1,506 matches
-
în contextul URSS, era un curaj să le publici. Sau nu-i așa? V-ați imagina ca în presa din România lui Ceaușescu cineva să fi publicat vreun articol sau un eseu de atitudine, semnate de Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca?! La 15 ianuarie 1990, Nicolae Lupan ne-a dus, pe subsemnatul, pe Gr. Vieru și L. Lari la sediul PNȚ, unde Corneliu Coposu, în prezența conducerii PNȚ, ne-a ales membri de onoare ai PNȚ (bănuiesc, nu fără concursul lui
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
apoi eliberat prin intervenția unora dintre cele mai mari personalități din lume: Papa Ioan Paul al II-lea, Președinți ai SUA, Primul ministru din Anglia, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, plus celebrele „Voci” de la Europa Liberă: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și mulți alții ... In toate celelalte capitole se fac referiri la umilințele suportate de români, sunt povești în care râsul nu mai are loc, rămâne doar zâmbetul amar, plânsul. Dacă ar fi trebuit să suporte măcar o cincime din ele
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
este numai un exercițiu practic al eternei probleme ontologice: a vedea ceea ce este, a prevedea destinul formelor istorice care se nasc, a formula legile realității în termeni accesibili tuturora, a da o mână de ajutor celor care nu văd”. Virgil Ierunca - “În această dublă armură, a românismului și a ortodoxiei, urzită din zalele în veci necanite ale omeniei, cavalerul acesta sceptic, dar vizionar, purcede la asaltul dificil al faptelor. La Univeristate, predă logica și îndoiala, examinează certitudinea, învață virtutea. Primenitor de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
nouă, pe măsură ce o lăsăm în urmă, din considerentul plauzibil că despre ea totuși nu s-a spus pe deplin adevărul și în diverse zone s-au petrecut năpaste ai căror supraviețuitori mai au câte ceva de zis. Teohar Mihadaș ori Virgil Ierunca angaja în pagini, realități ale închisorilor comuniste, de un epicureism macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din beciurile caselor, unde se mai făceau anchete, sau din camera de arest, a
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
nouă, pe măsură ce o lăsăm în urmă, din considerentul plauzibil că despre ea totuși nu s-a spus pe deplin adevărul și în diverse zone s-au petrecut năpaste ai căror supraviețuitori mai au câte ceva de zis. Teohar Mihadaș ori Virgil Ierunca angaja în pagini, realități ale închisorilor comuniste, de un epicureism macabru al terorii, Ion R. Popa, mărturii de un absurd comic și adiacente celulelor, mai precis, din beciurile caselor, unde se mai făceau anchete, sau din camera de arest, a
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
lișiță; ... 8. anularea prevederilor anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2021/2022, la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc și ieruncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici conțin cuantumul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 la speciile: stăncuță, cioară grivă
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici conțin cuantumul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc și ieruncă; ... 9. anularea prevederilor anexei nr. 4 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Numărul maxim de exemplare care poate fi vânat/zi/vânător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
habitat reproducere ha 12731,8 Aceasta reprezintă suprafața habitatului favorabil, disponibil pentru specia Bonasa bonasia în cadrul sitului R0SPA0115 Defileul Crișului Repede - Valea Iadului, fiind totodată și suprafața minimă necesară pentru menținerea unei populații stabile și a valorii de referință a ieruncii, precum și pentru păstrarea stării de conservare favorabilă a acesteia. Suprafața evaluată în prezentul studiu este cea de reproducere, fază fenologică care se referă la cuibărit: construcție cuib, clocit, creștere pui, dar și la hrănire în vederea finalizării reproducerii. Proporția
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de nimicire a ultimelor reziduuri de umanitate ce i-au mai rămas. Suferința îndurată este imensă, pustiitoare, fără zecimale și fără milă...” (citat de Demostene Andronescu în De Veghe La Cumpăna Vremilor-articole, cronici, mărturii. Ed. Christiana, București-2011, p. 351-352) Virgil Ierunca exilat la Paris a scris lucrarea Fenomenul Pitești. Iată ce ne relatează printre altele: „Toată lumea cunoaște astăzi Arhipelagul Gulag. Toată lumea mai știe că, sub denumirea posibilă de Arhipelag M.A.I., el s-a întins și asupra României. Ceea ce nu a
