2,060 matches
-
fi proiectate și realizate cu preșcolarii activități centrate pe intervievarea anumitor persoane reale, personaje din povești (cu intrarea în rolul respectiv a cadrului didactic sau a unui copil), elemente ale naturii (gerul, fulgerul, soarele etc.), obiecte (pensonul vesel, stimulentul, enciclopedia ilustrată etc.), interlocutori imaginați de copii etc., precum și activități gândite ca emisiuni pentru copii, cu invitați copii, cu teme de discuție alese de aceștia sau de ,,realizatorul emisiunii" etc.; microfonul devine, în aceste tipuri de activități, simbolul evident al persoanei care
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
utilizată, urmând ca fiecare copil având ca emblemă Punctul (,,Rezumatorul") să formuleze ideea centrală reflectată în imagine, cel cu Semnul întrebării (,,Întrebătorul") să formuleze întrebări, cel cu Două puncte (,,Clarificatorul") să dea explicații (uneori, cu ajutorul cadrului didactic, apelând la Dicționarul ilustrat), iar cel cu Semnul exclamării (,,Prezicătorul") să ,,impresioneze" prin anticiparea anumitor elemente referitoare la personaje, la acțiune (anticipare confirmată sau infirmată, de altfel, de Punctul din grupa următoare) etc. Identificarea și fixarea celor mai importante repere privind acțiunea și personajele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și tot ninge, și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în funcție de domeniul 327 căruia i se subordonează; vezi informațiile din revistele pentru copii vs. cele prezentate la știri vs. informațiile de pe internet etc. (toate acestea vs. textele literare cunoscute de către copii); * informațiile din diferite lucrări științifice pentru ciclul preprimar: enciclopedii ilustrate, atlase, dicționare ilustrate, cărți din care citește tatăl-ingi-ner/mama-medic etc.; * informațiile ,,utilitar-funcționale" tip instrucțiuni de folosire/utilizare a unui aparat, rețetă prescrisă de medic, etichetă pe care este notată compoziția produsului, recomandări privind utilizarea acestuia (vezi, de exemplu, jocuri cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
căruia i se subordonează; vezi informațiile din revistele pentru copii vs. cele prezentate la știri vs. informațiile de pe internet etc. (toate acestea vs. textele literare cunoscute de către copii); * informațiile din diferite lucrări științifice pentru ciclul preprimar: enciclopedii ilustrate, atlase, dicționare ilustrate, cărți din care citește tatăl-ingi-ner/mama-medic etc.; * informațiile ,,utilitar-funcționale" tip instrucțiuni de folosire/utilizare a unui aparat, rețetă prescrisă de medic, etichetă pe care este notată compoziția produsului, recomandări privind utilizarea acestuia (vezi, de exemplu, jocuri cu ,,recomandat/nerecomandat copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
informativ, în vederea formării și exersării deprinderilor necesare unui astfel de demers: se studiază harta orașului pentru a vedea cât de aproape locuiesc colegii de grupă, se citește explicația asociată unei imagini care i-a plăcut unui anumit copil din enciclopedia ilustrată, sunt arătate imagini din atlasul zoologic în cadrul activității de Cunoașterea mediului, sunt discutate informațiile reținute de copii din filmul documentar pe care l-au vizionat, din emisiunea de știri de aseară, sunt citite de pe internet informațiile referitoare la posibilitatea de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
328, aceeași secvență inițială poate viza activitatea desfășurată cu toți copiii grupei, care trebuie să transmită părinților, acasă, informațiile respective, după ce le-au ,,notat" (prin semne, desene); se inițiază realizarea de către copii (pentru colegii lor mai mici) a unui minidicționar ilustrat (pornind de la cuvintele identificate pe parcursul activităților: copiii desenează sau lipesc imaginile corespunzătoare cuvântului pe care-l scrie după dictare educatorul/educatoarea, alături de explicațiile formulate de copii), a unei cărți Știați că?, incluzând curiozități din lumea plantelor, animalelor etc. (informații aflate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ieșită din unele experiențe (experiența intuirii duratei, posibilă, la rândul ei, prin sesizarea simțirilor organice interne; experiența intuiției timpului, pe cele trei dimensiuni ale sale, care crează posibilitatea conceperii succesiunii uniforme și unidirecționale a faptelor; experiența intuiției raționale a timpului, ilustrată, spune C. Rădulescu-Motru, prin instrumente de cronometrie); dar, pe de altă parte, timpul desemnează și ritmul real al existențelor unitare: organică, sufletească și culturală. Ordinea temporală, a anomimatului și succesiunii cauzale, cu care lucrează științele fizico-chimice, este supusă unui determinism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
