1,350 matches
-
și anunță sfîrșitul imperialismului, al războiului și al statului, după revoluția comunistă (Gilpin 1987: 43). Aici Gilpin atinge o idee profundă. Realismul se bazează pe un scepticism filosofic în ceea ce privește potențialul naturii umane, într-un sens în care marxismul, copil al Iluminismului, nu o face. El arată, la fel cum o fac valorile în cazul lui Holsti, un nivel filosofic și etic unde există într-adevăr incompatibilitate. Cu toate acestea, Gilpin continuă să încerce o apropiere. Această încercare va fi redată aici
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu temă istorică. Chiar dacă celălalt prieten bun și coleg al meu de la Cardiff, dr. Graeme Garrard, a pierdut mult timp (în zadar) ca să mă determine să devin ateu, a fost și el o neprețuită sursă de informație despre Rousseau și Iluminism, subiecte pentru care deține autoritatea supremă. Și câțiva colegi francezi merită un cuvânt de mulțumire pentru stimularea prieteniei oferite și pentru acuitatea perceperii academice a acestui domeniu: Bernard Jouve, Daniel-Louis Seiler, Emmanuel Négrier, Jacques Palard, Pierre Muller, Pierre Sadran, Patrik
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu alte puteri europene care au dus-o la faliment, toata această povară căzând pe umerii țăranilor și ai reprezentanților celei de-a treia clase sociale. Filosofii secolului al XVIII-lea Acesta a fost contextul în care au apărut filosofii iluminismului cum ar fi Voltaire, Rousseau, Montesquieu și Holbach, care au contribuit și la elaborarea enciclopediei editată de Diderot și D'Alembert. Chiar dacă existau diferențe importante în filosofia politică a acestor scriitori (de exemplu, Voltaire și Rousseau erau în opoziție acerbă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și cultural. Limbajul și libertatea sunt creații sociale. Dar, În afară de această calitate socială, ființele umane doresc În mod conștient să trăiască În societate, pentru că descoperă mai multe posibilități de viață. „Oamenii nu se adună pentru a fi nefericiți”, spuneau filosofii Iluminismului, iar revoluționarii de la 1789 au inclus cu bucurie această frază În constituția lor: „Țelul unei societăți este fericirea comună”. Cetatea, pentru a folosi denumirea clasică, este o sursă de soluții. Un om solitar nu poate supraviețui. Asfel, căutându-și fericirea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lansează asupra hipotextului care l-a născut. De fapt, în ambele cazuri parti-pris-ul romancierilor ține de domeniul evidenței. Defoe își proteja protagonistul, rămas exilat pe o insulă, modelându-i comportamentul astfel încât să corespundă și chiar să "oglindească" anumite principii ale iluminismului. Michel Tournier procedează antitetic: dacă, la început timid, Robinson îl educă pe reprezentantul lumii păgâne, sfârșește prin a-și însuși de la acesta o lecție fundamentală, anume "dezvățarea" de toate prejudecățile dobândite, paradoxal, prin educație, care-l încorsetează și-i îngrădesc
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în propria piele. Această aspirație este conținută în noțiunea clasică a fericirii, dar îi accentuează aspectul personal. Dacă pentru a fi fericit trebuie să contribui și la fericirea altora, împlinirea personală semnifică dezvoltarea potențialului propriu individului. Nașterea fericirii este opera Iluminismului și a mișcărilor paralele, ca Aufklärung. Revoluția americană este cea care atribuie societății, ca finalitate, dreptul la fericire. Be yourself [fii tu însuți n. tr. ] este un cuvânt de ordine al postmodernismului, care ia ființă în Statele Unite. În loc să urmezi norme
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și Orientului se separă, luând o orientare diferită. Frontierele se stabilesc pentru un timp îndelungat. Teritoriile marcate de ortodoxie vor suporta cezaropapismul, Biserica și Statul nu se vor separa, nu vor cunoaște nici Renașterea, nici autonomizarea individului, nici Reforma, nici Iluminismul, nici înflorirea democrației. Tentativele de modernizare a autocraților, ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a, eșuează. Totuși, frontierele sunt rarefiate. În secolul XIX, rușii participă la descoperirile științifice; muzica, literatura nu cunosc linii de demarcație. Revoluționarii ruși își
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
au unele față de altele (în dragoste, în prietenie, într-un grup, într-o instituție...) și sunt afișate în toate mediile. La fel, egalitatea era predicată printre copiii Domnului și în primele comunități creștine, dar nu guverna raporturile sociale. Abia odată cu Iluminismul și, mai târziu, cu doctrinele socialiste, va obține o semnificație socială. La fel se întâmplă cu fraternitatea: toți oamenii sunt frați, deoarece sunt copiii aceluiași Tată. Această idee se laicizează și duce la solidaritate. Bunăvoința și-a păstrat mai mult