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
exilului și stabilirea în Suedia; prima întâlnire cu românii, cu cei din exilul parizian și nu cu cei din țară (țară pe care n-o văzuse încă) și viața universitară sorboneză; contactul cu diaspora românească pariziană (Eliade, Brâncuși, Cioran, Ionesco, Ierunca, Vintilă Horia) și prietenia durabilă cu Cioran; prima întâlnire, copleșitoare, cu patria limbii române, în perioada deschiderilor anilor 60-70, și marile prietenii scriitoricești și artistice (Ioan Alexandru, Fănuș Neagu, Romul Munteanu, Piliuță, D.R.Popescu, Marin Sorescu s.a.), sau academice ( Șerban
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
viața culturală și literară suedeză și marile prietenii cu scriitori, academicieni suedezi (Artur Lundkvist, Tomas Tranströmer, Lars Gustafsson, Östen Sjöstrand, Per Olof Ekström ș.a.); activitatea de intermediar cultural și aceea de prolific traducător, dar și ,,criticile” nedrepte venite dinspre Virgil Ierunca si apropiații lui; volumul impresionant al traducerilor din și în patru limbi (un total de 61 de volume, între care câteva antologii în limba suedeză precum Vid Tystnadens bord ‹ La masa tăcerii, Panorama poeților români din întreaga lume, Stockholm, 1998
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
printre altele, colaborator la Revista „Săptămâna” care era condusă de Eugen Barbu, revistă unde scriau printre alții Corneliu Vadim Tudor și Artur Silvestri. Acolo Dan Ciachir a scris o serie de articole care atacau Europa Liberă, pe Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma etc. După Revoluția din decembrie 1989, Dan Ciachir s-a remarcat în postura de comentator al vieții religioase din România, fiind un adept al curentului tradiționalist în Biserica Ortodoxă Română. A colaborat la cotidianele „Monitorul”, „Cuvântul”, BBC și
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
este numai un exercițiu practic al eternei probleme ontologice: a vedea ceea ce este, a prevedea destinul formelor istorice care se nasc, a formula legile realității în termeni accesibili tuturora, a da o mână de ajutor celor care nu văd”. Virgil Ierunca - “În această dublă armură, a românismului și a ortodoxiei, urzită din zalele în veci necanite ale omeniei, cavalerul acesta sceptic, dar vizionar, purcede la asaltul dificil al faptelor. La Univeristate, predă logica și îndoiala, examinează certitudinea, învață virtutea. Primenitor de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
el se exilează în Franța. Goma este constrîns să ia această decizie pentru a supraviețui. El vorbește, se agită, este susținut de secția franceză a Ligii Drepturilor Omului. Este înconjurat de prieteni români, Țepeneag, Marie-France lonesco, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Corespondentul ziarului Le Monde la Viena, Manuel Lucbert, face o prezentare a cazului Goma. România intră în cultura disidentă. Radio Europa Liberă joacă un rol esențial, de curea de transmisie între exterior și interior. O scrisoare de protest a credincioșilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Istorie, nr. 7, iulie 1984. Cretzianu, Alexandru, Captive Rumania. A Decade of Soviet Rule, Londra, 1956. "Din documentele rezistenței", în Arhiva Asociației foștilor deținuți politici din România, nr. 8, București, 1993. "Ecumenical chronicle", în Ecumenical Review, nr. 2, 1949. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1991. Iuliu Maniu în fața istoriei, București, Editura Gîndirea Românească, 1993. Markham, Reuben H., La Roumanie sous le joug soviétique, Paris, Calmann-Lévy, 1949. Memoria. Revista gîndirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor din România, vol. 7-8-9
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Holban 127 Holostenko, Vitali 218 Hoover, Herbert 178 Horea 62, 63, 99 Horn, Gyula 360, 369 House 170, 176, 178 Hrușciov, Nikita 293-298, 300, 301, 310, 316 Hugo, Victor 74 Hunor 32 I lacobici (general) 247 lancu, Avram 97-100, 210 Ierunca, Virgil 329 Ignatiev (general) 114 lliescu, Ion 1-3, 307, 356, 368, 369, 372-375, 388, 389 Inculeț, Ion 159, 161, 162 Inocențiu X 51 Inochentie (călugăr) 160 Inönü, Ismet 253 loachim (patriarh) 52 loanițiu 258, 259 lonesco, Eugène 327, 329 lonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pronunția marcat rusească a numelor (Baris Elțîn). Simt un frison, frison vechi, pe șira spinării. Și, capac, ieșind pe bulivar, mai și văd plimbarea căciulilor cu urechi siberiene. Brrr! e chiar frig. În anii cînd era "salonard francez" (povestește Virgil Ierunca), Cioran dădea