737 matches
-
de religie iudaică și avea o mare antipatie pentru creștini. Cu toate acestea, după acest eveniment, biserica a fost reconstruită la o scară mai mare, devenind un edificiu impozant. În secolul al XVI-lea, în timpul campaniilor militare somaleze conduse de imamul Ahmad ibn Ibrahim al-Ghazi, biserica a fost din nou jefuită și distrusă. Reconstrucția ei se datorează regelui Gelawdewos (1540-1559), fiind apoi renovată și extinsă în timpul domniei lui Fasilides (1632-1667). În anul 1950, regele Haile Selassie a construit o nouă catedrală
Biserica Sfânta Maria din Sion () [Corola-website/Science/327147_a_328476]
-
Mohammed Burhanuddin, liderul spiritual al musulmanilor șiiți din Irak. Ca loc de înmormântare al celui de-al patrulea calif al islamului, califul Ali, moscheea este un important loc de pelerinaj pentru șiiții ce îl consideră pe Ali ca fiind primul imam, de unde și numele moscheei. În fiecare an se estimează un număr de aproape 120 de milioane de musulmani ce vin să viziteze moscheea. Împreună cu moscheile din Mecca, Medina, Karbala și Ierusalim, moscheea imamului Ali face parte din cele cinci locuri
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
îl consideră pe Ali ca fiind primul imam, de unde și numele moscheei. În fiecare an se estimează un număr de aproape 120 de milioane de musulmani ce vin să viziteze moscheea. Împreună cu moscheile din Mecca, Medina, Karbala și Ierusalim, moscheea imamului Ali face parte din cele cinci locuri sfinte ale șiismului.
Moscheea Imamului Ali () [Corola-website/Science/330748_a_332077]
-
în București, strada Constantin Mănescu nr. 3, sector 5 - administrată direct de Muftiatul Cultului Musulman din România. - Moscheea Ar Rahman din Crângași cu sediul în București, strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6 - administrată de Fundația Centrul Cultural Islamic Semiluna, imam Ahmed Mazhar Nakechbandi, de profesie laică medic cardiolog, personaj activ și în media. - Moscheea din Colentina cu sediul în București, strada Fabrica de Gheață nr. 14, sector 2 - administrată de asociația Liga Islamică și Culturală din România, condusă de Dr.
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
majore și grupuri minore în decursul unei istorii complexe care datează încă de la mijlocul secolului al VIII-lea. Numele lor provine de la Ismă´īl (arabă: اسماعيل), (cca. 721-755), fiul cel mare al lui Ja’far as-Sadiq (699-765), al VI-lea imam șiit, care este moștenitorul de drept al imamatului, și nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
cel mare al lui Ja’far as-Sadiq (699-765), al VI-lea imam șiit, care este moștenitorul de drept al imamatului, și nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca și pe fiul său, Muhammad, cel de-al șaptelea imam văzut, iar din acest motiv ei mai sunt numiți și „septimani” (arabă: سبعية "sab’iyya"). Conform majorității surselor, atât
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
nu fiul cel mic al lui Ja’far as-Sadiq, care se numea Musa al-Kazim (cca. 745-799), considerat al șaptelea imam de către șiiții duodecimani . Astfel, ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca și pe fiul său, Muhammad, cel de-al șaptelea imam văzut, iar din acest motiv ei mai sunt numiți și „septimani” (arabă: سبعية "sab’iyya"). Conform majorității surselor, atât ismailite cât și non-ismailite, imamul as-Sadiq l-a desemnat inițial pe Isma'il, ca fiind succesorul la conducerea poporului. Nu există
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
ismailiții îl consideră pe Isma'il, ca și pe fiul său, Muhammad, cel de-al șaptelea imam văzut, iar din acest motiv ei mai sunt numiți și „septimani” (arabă: سبعية "sab’iyya"). Conform majorității surselor, atât ismailite cât și non-ismailite, imamul as-Sadiq l-a desemnat inițial pe Isma'il, ca fiind succesorul la conducerea poporului. Nu există nici un dubiu privind istoricitatea acestei desemnări, care se află la baza doctrinei sectei ismailite. Conflictul a apărut în contextul în care fiul, Isma'il
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
a dus la divizarea șiismului în șase grupuri, două dintre ele fiind identificate ca secte ismailite timpurii. Majoritatea comunității șiite l-a recunoscut pe fratele cel mai în vârstă al lui Isma'il, 'Abd Allah al-Afțaḥ, ca fiind noul lor imam, aceștia au devenit cunoscuți sub numele de "aftahiyya". După mortea lui 'Abd Allah al-Afțaḥ majoritatea susținătorilor săi s-au îndreptat către fratele vitreg, Musa al Kazim, considerat cel de-al șaptelea imam al duodecimanilor, față de care își exprimaseră deja supunerea
