1,461 matches
-
reexaminarea considerabilă a teoretizării din știința socială în general și din economie în particular”, oferind totodată „o nouă înțelegere a schimbării istorice”. Să reținem că: a) instituțiile pe care le invocă North sunt cu totul altceva decât cele din proiectul iluminist de știință socială; b) se susține „reexaminarea teoretizării din știința socială”, pentru a ajunge la o „nouă înțelegere a schimbării sociale”. Opțiunea este clară: mai vechea știință socială nu mai poate fi operantă în noul context al schimbărilor sociale. Ea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce ține de emergenta modernitate sau plonjarea în viitor și respingerea trecutului), fie prin concentrarea asupra tranziției, pentru a găsi resurse de vindecare a unei patologii sociale crescânde. Ce spun occidentalii despre tranziția lor? Perspectiva analizei sociologice clasice, de sorginte iluministă, era oricum de tip evoluționist: compararea și contrastarea sfârșeau prin a celebra cel mai adesea societatea modernă și necesitatea dezvoltării ei lineare și progresive. Mai apoi, așa cum am menționat, sociologii din ultimul pătrar al secolului XX și din prezent au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltării ia ca referință o țintă a dezirabilității sociale și caută să identifice factori și mecanisme sociale ce ar împiedica atingerea respectivei ținte datorită apariției unei stări de regresivitate a sistemului social. Similitudinea acestei abordări cu cea inițiată de proiectul iluminist de știință socială este evidentă. Totuși, este cazul să o relevăm mai departe. O ilustrare a acestei paradigme regresive este teoria lui Daniel Bell, care insistă asupra „contradicțiilor culturale ale capitalismului”, cu scopul de a pune în evidență pericolul pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
predicții importante despre vremurile pe care le trăim. Mai există însă o opțiune a raportării la Bell, ca și la autorii occidentali pe care îi voi invoca de îndată. Ea constă în considerarea lui Bell ca un continuator al „proiectului iluminist” de știință socială, care aplică un model sociologic derivat din tradițiile de sorginte iluministă pentru a explica mecanisme și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raportării la Bell, ca și la autorii occidentali pe care îi voi invoca de îndată. Ea constă în considerarea lui Bell ca un continuator al „proiectului iluminist” de știință socială, care aplică un model sociologic derivat din tradițiile de sorginte iluministă pentru a explica mecanisme și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un mod de explicare adoptat de sociologii iluminiști și clasici cu referire la tranziția de la societatea tradițională la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când apocaliptic, când imitativ cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și accelerarea dezvoltării. Teoreticienii de mai târziu au venit însă cu alte soluții, pentru că problema pe care au formulat-o a fost întru câtva diferită. Oricum, este de observat că Bell operează cu unele concepte ale filozofiei și sociologiei „proiectului iluminist” și oferă o soluție „recesivă”, de tipul reactivării puternice, mai ales în morală și cultură, a religiei. O astfel de soluție nu apare nici pentru prima, nici pentru ultima oară, ci mai degrabă reapare cu insistență în destule analize ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
despărțirea de vechiul proiect sociologic pentru a-l propune pe acela ce ar evita „inadecvarea la context”. Ceea ce îl determină să procedeze astfel este tocmai marea varietate și bogăție a datelor empirice despre „societatea postmaterialistă”, care îl smulg din reveria iluministă a societății tradiționale, pentru a da seamă de faptele sociale ale contemporaneității pe care o analizează. Referindu-se la schimbări similare din cultură, în special la regulile sau normele care reglementează raporturile dintre oameni și la capitalul social, F. Fukuyama