laserii funcționează pe principiul amplificării radiației luminoase prin emisie stimulată. Amplificarea poate fi obținută doar dacă emisia are loc în cadrul unui echipament corespunzător - cavitatea optică. Amplificarea apare atunci când emisia stimulată majorează numărul de fotoni care circulă în cavitatea optică, situație ilustrată schematic. Amplificarea obținută reprezintă acumularea de energie din sistem, numită în continuare aport. Dacă energia internă a unui laser este readusă la valoarea sa inițială după o traversare completă a cavității optice, atunci aportul corespunzător este egal cu pierderea de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
politice sau literare (cronici, recenzii ș.a.), a mai colaborat cu versuri, schițe, cronici literare și dramatice, recenzii și note la „Povestea vorbei”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul”, „Litere-științe-arte”, „Noua revistă română”, „Pagini alese”, „Ilustrațiunea română”, „Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez din teoria „falimentului științei” și a „noului
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
secundar la Colegiul „Sf. Sava” din București, apoi la Liceul „Carol I” din Craiova. Adolescentul descoperă lucrările lui Humboldt și, mai ales, ale lui Flammarion, căruia, mai târziu, în 1901, îi va dedica un studiu. Debutează în 1892, la „Revista ilustrată”, cu traduceri, în anul următor publicând alte tălmăciri în „Curierul Olteniei”. Înființează o societate literar-științifică și scoate în 1895 revista școlară „Freamătul”. Absolvind liceul în 1896, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care nu o
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
an, Victan, Victorian, Victor Eugen, Wega ș.a., poezii și proze scurte, cronici literare și dramatice, note, studii biografice, mii de articole pe teme științifice, precum și nenumărate traduceri. Cu articole de știință popularizată colaborează la alte numeroase publicații: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică și literară” ș.a. A. scoate, între 1907 și 1912, revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul de iertăciune” de la sfârșit. O remarcabilă valoare artistică are o prelucrare, fastuos ilustrată, a Bibliei, intitulată Chipurile Vechiului și Noului Testament. Transpunând integral în românește principalele cărți de cult, A.I. contribuie, în mare măsură, la naționalizarea serviciului divin, fiind considerat un creator al limbii liturgice. Scrierile ce îi încununează opera sunt predicile sau
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
în volum abia în 1935. Din noiembrie 1906, este redactor la „Sămănătorul”, unde va rămâne până în 1908. Semnând A. Mirea, A. și St. O. Iosif încep să publice aici, apoi și în „Viața românească”, „Reforma”, „Viitorul”, „Ordinea”, „Minerva”, „Minerva literară ilustrată”, „Cumpăna” (1909-1910, scoasă de cei doi împreună cu M. Sadoveanu și Il. Chendi), un material bogat și extrem de variat. Volumele lor se succedă cu repeziciune: Legenda funigeilor (1907), Cometa (1908), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908 și 1910), Carmen saeculare (1909), Cireșul
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
concomitent avocatura și a predat literatura la Academia de Muzică și Artă Dramatică, fondată de Th. M. Stoenescu. A fost căsătorit, între 1908-1913, cu poeta Claudia Millian. Debutează în 1896, în „Revista literară” (recunoscută pentru afilierea la „Literatorul”) și „Adevărul ilustrat”. Din lirica sfârșitului de veac, poetul împrumută șabloane și convenții: minore lamentații și arpegii triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu cerul violet”, emfază, declamații teatrale în notă epicureană, expansivă, contrariate de frisonul morții
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Moș Cuminte, Lacrima Christi, Palma Christi, Stan Bostan, Virus, Critic etc., D., poligraf școlit și gazetar de oarecare notorietate, colaborează, rutinier, la ziare și reviste dintre cele mai diverse din primele decade ale veacului trecut: „Moș Teacă”, „Foaia populară”, „Moda ilustrată”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Patriotul”, „Zeflemeaua”, „Forța morală”, „Tribuna literară”, „Cronica”, „Tribuna familiei”, „Observatorul”, „Duminica”, „Românul literar și politic”, „Revista albă”, „Țara”, „Biruința”, „Universul literar”, „Ileana”, „Dunărea de Jos”, „Gurița”, „Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
