863 matches
-
împuținează cu fiecare iarnă ce vine cât de bogat îmi stă însă în spate trecutul mai plâng și acum precum în copilărie pentru fetița cu chibrituri și Oliver Twist mai cânt și acum înaintea caselor goale colindul celui născut în iesle sub stea se stinge încet focul iubirii pe pământ și nimeni nu vine să îl mai aprindă dar poate un duh curat de Dumnezeu își va ninge cândva peste noi tăcerea și răbdarea Alb hoinar, libertatea cutreieră în mine din
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Antonius puse degetul în mijlocul hărții. Aici, vezi? Aici trebuie să mergem, să-i scoatem din vizuina lor. Tribul quazilor rebeli a venit dinspre miazănoapte. Noi îi putem înfrunta dincolo de cursurile astea de apă. Și aici putem să-i surprindem, la ieslea găinilor. Nu-mi place să tăbărască pe noi când mergem să facem aprovizionarea. Noi trebuie să atacăm primii și să-i trimitem de unde au venit. Quazi sau sarmați, ce-or fi ei. Arătă spre jăratic: — Încălzește-te. Vom avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zi grea. Errius nu se mișcă. — Ai ordin să pleci? — Nu am ordin pentru o acțiune de război. Azi trebuie să ne ocupăm de aprovizionare. Așa vrea prefectul. Antonius aruncă harta într-un colț. Își puse calcei căptușiți cu piele. — Ieslea găinilor... Acela ar trebui să fie obiectivul nostru. Vom merge la ieslea găinilor? se miră Errius. N-am pierdut destui oameni acolo, de câte ori ne-am dus să luăm provizii pentru trupe? — Să nu-mi spui că tocmai tu te temi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ordin pentru o acțiune de război. Azi trebuie să ne ocupăm de aprovizionare. Așa vrea prefectul. Antonius aruncă harta într-un colț. Își puse calcei căptușiți cu piele. — Ieslea găinilor... Acela ar trebui să fie obiectivul nostru. Vom merge la ieslea găinilor? se miră Errius. N-am pierdut destui oameni acolo, de câte ori ne-am dus să luăm provizii pentru trupe? — Să nu-mi spui că tocmai tu te temi de o ambuscadă. Ții minte din câte ambuscade am ieșit victorioși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
oamenii și carele adunate deja pe via principalis. Antonius privi spre cer, apoi spre dealurile împădurite care se zăreau departe, în dreapta. În depărtare, în aerul limpede, se zăreau Alpii, a căror linie se distingea net la orizont. — Chiar mergem la ieslea găinilor? — Nu cred că ordinul sună chiar așa. Însă - Antonius îi adresă centurionului un zâmbet malițios -, cât timp eu vorbesc cu comandantul legiunii, tu fă rost de opt care, cazmale și coșuri pentru o sută optzeci de oameni. — Opt care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
așezase la masa în jurul căreia stăteau șase tribuni. Unul dintre ei era Rubellius Glaucus, care cu două săptămâni în urmă abia reușise să se salveze pe sine și câțiva dintre oamenii săi dintr-o ambuscadă a quazilor. Îi atacaseră la ieslea găinilor, bucata de pământ pe care soldații o numiseră astfel pentru că le dădea puținul pe care-l putea oferi Pannonia pe timp de iarnă. „Mâncare bună pentru pui“, protestau soldații, care se indignaseră când aflaseră că tribunul Rubellius Glaucus nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ațintite asupra lui, complet lipsite de invidie: în zilele acelea, să faci aprovizionarea însemna adesea să nu te mai întorci în castru. — Un manipul înseamnă două centurii. Doar o sută șaizeci de oameni. Nu ajung. Nu te vei duce la ieslea găinilor. Te vei îndrepta spre miazăzi. Mucrus își duse mâna la barba căruntă, tunsă scurt. Începu să se tragă de barbă, așa cum făcea întotdeauna când era nervos. — Spre miazăzi? - Antonius bătu cu degetele în masă. Nu mai e nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sa. Imediat ce Antonius ieși din Pretoriu, Errius îi veni în întâmpinare. — Comandante, cohorta e pregătită; la fel și carele, cu tot ce ai cerut. — Trebuie să-ți cer să faci unele schimbări. Antonius își așeză mantaua pe umeri. Mergem la ieslea găinilor? — Nu, răspunse tare Antonius. Din Pretoriu ieșise și Rubellius Glaucus, iar Antonius văzuse cu coada ochiului că se apropiase de ei. — Legatul mi-a ordonat să merg spre miazănoapte. Vom merge spre miazănoapte, cu un singur manipul. Soarele palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