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spontan oamenii generează acele norme sau reguli ce corespund cerințelor de viață și muncă ale lor și evită sau se despart de stările anarhice sau simplu nihiliste. Poziția adoptată de Fukuyama este una a dinamicii culturale lineare, de sorginte evident iluministă. Când se referă la înaintași sau la acei contemporani care analizează tranziția, Fukuyama menționează că aceștia consideră ordinea socială ca fiind un dat imuabil, transmis din generație în generație, fără surse și posibilități de variație istorică. Dar cultura, în ciuda schimbării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social îl explorează și îl explică. Domeniul lui de studiu și explicația corespunzătoare încep astfel acolo unde ceilalți analiști s-au oprit. Sociologii și teoriile lor, la care tocmai m-am referit, fac parte din acea categorie, inițiată de „proiectul iluminist”, care preferă construcția unor „concepții” sau „sisteme teoretico-filosofice” cât mai cuprinzătoare și satisfac ambiția consacrării „marilor teorii”. Ca și înaintașii, ei pun accentul pe progres, totalitate, necesitate, determinare și invocă evidența empirică numai pentru a ilustra acele mari opțiuni filosofice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne vom afla în ea”. O astfel de abordare neomarxistă este evident ilustrativă pentru acel mod de analiză și interpretare pe care vi l-am menționat deja: atunci când un autor operează cu concepte și abordări asociate cu teorii ale „proiectului iluminist” sau postiluminist, inevitabil ajunge la concluzii congruente cu cele ale înaintașilor, deși referințele se fac la cu totul alte realități și tendințe. Tot astfel, ni se relevă cu forța evidenței faptul că, atunci când interpunem între lumea trăită și înțelegerea ei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obscuriza lumea trăită până acolo încât să dobândim o libertate ciudată de a propune acea ideologie a practicilor sociale ce servesc interese constructive la fel de obscure sau abia disimulate. Să admitem deci că ne aflăm în faza de evadare din „proiectul iluminist” al sociologiei, fie ea occidentală sau postcomunistă, pentru că numai astfel am ajunge să dăm seamă de constelațiile modernității noastre actuale și ale modernizării ei. Un început al acestei noi căi ar fi oferit și de modul în care ar trebui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
autorii circumscriși mai înainte celor două paradigme de explicare a tranziției de la modernitate la postmodernitate au prezentat teoriile lor. Îndrăznesc astfel să inferez că teoriile respective sunt pe cât de etnocentrice, pe atât de teleologice, rămânând astfel încă ancorate în „proiectul iluminist” de știință socială, adică de concepere a societății. Referințele lor sunt eminamente macrosociale, nu prezintă mecanismele sociale propriu-zise ale dezvoltării, sunt cantonate într-un holism metodologic ce ignoră actorii sociali individuali și modul de agregare a acțiunilor lor pe calea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acțiuni colective ce configurează un anumit model al dezvoltării și mai ales se raportează teleologic la o „metanarațiune” ideologică sau filosofică justificativă a unui model de dezvoltare socială. Astfel fiind, paradigmele respective sunt consonante cu teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, despre tranziția de la societatea tradițională la cea modernă și se reduc la simpla descriere a unor „pattern-uri” specifice pentru ceea ce ei consideră a fi postmodernitatea, fără a detecta mecanismele sociale propriu-zise ale noilor configurări. Ele au reușit, cum ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modul și la nivelul de configurare a unei tranziții globale tendențiale la care trebuie să ne raportăm. A analiza tranziția postcomunistă în termenii polari ai tradiției - modernității înseamnă a ne situa pe o treaptă istorică anterioară - de fapt, de sorginte iluministă - care inevitabil ne conduce la concluzii ce corespund acelei trepte. Problema aici nu se referă la tipurile de date și informații invocate, ci la interpretarea lor, care mi se pare că nu țintește tocmai tendința spre care se orientează configurările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de coerență și consistență internă, dar marginale față de obiectul a cărui reconstrucție discursivă o promiteau. Când considerăm societatea postindustrială sau a cunoașterii, observăm cum ea se află în raporturi concomitente de continuitate și discontinuitate cu societatea industrială preconizată de „proiectul iluminist” al modernității inițiatoare și realizată în perioada modernității consacrării. Discontinuitățile sunt însă mult mai pregnante și cu efecte constitutive mult mai profunde decât continuitățile. De aceea, mulți consideră că societatea