1,391 matches
-
Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255; Tudor-Anton, Pretexte, 103-111; Zaciu, Ordinea, 288-293; Andriescu, Relief, 148-157; Voicu Bugariu, Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
vorbește despre „prinții social-democrați”, indivizi „de o lăcomie atât de uluitoare...”. Petre Vâlcu face o „cronică a sinuciderilor”, cu incisive comentarii asupra extraselor de presă privind fenomenul în rândul tinerilor. Alt text cu caracter social, vizând accidentele de muncă, semnează Ilarie Doniga, în timp ce Paul Păun își exprimă dezacordul față de atitudinea politică a lui Panait Istrati, acuzat vehement de aderarea la curentele de dreapta. Eugen Ichim asigură cronica cinematografică, fără a comenta vreo producție, ci doar sancționând imaginea falsă a fericirii indigenilor
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
195-197, 202, 204, passim; Grigurcu, Teritoriu, 198-203; Nițescu, Scylla, 87-101; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii, I, 208-215; Poantă, Modalități, 274-282; Pop, Poezia, 299-323; Raicu, Structuri, 352-357; Andriescu, Relief, 40-50; Cândroveanu, Alfabet, 187-200; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 96-104; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 319-325; Petroveanu, Traiectorii, 286-292; Simion, Scriitori, I (1974), 192-205, I (1978) 269-331; Firan, Macedonski-Arghezi, 408-416; Mincu, Poezie, 35-40; Piru, Poezia, II, 172-190; Ungheanu, Arhipelag, 248-250; Zalis, Tensiuni, 163-171; Raicu
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Ce este Ardealul?), îndemnând la solidaritate națională. Istoria literară e ilustrata de unele reproduceri, cum este un articol al lui Radu D. Rosetti despre V. A. Urechia, sau de portrete și medalioane literare, precum cele semnate de Ionel Neamtzu despre Ilarie Chendi, de Ion Apostol Popescu despre Mihai Beniuc, de I. Al. Terebești (Nae Antonescu) despre George Boldea. Alți colaboratori: Corneliu Albu, Ștefan Păscu, Iosif E. Naghiu, Ion I. Ghelase. M. Pp.
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al bibliografiei acestuia, într-un comentariu obiectiv, cu detașare critică. SCRIERI: Octombrie, București
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
1923; Din viața speluncelor, București, 1923; Înconjurul lumii fără voie, Ploiești, 1927; Eroii lui Mihai Viteazul, București, 1932. Repere bibliografice: V.A. Urechia, „Versuri”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; B. Brănișteanu, „Din ocna vieței”, ADV, 1902, 4663; Ilarie Chendi, „Din ocna vieței”, CL, 1902, 11; Iorga, O luptă, I, 64-65, 99-101, 279-280; At. M. Marienescu, „Ocna vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Lovinescu, Critice, I, 75-83; Otto Wilder, „Domnița Viorica”, VAN, 1906, 1; Ibrăileanu, Opere
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; V.V. Haneș, „Revolverul” și nestâmpărul unui nuvelist, VAN, 1908, 13; G.G. Ionescu, Vasile Pop, R, 1908, 5; Mihail Negru, „Cum să iubim”, „Românul din Ardeal”, 1908, 1; Mihail Dragomirescu, „Povești hazlii”, CVC, 1909, 25; Ilarie Chendi, „Iubirea e biruitoare”, LU, 1911, 10; Andrei Braniște [Tudor Teodorescu-Braniște], „O dragoste din ochi”, RP, 1915, 89; I. Vinea, „Americana îndrăgostită”, ADV, 1920, 11089; Const. Șăineanu, „Înconjurul lumii fără voie”, ADV, 1928, 13 548; [Drama și moartea lui Vasile
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
lume, pref. Marin Bucur, București, 1955; În lume, îngr. și introd. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1973. Traduceri: Henrik Ibsen, Expedițiune nordică, Lugoj, 1907. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 175-196; E. Lovinescu, Pași pe nisip, Fălticeni, 1906, 114-119; Ibrăileanu, Opere, I, 191-196; Ilarie Chendi, Portrete literare, București, 1911, 71-76; Traian Topliceanu, Viața și opera lui Ioan Popovici-Bănățeanu, Caransebeș, 1930; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 369-370; Grigore Scorpan, Un poet eminescian uitat: Ioan Popovici-Bănățeanu, Iași, 1937; Călinescu, Ist. lit. (1941), 566-567, Ist. lit.