târnăcopul, să sapi și să cari greutăți. — Dar ferrea este impermeabilă... Și, mai ales, te apără de săgeți, nu-i așa? replică Errius cu un zâmbet malițios. — Bine, bine, Errius... Azi ne vom bate. Am hotărât să fac aprovizionarea de la ieslea găinilor. — Bănuiam eu. Dar puteai măcar să mă lași să termin vinul pe care-l am în cort. Știi doar că te urmez pretutindeni... Chiar și la moarte. Îl urmase pe Antonius din Hispania Tarraconensis, unde se născuse, când Legiunea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
câteva săptămâni! Antonius mângâie gâtul calului. — Încalc ordinele, știu asta. Iar tu îmi ești complice. Cât despre Rubellius Glaucus... Nu trebuia să se lase luat prin surprindere. Singura zonă de aprovizionare pe care quazii nu au devastat-o e tocmai ieslea găinilor. Ne atrag acolo, pentru că știu că de acolo ne aprovizionăm. Ne așteaptă acolo ca să ne sucească gâtul, ca la găini. Au fost uciși toți centurionii, signifer-ul și ajutoarele de la care - Errius își frecă bărbia, așa cum făcea ori de câte ori era emoționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
întunecată a pădurii, încercând parcă să-și dea seama câți barbari erau ascunși după copaci, în spatele tufișurilor sau culcați la pământ. Ce strategie vei folosi? întrebă Errius în cele din urmă. Vom folosi chiar strategia lor. Îi vom bloca în ieslea găinilor. Antonius sări jos de pe cal, apucă frâul și i se alătură repede lui Errius. Suntem dezavantajați, e adevărat, zise cu glas scăzut. O sută șaizeci contra cinci sute, pe puțin. Dar am cu mine genieri care știu să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ceilalți optzeci de oameni? E o centurie întreagă, Antonius! — Vor aștepta semnalul meu în spatele celor trei linii ale frontului principal... În fundul pâlniei, pricepi? Vor tăia în două rândurile dușmanilor, care vor fi lungi. Îi vom învinge pe quazi chiar la ieslea găinilor. Iar acum, fii atent... Șaizeci de oameni vor avea scuturile obișnuite, dreptunghiulare, care le vor îngădui să oprească dușmanul asemenea zidurilor unei fortificații. Mai mult, formând din scuturi o testudo, genierii vor putea să înainteze, apărându-se de darde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dat o poreclă. Acum ți se spune Plisc de Găină... Un nume care va dăinui în viitor, amintind de nesupunerea ta. — De victoria mea. Antonius își înălță capul. — Antonius Primus, zis Plisc de Găină. I-ai învins pe quazi la ieslea găinilor - Valerius se așeză. Ordinul era să te duci la miazăzi de castru. Și asta nu-i tot... Ți-ai părăsit soldații ca să-i urmărești pe barbarii care fugeau. I-ai îndemnat pe soldați să te urmeze, nesocotind rolul signifer-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe sine galopând în mijlocul soldaților, ordonând să se alinieze în acies ca să formeze o linie de atac lungă. Se văzu dispunându-i în prima dintre cele trei linii pe expediti înarmați cu lănci, dintre care mulți luptaseră alături de el la Ieslea găinilor și despre care știa că erau neînfricați în luptă. Îl văzu pe Arrius întorcându-se în galop cu oamenii săi, fugind de dușmanii pe care nu reușise să-i învingă. — Deschideți o breșă în linii! strigă și se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dau două ciomege pe spate. Leneșilor, la muncă cu voi! (spre sală): Auziți, să-i dau bani! Da’ eu ce mănânc?! ... iată că vin musafirii. (strigând): Babă Iovă, întâmpină pe musafiri! Pauză muzicală pentru trecerea la scena III Scena III - Ieslea lui Crăciun Iosif: Am călătorit mult spre Betleem. E noapte și ești obosită, Maria. Hai să înnoptăm în acest orășel! Maria: Iosif, uite-o casă mare! Poate gospodarii au un locușor și pentru noi. Iosif: Hai să batem! Cioc! Cioc
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nici nu vrea să audă de oameni străini în casa lui. Iosif: Dar soția mea, Maria, trebuie să nască. E iarnă, zăpadă și ger și trebuie să înnoptăm undeva. Maria: vă rugăm, adăpostiți-ne măcar în staul! Iova: Haideți în ieslea boilor din staul! Văd că-și este foarte rău, trebuie să naști. Am să te moșesc eu. (Fecioara naște pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și trebuie să înnoptăm undeva. Maria: vă rugăm, adăpostiți-ne măcar în staul! Iova: Haideți în ieslea boilor din staul! Văd că-și este foarte rău, trebuie să naști. Am să te moșesc eu. (Fecioara naște pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut! Îngerii (2 - apărând lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Isus Hristos, împăratul luminilor, fiul lui Dumnezeu. Iova: Maică preasfântă, miluiește-mă