postindustrială aduce modernitatea într-un nou stadiu. Este stadiul în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Și tocmai în acest sens are nevoie de „o nouă știință socială” și de un tip nou de abordare a tranziției. Când considerăm paradigmele teoretice care au corespuns modernității, observăm că în modernitatea inițiatoare s-a dezvoltat doar acel „proiect iluminist” al așteptatei „științe sociale” pe care modernitatea consacrării l-a construit apoi în forma științelor sociale - sociologia, economia, psihologia, pedagogia, știința politică etc. Multe dintre conceptele și enunțurile primare ale „proiectul iluminist” s-au regăsit în paradigmele noilor științe sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernitatea inițiatoare s-a dezvoltat doar acel „proiect iluminist” al așteptatei „științe sociale” pe care modernitatea consacrării l-a construit apoi în forma științelor sociale - sociologia, economia, psihologia, pedagogia, știința politică etc. Multe dintre conceptele și enunțurile primare ale „proiectul iluminist” s-au regăsit în paradigmele noilor științe sociale. Astfel, sociologia care a corespuns perioadei de modernitate a consacrării, deși s-a vrut mereu desprinsă de filosofia clasică pentru a se afirma ca o „știință pozitivă”, nu a făcut în mare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dar se lăsa prinsă în cele ale „marilor teorii”. Mai mult, așa cum am văzut mai înainte, chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului iluminist” de „știință socială”. Teoriile despre tranziția postcomunistă s-au identificat și ele cu același „proiect iluminist” al opoziției între societatea tradițională și cea modernă, deși proiectul comunist nu a fost altceva decât o variantă de modernizare circumscrisă societății moderne. Ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar și teoriile care au analizat tranziția de la societatea industrială la cea postindustrială (postmaterialistă, postmodernă) nu au reușit să depășească presupozițiile fundamentale ale „proiectului iluminist” de „știință socială”. Teoriile despre tranziția postcomunistă s-au identificat și ele cu același „proiect iluminist” al opoziției între societatea tradițională și cea modernă, deși proiectul comunist nu a fost altceva decât o variantă de modernizare circumscrisă societății moderne. Ca atare, pentru a corespunde modernității reflexive, adică transformărilor din organizarea socială, politică, economică sau culturală care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii naturii pentru a o pune în slujba umanității”. În virtutea aplicării acestei idei, științele naturii și cele tehnice s-au dezvoltat rapid și au adus o mulțime de beneficii, toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ideal”. În prima variantă suntem proiectați într-un trecut care ne ține pe loc, iar în a doua suntem aruncați într-un viitor prea utopic pentru posibilitățile noastre. Consider că ambele variante sunt teoretic și practic asociate cu acel „proiect iluminist” mai vechi de construcție socială și ideatică. În virtutea acestei asocieri, ele îmi par incapabile să dea seamă de acea specificitate a societății noastre în tranziție care se asociază cu o configurare ce corespunde pe deplin modernității reflexive. Referința aleasă, cea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din Europa dezvoltată, divergentă și particulară în alte privințe, întrucât corespunde tranziției noastre. De aici și nevoia de o nouă sociologie românească. În locul opțiunii pentru „ordonarea” cunoașterii în deducții, abstractizări sau ipoteze testabile, asociate cu „marea teorie” de sorginte predominant iluministă, găsesc că ar fi preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
preferabilă acea cunoaștere socială care s-ar concentra asupra specificității, contingentului, ambivalenței și mult mai puțin asupra particularului indus anecdotic sau etnocentric sau asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
abordări, constând în: afirmarea subiectivității constructive a actorului social, punerea între paranteze a determinismelor factoriale și considerarea consecințelor intenționate și neintenționate ale acțiunilor sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive libere a actorului social. Implicația acestei înlocuiri nu coincide cu înlăturarea definitivă a tradiției, pentru că
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]