devine membru de onoare al acestuia. S-a numărat, de asemenea, printre membrii Consiliului Național Român din 1918. D. a colaborat la „Familia” (semnând unele contribuții cu pseudonimul Moise), la „Minerva” din Bistrița, la „Vatra”, „Cultura creștină”, „Calendarul revistei «Lumea ilustrată»”, „Calendarul «Unirii»”, „Tribuna” din Sibiu ș.a. Publicistica lui, alcătuită din articole politice și culturale și destinată să susțină în termeni ponderați, cu argumentare pertinentă, drepturile românilor transilvăneni, nu și-a păstrat, cu trecerea timpului, interesul pe care îl trezea în
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
vechi populare au dăinuit și mai departe în noua religie. Terminologia creștină în limba latină Religia creștină s-a răspândit în nordul Dunării în limba latină. Întreg vocabularul creștinismului este la noi (românii), latin, susține și Iorga, cu exemple bogat ilustrate. Noua religie are un simbol, crucea (crux), o lege (lex), un crez (fides), în care creștinul (christianus) face închinăciune lui Dumnezeu (Domine deus), Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noastră este foarte însemnată. În toponimie, ea se întâlnește pe întreg pământul românesc. În limbă, influența înseamnă două cincimi din vocabular, ceea ce arată nu un simplu împrumut de cuvinte, ci amestecul intim al limbii daco-romanilor cu aceea a slavilor, fapt ilustrat și prin formarea de cuvinte noi, cu rădăcină latină și cu sufix slav. Termenii slavi însușiți de limba noastră nu sunt simple dublete ale celor anterioare, ci servesc pentru a exprima noțiuni fundamentale în toate domeniile vieții omenești, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CULTURA, publicație apărută la București, lunar, din ianuarie până în iulie 1911 și, ca serie a doua, din mai 1937 până în august 1940, sub îngrijirea lui Horia Carp (care la un moment dat figurează ca director). Revistă ilustrată „pentru literatura și arta renașterii evreiești”, C. are un profil enciclopedic și se consideră „o tribună” de dezbatere, „tribună de cercetare și de muncă culturală constructivă”. La reapariție, într-un timp istoric dramatic, revista reia ideea neangajării politice, aducând câteva
CULTURA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286578_a_287907]
-
Gazeta artelor”. Inițial subintitulată „Ziar artistic săptămânal pentru teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, coregrafie”, din iunie 1921 devine „Ziar artistic săptămânal: teatru, muzică, pictură, sculptură, arhitectură, cinematografie, gimnastică, arte decorative etc.”, iar de la numărul 1-2/1922, are subtitlul „Artistic, literar, ilustrat săptămânal”. Este o revistă de informație din domeniul artelor și al teatrului în general, al operei în special. Textul teatral și, de asemenea, libretul de operă sunt tratate din punctul de vedere al reprezentației scenice, nu din punctul de vedere
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
integrați în colectivul redacțional, facilitează legăturile cu literaturile străine, remarcabile fiind în acest sens și numerele dedicate interferențelor culturale. Cu această ocazie se vor publica traduceri din scrieri contemporane, aparținând literaturilor belgiană, italiană, spaniolă și maghiară. Poezia originală e bine ilustrată, de la Mircea Cărtărescu la Cassian Maria Spiridon, Florin Iaru, Ioanid Romanescu, Dionisie Vitcu. Revista aspiră să se înscrie însă și ca „o rampă de lansare a tinerelor talente din țară și din întreg spațiul limbii noastre”, publicând în special texte
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
cărui pagini publică, iscălind și I. Dafin, I. I. Alexandrescu-Dafin, Dionisie, Dion, Radu, Vlad, versuri, proză și articole diverse. Este apoi secretar de redacție la „Propaganda” din Iași. Când aceasta își încetează apariția, D., care mai colaborase și la „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei” și își tipărise volumașul Fără noroc (1897), e adus la ziarul „Epoca”, unde mai folosește pseudonimele Raul și Beatrice. Student la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
COMEDIA ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, săptămânal, între 10 decembrie 1927 și 19 februarie 1928. Director este S. Faust-Mohr. Revistă de informații teatrale și cinematografice, C.i. publică cronici, anchete, interviuri, versuri de Ion Minulescu, D. Ciurezu, Al. Bilciurescu, Aron Cotruș și
COMEDIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286342_a_287671]
-
poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o singură dată cu numele
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]