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
foarte rău, trebuie să naști. Am să te moșesc eu. (Fecioara naște pe Isus - scoate de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut! Îngerii (2 - apărând lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Isus Hristos, împăratul luminilor, fiul lui Dumnezeu. Iova: Maică preasfântă, miluiește-mă! (veselă) Mă duc să-i spun unchiașului meu, Crăciun, că sunt moașa Mântuitorului lumii. (Pășește spre casă.) Crăciun:Unde ai fost?! Adu repede cafeaua
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Gospodina: În casă la mine, peste noapte, niște străini? Noi nu primim necunoscuți la dormit. (Închide ușa.) Iosif: Am bătut la multe uși, dar nimeni nu ne-a deschis. Trebuie să găsim un adăpost. Doamne, ajută-ne! Maria: Uite o iesle. Să înnoptăm aici! Iosif: În iesle? Maria: Da. (Intră. Îl naște pe Isus.) Pauză muzicală de trecere spre scena III - 2 minute Scena III - Lângă iesle Păstorul 1: Frate păstorule, în seara asta oițele ne-au dat mai mult lapte
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
noapte, niște străini? Noi nu primim necunoscuți la dormit. (Închide ușa.) Iosif: Am bătut la multe uși, dar nimeni nu ne-a deschis. Trebuie să găsim un adăpost. Doamne, ajută-ne! Maria: Uite o iesle. Să înnoptăm aici! Iosif: În iesle? Maria: Da. (Intră. Îl naște pe Isus.) Pauză muzicală de trecere spre scena III - 2 minute Scena III - Lângă iesle Păstorul 1: Frate păstorule, în seara asta oițele ne-au dat mai mult lapte ca de obicei. Păstorul 2: Da
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
ne-a deschis. Trebuie să găsim un adăpost. Doamne, ajută-ne! Maria: Uite o iesle. Să înnoptăm aici! Iosif: În iesle? Maria: Da. (Intră. Îl naște pe Isus.) Pauză muzicală de trecere spre scena III - 2 minute Scena III - Lângă iesle Păstorul 1: Frate păstorule, în seara asta oițele ne-au dat mai mult lapte ca de obicei. Păstorul 2: Da...Cine-i acolo? Un înger cu stea: Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Da...Cine-i acolo? Un înger cu stea: Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru toți. Astăzi s-a născut Mântuitorul nostru, Hristos Domnul. Pruncul înfășat în scutece este într-o iesle. Păstorul 1: Dar ieslea unde este? Îngerul: Steaua mea vă va conduce. Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ! Steaua și păstorii se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena IV - 2 minute Scena
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Un înger cu stea: Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru toți. Astăzi s-a născut Mântuitorul nostru, Hristos Domnul. Pruncul înfășat în scutece este într-o iesle. Păstorul 1: Dar ieslea unde este? Îngerul: Steaua mea vă va conduce. Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ! Steaua și păstorii se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena IV - 2 minute Scena IV - Magii fac magie
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nostru, Hristos Domnul. Pruncul înfășat în scutece este într-o iesle. Păstorul 1: Dar ieslea unde este? Îngerul: Steaua mea vă va conduce. Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ! Steaua și păstorii se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena IV - 2 minute Scena IV - Magii fac magie ( Se aud formule magice în surdină.) Caspar: Înțeleptule mag Melchior, gândești același lucru ca mine despre steaua aceea mare care a apărut? Melchior: Cred că da
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Cred că da, magule Caspar. Baltazar: După cum arată steaua și proorocirile, pruncul care s-a născut va fi un mare împărat. Melchior: Proorocilor Baltazar și Caspar, haideți să-l preamărim împărătește! Vom merge spre steaua cea luminoasă. Se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena V - 2 minute Scena V - Scena ieslei Păstorul 1: Cine sunteți voi? Păstorul 2: Dar au coroane pe cap. Steaua: Sunt cei trei magi de la răsărit. Magii înaintează și îngenunchează în fața ieslei. Caspar: Vai
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]