reprezentații de groază. Mai abitir, unde se adunau transfugii noștri. La o soarea din astea, cu fețe tot una și una, cineva, perorînd catedratic, îl rîcîia pe Cioran care fierbea, tot încercînd formule detonatoare. Văzînd că nu reușește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care fierbea, tot încercînd formule detonatoare. Văzînd că nu reușește, scoate ultima petardă: Noi sîntem moștenitorii deșeurilor unor cotropitori. Stupoare generală și indignarea colerică a vizatului. Totul se sparge, soareaua se dezintegrează. Coborînd scările, aproape satisfăcut, Cioran îi șoptește lui Ierunca: O făcui și pe asta. Cioara mă-sii! 22 ianuarie După detunătura din decembrie '89, am putut intra, întîmplător, în frumoasa casă burgheză de pe strada Pinului, în care s-au lăfăit, în comunism, indigestele figuri, prim-secretarii județului (nevisînd ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1 aprilie 1977 a fost reținut PAUL GOMA, care în cadrul anchetei a făcut declarații privind relațiile sale cu elemente reacționare din emigrație, cu care s-a întâlnit în străinătate în anii 1972-1973, printre care și cu legionarii EMIL CIORAN, VIRGIL IERUNCA și ION CUȘA. A recunoscut că în aceeași perioadă, la Paris, a luat legătura cu PIERRE EMANUEL, președintele așa-zisei asociații internaționale pentru libertatea culturii, demascat de presa franceză ca agent al C.I.A., iar organizația sa ca oficină de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie” „Caete de dor”, iar din 1959 susține cronica literară în „La Nation roumaine”, preluând mai apoi conducerea efectivă a gazetei, până în 1973, când aceasta își încetează apariția. Tot în 1951 îl vizitează la Freiburg pe
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
1983; Eminescu sau Lumea ca substanță poetică, București, 2000. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Dl. Amăriuței, Kafka și Rivarol, CNT, 1955, 19; Nicu Caranica, Requiem pentru un „filosof”, „Destin” (Madrid), 1971, 21-23; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 188-192; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 105-109; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 9-32; Manolescu, Enciclopedia, 42-43. N.Fl.
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
lui Aron Cotruș și Vintilă Horia până la poemele lui Horia Stamatu, Yvonne Rossignon sau Ion Pârvulescu și de la paginile de proză ale lui Silviu Crăciunaș până la un fragment dintr-o nuvelă despre exil a lui Vintilă Horia. Însemnărilor lui Virgil Ierunca despre Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, Deux morts, un même exil, li se adaugă cele ale lui C. L. Popovici, L’Art abstrait roumain de Brancusi à nos jours. În versiune franceză este publicat și poemul lui Radu Gyr, Astă-noapte
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
alte texte (12/1996), un „dosar” Eugen Ionescu (9/1998) etc. În domeniul studiilor literare, axate mai cu seamă asupra problematicii contemporane, revista atrage colaborarea unor critici și istorici literari precum Ion Negoițescu, Adrian Marino, Mircea Zaciu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Balotă, Petru Poantă, Gheorghe Grigurcu, Mircea Popa, Ion Vartic, Mircea Muthu, Irina Petraș, Alex. Ștefănescu, Ion Vlad, iar cronica de carte este semnată de Liviu Malița, Ioan Milea, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Ovidiu Pecican, Octavian Soviany, Mircea Petean, Ion
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
În Cehoslovacia (1948-1954), Între 700 000 și 860 000 În Ungaria (1948-1953). Pretutindeni, viața deținuților este Îngrozitoare. În anumite centre de detenție tortură nu e doar fizic.... La Pitești, În România, aceast... „insul... de oroare absolut...” e un infern (Virgil Ierunca). Între decembrie 1949 și august 1952, gardienii Îi Îndeamn... pe deținuți s... devin... „oameni noi” și le ordon... „s...-si scoat... m...stile”: m...stile „exterioare”, m...rturisind tot ce nu-i spuseser... Securit...ții; m...stile „interioare”, denunțîndu-și colegii
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
d'autres langues 251 3. Traductions et traducteurs en français de l'œuvre poétique de Lucian Blaga 256 3. 1. Première traduction en français des poèmes de Blaga : Veturia Drăgănescu-Vericeanu 257 3. 2. Huit poèmes de Blaga traduits par Virgil Ierunca 258 3. 3. Lucian Blaga traduit par Paul Miclău ou comment le traducteur justifie șes stratégies 259 3. 3. 1. Paul Miclău chercheur, pédagogue, poète 259 3. 3. 1. 1. Paul Miclău aperçu biographique 259 3. 3. 1. 2. La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]