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Înțelepciunea era venerată încă dinaintea creștinismului, dar are conținuturi diferite, în funcție de filosofii. Inteligența, discernământul sunt valorizate de toți cei care gândesc. Respectul libertății altuia caracterizează comportamentul lui Iisus, dar această valoare a fost pusă în umbră de Biserică și doar Iluminismul va face ca ea să renască și să devină în sfârșit una din comorile Europei. Iată în mare valorile care își au originea direct în Dumnezeu și care sunt caracteristice creștinismului. Le întâlnim și în alte religii, chiar dacă poartă o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
înalte. Acestea sunt în cadrul economiei. Astfel, spiritul întreprinzător insuflă Europei dinamismul ei, o îndrumă către expansiune, îi asigură superioritatea materială. Astăzi, vedem că țările care încep să se dezvolte sunt cele care (pe lângă alți factori necesari) acordă valoare spiritului întreprinzător. Iluminismul Începând cu secolul XVII și pe tot parcursul secolului XVIII, noi valori capitale se impun în anumite țări și în general peste tot. Ele sunt vehiculate de curentul care poartă numele de Lumières în Franța, Enlightenment în Anglia, Aufklärung în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
3. Natura. Noțiunea este ambiguă. Discuția care urmează să stabilească ce anume din om se datorează naturii și ce anume culturii nu s-a terminat. Putem găsi în natură principii morale? Purtem identifica natura cu rațiunea, după cum au făcut filosofii Iluminismului? Orice ar fi, europenii au adoptat expresii ca: "Toți oamenii se nasc liberi și egali." Drepturile omului, enunțate solemn în timpul revoluțiilor americane și franceze, s-au sprijinit pe această premisă: oamenii dețin, prin însăși natura lor, drepturi inalienabile și inviolabile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin tortură și în care in-stanța de judecată este diferită în funcție de condiția socială a inculpatului este inacceptabil. Este adevărat că s-au înregistrat progrese lente după al patrulea conciliu de la Latran (1215), care a interzis ordalia, dar acestea erau insuficiente. Iluminismul cere o justiție egală pentru toți, fără privilegii, în care judecata este bazată pe dovezi reale, demonstrate printr-o dezbatere între două părți. Ideile nu prind contur într-o clipă și știm că tortura și pedeapsa cu moartea nu au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Constantin a recunoscut creștinismul (313), s-au legat raporturi între puterea spirituală și puterea temporară și astfel s-a creat o problemă aproape permanentă. Balanța înclina când în favoarea Bisericii, când în favoarea împăratului, a regelui, a seniorilor. În epoca în care Iluminismul începe, Biserica catolică din Franța legitimează autoritatea politică, dogmele sale sunt apărate de Biserică, ea deține monopolul adevărului. Era deci de așteptat ca partizanii schimbării regimului să atace Biserica. În alte părți, lucrurile se petreceau mai puțin violent: în Statele Unite
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să fie martorul schimbărilor survenite nu doar în legislație, dar și în mentalități. 3. Respectul pentru natură și protecția mediului sunt valori recente. Să remarcăm că noțiunea de natură nu este folosită în același sens în care o foloseau filosofii Iluminismului. Cei din urmă se referă la om, la ceea ce este acesta, la drepturile al căror purtător este "prin natură". Contemporanii noștri se gândesc la mediu. Din moment ce conceptul nu este definit în mod riguros, se poate întâmpla ca unii să se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
valorilor, 23-24, 61 G Generație, 18, 23, 38, 47, 56, 94, 116-117, 130, 146, 203, 212, 235 Grup de referință, 37 H Hedonism, 114, 122, 129, 131, 141, 204 I Ideologii, 24, 36, 44, 92, 108, 167, 188, 207, 228 Iluminism (secolul Luminilor), 113, 119, 126, 148, 154-155, 167-169, 176, 224 Individualism, 19, 114, 121-123, 125-126, 138, 162, 204 Incubație, 33, 35, 115 Integrare, 80, 91, 98, 102, 106-107, 125, 152 Inteligență, 150, 154, 156, 158, 167, 193 Intensitate, 26, 61
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
accente: ea a fost raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine în revelația creștină." (Enciclopedie de filosofie..., 2004, p. 241). Vedem cu ușurință că iluminismul și industrializarea și, de fapt, tot procesul acesta de laicizare a schimbat oarecum și orientarea Bisericii asupra valorilor proprii. Treptat vedem că și în Biserica Romano-catolică, mai întâi asistența socială a început să fie gândită ca și doctrină, ca apoi
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
parte a statelor lumii. Astfel că, cea mai mare parte a statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de influențele sau poate chiar de legăturile simbiotice cu Biserica pe care le afișau în perioadele anterioare nașterii iluminismului (perioada secolelor al XVII-lea al XIX-lea). August Comte, părintele termenului "sociologie"11, susținea că singura și cea mai înaltă formă de cunoaștere este descrierea fenomenelor senzoriale. "Comte a susținut că există trei stadii ale credinței umane: cel teologic