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
il, 'Abd Allah al-Afțaḥ, ca fiind noul lor imam, aceștia au devenit cunoscuți sub numele de "aftahiyya". După mortea lui 'Abd Allah al-Afțaḥ majoritatea susținătorilor săi s-au îndreptat către fratele vitreg, Musa al Kazim, considerat cel de-al șaptelea imam al duodecimanilor, față de care își exprimaseră deja supunerea. Grupurile ismailite timpurii, care s-au desprins din duodecimani abia după moartea lui Ja'far as-Sadiq, și care l-au susținut pe Isma'il și fiul său, Muhammad, au prins viață ca
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
și care l-au susținut pe Isma'il și fiul său, Muhammad, au prins viață ca facțiuni proismailite sau protoismailite. Grupul protoismailit a negat moartea lui Isma'il în timpul vieții tatălui său și au continuat suținând ca Ismail este adevăratul imam după as-Sadiq și că se va întoarce în cele din urmă ca "mahdi". Al doilea grup, proismailit, afirmă moartea lui Isma'il în timpul vieții tatălui său și îl recunosc pe fiul său, Muhammad, ca imam. Proismailiții consideră ca imamul as-Sadiq
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
suținând ca Ismail este adevăratul imam după as-Sadiq și că se va întoarce în cele din urmă ca "mahdi". Al doilea grup, proismailit, afirmă moartea lui Isma'il în timpul vieții tatălui său și îl recunosc pe fiul său, Muhammad, ca imam. Proismailiții consideră ca imamul as-Sadiq l-a desemnat personal pe Muhammad ca succesorul de drept al lui Isma'il, după moartea tatălui său. Grupul proismailit este cel care a evoluat și s-a perpetuat de-a lungul secolelor, devenind o
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
adevăratul imam după as-Sadiq și că se va întoarce în cele din urmă ca "mahdi". Al doilea grup, proismailit, afirmă moartea lui Isma'il în timpul vieții tatălui său și îl recunosc pe fiul său, Muhammad, ca imam. Proismailiții consideră ca imamul as-Sadiq l-a desemnat personal pe Muhammad ca succesorul de drept al lui Isma'il, după moartea tatălui său. Grupul proismailit este cel care a evoluat și s-a perpetuat de-a lungul secolelor, devenind o singură grupare, cea de
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
o singură grupare, cea de azi, a ismailiților. Detalii despre viața și cariera lui Muhammad Ibn Ismail nu se cunosc, însă el este inițiatorul perioadei de conciliere ("dawr as-Satr") a ismailismului timpuriu care a durat până la fondarea Califatului Fatimid, când imamii ismailiți au preluat conducerea, sub titlul de califi. După mai bine de un secol de la decesul lui Muhammad, un grup dintre descendenții săi au complotat pentru creerea unei mișcări revoluționare împotriva abbasizilor. Scopul acestei mișcări a fost acela de a
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
majoră. Astfel, reforma doctrinală a lui 'Abdallăh a împărțit mișcarea ismailită în două facțiuni rivale, prima facțiune compusă în principal din isamailiții din zona Yemenului, Egiptului, Nordul Africii a recunoscut continuitatea imatului și faptul ca Abdallăh și strămoșii lui sunt imamii de urmat, iar cea de a doua facțiune condusă de Hamdan Qarmat și viitorii qarmați. Abdallăh al-Mahdi decedat în anul 934 a fost primul calif-imam fatimid, succesorii săi au condus un stat important care avea să devină curând un imperiu
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
și Siria, principala fiind Alamut , din Munții Elburz, în apropierea Mării Caspice. A continuat lupta ismailiților împotriva abbsizilor suniți și s-a remarcat prin asasinarea lor. Atât Hassan cât și succesorii săi au susținut că nizariții au guvernat statul în numele imamilor ascunși. În 1162, un al doilea misionar, tot cu numele de Hassan, a fost numit liderul nizariților. Sub titlul de imam Hassan a anunțat în timpul lunii Ramadanului (1164) că imamul ascuns i-ar fi anunțat apropierea învierii. Acest eveniment a
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
a remarcat prin asasinarea lor. Atât Hassan cât și succesorii săi au susținut că nizariții au guvernat statul în numele imamilor ascunși. În 1162, un al doilea misionar, tot cu numele de Hassan, a fost numit liderul nizariților. Sub titlul de imam Hassan a anunțat în timpul lunii Ramadanului (1164) că imamul ascuns i-ar fi anunțat apropierea învierii. Acest eveniment a marcat începutul unei noi ere spirituale în care șaria a fost abolită de către nizariți. Hassan a continuat însușindu-și titlul de
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