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Bihor (1950-1953). După ce urmează cursurile liceale la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, pe care o va absolvi în 1960. Peste zece ani își trece doctoratul în filologie, cu teza Ilarie Chendi, reluată în volumul de debut din 1973. Va fi câțiva ani profesor la Săcuieni și Aleșd, județul Bihor, apoi muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara. Din 1963, la Cluj-Napoca, se dedică cercetării în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Grigore Sima, Octavian C. Tăslăuanu, Zaharia Bârsan, Al. Ciura, Livia Rebreanu ș.a. Istoricul literar este dublat de un critic literar incisiv, incomod pentru unii, dar cu opțiuni ferme în valorizarea operelor literare. Nu întâmplător a dedicat o excelentă monografie lui Ilarie Chendi, combatant și protagonist al unor dispute literare cu impact în epocă. Pentru exeget Chendi nu este un critic vetust, ci există permanent într-un prezent referențial, la exigențele căruia P. supune demersul de restituire a autorilor transilvăneni chiar și
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și în Dicționarul general al literaturii române. A îngrijit și prefațat ediții din scrierile lui Octavian Goga, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Victor Papilian, Vasile Goldiș, George Barițiu, Grigore Cugler, Vintilă Horia ș.a. SCRIERI: Ilarie Chendi, București, 1973; Spații literare, Cluj-Napoca, 1974; Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976; Istoria presei literare din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Valentin Tașcu), Cluj-Napoca, 1980; Tectonica genurilor literare, București, 1980, ed. București, 2003; Octavian Goga între colectivitate
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
sunt ironice, autoironice, joviale, construind un șir de punți către universul de mai tîrziu. La fel cu poeziile lui Paul Celan scrise în românește sau cu cele semnate de Tristan Tzara ori asemenea textelor de tinerețe ale lui Eugen Ionescu, Ilarie Voronca sau B. Fundoianu, ele evocă o apartenență și un stil. Ca poet în limba română, P. putea să urmeze în anii ’50 două căi. Prima ar fi fost a poeziei similifolclorice pe care o practicau confrații săi din brigăzile
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
și aspecte tangențiale (raportul dintre tradiție și inovație, reabilitarea concretului, condiția manifestelor, arhitectura viziunii, oniricul, statutul ontologic al poeziei, rolul inconștientului etc.), în timp ce a doua secțiune cuprinde o serie de profiluri ale unor autori reprezentativi: Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic și catalitic al avangardei. Din corpul acestei exegeze sunt extrase și dezvoltate ulterior două monografii autonome: A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993) și Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). În cea din urmă, criticul procedează după canoanele genului, dublând parcurgerea pe genuri a operei prin fine disocieri tematice și cronologice. Totuși, analiza
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Lecturi fragmentare, București, 1983; Jocul poeziei, București, 1985; Soarele și uitarea, Cluj-Napoca, 1985; Amânarea generală, Cluj-Napoca, 1990; Avangarda în literatura română, București, 1990; A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia română contemporană, Cluj-Napoca, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Viață și texte, Cluj-Napoca, 2001; Descoperirea ochiului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002; Elegii în ofensivă
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
poeziei, București, 1993; Recapitulări, București, 1995; Pagini transparente. Lecturi din poezia română contemporană, Cluj-Napoca, 1997; Gellu Naum. Poezia contra literaturii, Cluj-Napoca, 2001; Viață și texte, Cluj-Napoca, 2001; Descoperirea ochiului, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2002; Elegii în ofensivă, București, 2003. Ediții: Ilarie Voronca, Act de prezență, introd. edit., Cluj, 1972, Scrieri, I-II, introd. edit., București, 1992-1993; Ștefan Roll, Ospățul de aur, introd. edit., București, 1986; Gherasim Luca, Inventatorul iubiriiși alte scrieri, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Georges Poulet, Conștiința critică, pref.
