0,1% din exemplarele recoltate │ │ │RACILOR │pentru comercializare. 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a albinelor│1. Notificarea se face conform ordinului (ACARIOZA │lucrătoare, în perioada februarie-octombrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul b) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și │4. 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a │1. a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de loca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168001_a_169330]
-
februarie-octombrie la: │MAA nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul b) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și │4. 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a │1. a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul b) la schimbarea vetrei stupinei; │3. Diagnosticul de loca americana se c) ori de câte ori este nevoie. │confirma la IDSA, pentru probele pozitive. 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și │4. Examenele de laborator se efectuează la 3. Probele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168001_a_169330]
-
albine vii și c) ori de câte ori este nevoie. │moarte și faguri întregi sau porțiuni de 2. Supraveghere prin examen anatomopatologic și │recoltate pentru varrooza. 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a întregii │1. Examenele de laborator se efectuează la a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul │cu modificări anatomopatologice. b) la schimbarea vetrei stupinei; a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul │anatomopatologice. b) la schimbarea vetrei stupinei; b) la schimbarea vetrei stupinei; 1. Notificarea se face conform ordinului 1. Supraveghere clinică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168001_a_169330]
-
prin examen anatomopatologic și │recoltate pentru varrooza. 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică a întregii │1. Examenele de laborator se efectuează la a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul │cu modificări anatomopatologice. b) la schimbarea vetrei stupinei; a) primăvara după iernat și toamna după stupăritul │anatomopatologice. b) la schimbarea vetrei stupinei; b) la schimbarea vetrei stupinei; 1. Notificarea se face conform ordinului 1. Supraveghere clinică și anatomopatologică la loturile│boli transmisibile ale animalelor. │ │ │ R-37 │de larve în toate gazele de creștere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168001_a_169330]
-
circumscripția sanitară │diagnostic complet de laborator │aprilie - septembrie la: │veterinară de asistență și a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor │medicul veterinar oficial │ │"pepiniere mătci"; │din cadrul DSVSA și/sau b) 5% din coloniile stupinelor de producție, │IDSA. c) primăvara după iernat și toamna după │2. Examenele se │ │stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; │și/sau la LNR din cadrul │ │3. Probele pentru examenele de laborator se │IDSA. Animală, pentru probele pozitive. 1. Supravegherea clinică și │1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195770_a_197099]
-
necesitate │moarte, recoltate de la urdiniș. │medicul veterinar oficial │diagnostic complet de laborator. 1. Supravegherea clinică și │ │medicul veterinar oficial │2. 5% din coloniile stupinelor de producție: │1. Notificarea bolii se face în conformitate │din cadrul DSVSA și/sau │a) primăvara după iernat și toamna după │cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA IDSA. │stupăritul pastoral; │nr. 77/2005, cu modificările ulterioare. │2. Examenele se efectuează │b) la schimbarea vetrei stupinei; 2. Tratamentele pentru varrooza se suportă de │la LSVSA și/sau la LNR │2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195770_a_197099]