succesorii săi au susținut că nizariții au guvernat statul în numele imamilor ascunși. În 1162, un al doilea misionar, tot cu numele de Hassan, a fost numit liderul nizariților. Sub titlul de imam Hassan a anunțat în timpul lunii Ramadanului (1164) că imamul ascuns i-ar fi anunțat apropierea învierii. Acest eveniment a marcat începutul unei noi ere spirituale în care șaria a fost abolită de către nizariți. Hassan a continuat însușindu-și titlul de imam ascuns și a obligat comunitatea să i se
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Hassan a anunțat în timpul lunii Ramadanului (1164) că imamul ascuns i-ar fi anunțat apropierea învierii. Acest eveniment a marcat începutul unei noi ere spirituale în care șaria a fost abolită de către nizariți. Hassan a continuat însușindu-și titlul de imam ascuns și a obligat comunitatea să i se supună doar lui, ignorând șaria. Ordinul a rămas în vigoare până în vremea imamului calif, Jalal ad-Din Hasan, care a declarat că învierea nu era cea din urmă și nizariții trebuie să revină
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
unei noi ere spirituale în care șaria a fost abolită de către nizariți. Hassan a continuat însușindu-și titlul de imam ascuns și a obligat comunitatea să i se supună doar lui, ignorând șaria. Ordinul a rămas în vigoare până în vremea imamului calif, Jalal ad-Din Hasan, care a declarat că învierea nu era cea din urmă și nizariții trebuie să revină la respectarea șariei. Nizariții au continuat să conducă propriile state în Persia și Siria până la invaziile mongole de la mijlocul sec. al
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
figură centrală care să-i conducă, nizariții au supraviețuit invaziei mongole. Timp de aproape două secole câteva comunități nizarite s-au dezvoltat independent adoptând doctrina sunnită sau sufită pentru a reuși să scape de persecuții. La mijlocul sec al XV-lea imamii nizariți au reapărut în peisajul Persiei centrale reluând misiunile și activitățile literare. Nizariții și-au elaborat propriile învățături, inițial concentrate în jurul doctrinei șiite -"ta'lim" a imamului din acea vreme. Ismailiții nizariți provin dintr-o minoritate musulmană progresivă având standarde
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
sufită pentru a reuși să scape de persecuții. La mijlocul sec al XV-lea imamii nizariți au reapărut în peisajul Persiei centrale reluând misiunile și activitățile literare. Nizariții și-au elaborat propriile învățături, inițial concentrate în jurul doctrinei șiite -"ta'lim" a imamului din acea vreme. Ismailiții nizariți provin dintr-o minoritate musulmană progresivă având standarde înalte de viață și de educație, numărul lor se ridică la câteva milioane fiind împrăștiați în peste 25 de țări din Asia, Orientul Mijlociu, Africa, Europa și America de Nord
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Africa, Europa și America de Nord. Ramura musta'ilită a ismailiților șiiți a continuat în Egipt până la sfârșitul dinastiei fatimide în 1171, când s-a mutat la Yemen și apoi în India. La sfârșitul califatului fatimid, musta'iliții au afirmat că nepotul imamului Al-Musta'li, Tayyib, a devenit imamul ascuns care se va întoarce la un moment dat în viitor. Din acest punct, ismailiții au devenit cunoscuți și sub numele de "tayyibiți". În privința doctrinei, tayyibiții au menținut tradiția fatimidă și au păstrat majoritatea
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
ilită a ismailiților șiiți a continuat în Egipt până la sfârșitul dinastiei fatimide în 1171, când s-a mutat la Yemen și apoi în India. La sfârșitul califatului fatimid, musta'iliții au afirmat că nepotul imamului Al-Musta'li, Tayyib, a devenit imamul ascuns care se va întoarce la un moment dat în viitor. Din acest punct, ismailiții au devenit cunoscuți și sub numele de "tayyibiți". În privința doctrinei, tayyibiții au menținut tradiția fatimidă și au păstrat majoritatea textelor din această perioadă. Ei și-
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
numărul lor se ridică la 17.000 în Yemen și încă câteva mii în India. Nusayriții din nordul Siriei constituie o altă sectă ismailită existentă și astăzi. Sunt numiți astfel după Muhammad Ibn-Nusayr, susținător al celui de al XI-lea imam alid. Adepții lui Ibn-Nusayr constituie un exemplu remarcabil de grup care a trecut direct de la păgânism la ismailism. Nusayriții, la fel ca alte secte șiite extreme, și spre deosebire de ismailiți, îl consideră pe 'Ali întruparea divinității. De aici provine denumirea de
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]