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
aur, introd. edit., București, 1986; Gherasim Luca, Inventatorul iubiriiși alte scrieri, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Georges Poulet, Conștiința critică, pref. trad., București, 1979; Jean Starobinski, Textul și interpretul, pref. trad., București, 1985, 1789. Emblemele rațiunii, pref. trad., București, 1990; Ilarie Voronca, Interviul, pref. trad., București, 1989 (în colaborare cu Irina Fortunescu și Barbu Brezianu); Eugen Ionescu, Note și contranote, pref. trad., București, 1992; Gérard Genette, Introducere în arhitext, pref. trad., București, 1994; Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
1925, având subtitlul „Revistă de artă constructivistă internațională”. Director este Scarlat Callimachi, iar ca redactor figurează Ștefan Roll. Primul număr conține, alături de o pictopoezie de Scarlat Calllimachi și un linoleum de Victor Brauner, un fel de manifest avangardist semnat de Ilarie Voronca (L’Orreille à carreaux), unde se subliniază ideea de schimbare („trebuie să schimbăm trenul”), revista anunțată fiind una „de literatură constructivistă”. Abia de la al doilea număr subtitlul indică o extindere a profilului, iar în numărul 4 Scarlat Callimachi prezintă
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
a timpurilor moderne, „în secolul automobilului și al avionului”. În timp ce „sămănătorismul blamează civilizația orașului”, „constructivismul o exaltă.” Concluzia este: „Vrem artă nouă, într-o țară liberă și nouă” (Scarlat Callimachi). O contribuție importantă la definirea teoretică a conceptelor o are Ilarie Voronca, prezent număr de număr cu serialul Constatări, în care abordează rând pe rând problema literaturii constructiviste, a modernizării teatrului, a arhitecturii etc. Pentru el „literatura și plastica nouă cer o sensibilitate și o inteligență aparte”, teatrul trebuie „să se
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
linii și culoare abstractă; constructivismul va deveni astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Noutățile din domeniu sunt ilustrate cu desene de Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Hans Mattis-Teutsch, susținute cu informațiile de la rubricile „Etuva” (note semnate Ubu-roi), „Semnalizări” (Ilarie Voronca), „Puncte” (Ion Vinea), „Cronica dramatică” (Scarlat Calllimachi). Este promovată poezia scrisă de Ilarie Voronca, Ion Vinea, Scarlat Callimachi, Ștefan Roll, Dida Solomon, Mihail Cosma, F. Brunea-Fox, F. Aderca. Pentru a realiza ceea ce redactorii numesc „bazar internațional”, textele în limba
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
domeniu sunt ilustrate cu desene de Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Milița Pătrașcu, Hans Mattis-Teutsch, susținute cu informațiile de la rubricile „Etuva” (note semnate Ubu-roi), „Semnalizări” (Ilarie Voronca), „Puncte” (Ion Vinea), „Cronica dramatică” (Scarlat Calllimachi). Este promovată poezia scrisă de Ilarie Voronca, Ion Vinea, Scarlat Callimachi, Ștefan Roll, Dida Solomon, Mihail Cosma, F. Brunea-Fox, F. Aderca. Pentru a realiza ceea ce redactorii numesc „bazar internațional”, textele în limba română sunt amestecate cu cele în franceză, germană, italiană, uneori în cadrul aceleiași poezii, trecându
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
F. Brunea-Fox, F. Aderca. Pentru a realiza ceea ce redactorii numesc „bazar internațional”, textele în limba română sunt amestecate cu cele în franceză, germană, italiană, uneori în cadrul aceleiași poezii, trecându-se cu ușurință de la o limbă la alta, după îndemnul lui Ilarie Voronca din Gramatică: „Ciudățenia și ilogismul sau antigramaticalul unui idiotism tradus din o limbă în alta înseamnă cu drept o împrospătare de expresie”, tot ce este vechi fiind socotit „academizat”, uzat, perimat. Astfel de texte provin și de la colaboratorii străini
PUNCT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289064_a_290393]
-
St. Bezdechi (cu texte referitoare tot la reprezentanții culturii clasice) sau Ion Foți, dar mai ales George Baiculescu și Tudor Teodorescu- Braniște. Baiculescu discuta cu precădere autori români, de la I.A. Bassarabescu și C. Sandu-Aldea la Gh. Brăescu, Aron Cotruș, Ilarie Chendi, Gib I. Mihăescu sau la Radu Gyr, Ion Pillat, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Emanoil Bucuța, Elenă Farago, Ioan Adam, Ionel Teodoreanu, în timp ce Const. Rîuleț publică Amintiri de la cenaclul maestrului Macedonski, iar Tudor Teodorescu-Braniște alcătuiește fișe biobibliografice amănunțite și articole docte
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
21.VIII.1982, București), prozatoare, poetă și publicistă. Este fiica Mariei și a lui Isac Rudich. Prin 1922-1923, în casa familiei din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude Sernet, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Ștefan Roll (care și face cunoscut acest lucru într-o evocare). Tânăra R. are, se pare, simpatii pentru mișcarea comunistă din ilegalitate și o existență desprinsă parcă dintr-o viitoare scriere
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction, Camil Petrescu ș. a. SCRIERI: Trei cruci, București, [1922]; Mâl, București, 1934; Paradis uitat, București, 1937; „Dați-mi-L înapoi pe Iisus”, București, 1944; Amintiri, București, 1967; Teatru, îngr. și pref. Elena Zaharia-Filipaș, București, 1990. Traduceri: John Drinkwater
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]