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
enunțul Dimensiunea socială ca specific al creștinismului reprezintă cea mai potrivită exprimare pentru a prezenta lucrarea socială a Bisericii. 9 A se vedea Raymond Boudon (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București, 2006, p. 534. 10 Iluminismul este o mișcare ideologică și culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. al XVII-lea al XIX-lea în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți "raționale", prin răspândirea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
culturală, antifeudală, desfășurată în perioada pregătirii și înfăptuirii revoluțiilor din sec. al XVII-lea al XIX-lea în țările Europei, ale Americii de Nord și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți "raționale", prin răspândirea culturii, a "luminilor" în mase. Iluminismul este o replică la adresa barocului, care a încercat să înlăture dogmele religioase și să infiltreze luminarea maselor pe baza experienței proprii. Iluminismul a pretins eliberarea ființei umane de sub tutela sa autoindusă. 11 "Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și ale Americii de Sud și având drept scop crearea unei societăți "raționale", prin răspândirea culturii, a "luminilor" în mase. Iluminismul este o replică la adresa barocului, care a încercat să înlăture dogmele religioase și să infiltreze luminarea maselor pe baza experienței proprii. Iluminismul a pretins eliberarea ființei umane de sub tutela sa autoindusă. 11 "Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima dată de filosoful francez Auguste Comte în anul 1939 după ce inițial corpul de cunoștințe despre societate era inclus în disciplinele: istorie socială
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dincolo, în Apus". și atunci, birocrația de tip Bruxelles, dintrodată, devenea o soluție salvatoare. Pentru mine, integrarea în Europa înseamnă altceva: integrarea în tradiția istoricoculturală europeană de sute de ani, adică de la Evul Mediu încoace, trecând prin Renaștere, trecând prin Iluminism, trecând prin secolul XIX, prin secolul XX, modernizare, emancipare etc., intrând în aceste lucruri într-un mod cât mai organic. Or, eu nu văd asta. Sau nu văd în suficientă măsură: aici e lucrul îngrijorător. De aici și certurile astea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
momentul estetic al apariției lor. În acest sens, perspectiva adoptată va fi una dinspre mișcările neoclasice înspre contextul literar. Această precizare este necesară, deoarece, așa cum am mai menționat anterior, în general, neoclasicismele au fost asimilate cu mișcarea dominantă a epocii (iluminism secolul al XVIII-lea, romantism secolul al XIX-lea, modernism secolul al XX-lea) fiind considerate drept anomalii, devieri de la cursul normal, sau cel puțin majoritar, al literaturii. Totuși, așa cum vom demonstra, aceste manifestări clasice nu pot fi minimalizate, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
afirmăm pur și simplu că granițele dintre cele două mari epoci (clasică și iluministă) sunt extrem de fluide, fiind aproape imposibil de a stabili cu exactitate liniile de contur care le despart. Această situație neclară se datorează parțial și faptului că iluminismul din punct de vedere literar și chiar filosofic nu se naște polemic față de trecutul apropiat. Relația cu clasicismul anterior nu este una de ostilitate și ca urmare nu implică o ruptură brutală, ci vizează mai mult o trecere care, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se ajunsese deja la un punct culminant prin clasicismul francez care, prin reușita sa deplină, nu a putut împinge dezvoltarea spiritului creativ decât prin generarea unei manifestări opuse, în totală contradicție cu ceea ce fusese până atunci și anume romantismul. Sintetizând, iluminismul literar nu a reprezentat decât, ca și în cazul lui Voltaire, prelungirea diluată și oarecum nuanțată a clasicismului. Atracția pentru principiile clasice poate fi motivată la scriitorul francez și prin fascinația pe care acesta o avea pentru perioada în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
curentelor 196, se afirmă în continuare, că doar excesele didacticiste pot duce la o delimitare în secvențe unitare a perioadei moderne în dezvoltarea ei literară.197 Aceeași idee va fi reluată mai târziu de Virgil Nemoianu care evidențiază că succesiunea Iluminism neoclasic Iluminism romantic Romantism poate fi identificată astfel, fără rezerve, doar în Anglia sau într-o mult mai mică măsură în Franța și Germania.198 În studiul său, Îmblânzirea romantismului, acesta susține teoria unei anumite disocieri în interiorul curentului ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]