595 matches
-
bogățiile adunate în metropole. Este adevărul justiției imanente exemplificat de-a lungul întregii istorii și în Vechiul Testament prin soarta babilonienilor (turnul Babel), a egiptenilor (cele șapte plăgi) prin distrugerea Sodomei și Gomorei și mai ales prin soarta poporului lui Israel. Imanența justiției esențiale se manifestă pe parcursul evenimentelor istorice prin "pedepsiri" ocazionale, care, în contextul popoarelor depravate și pedepsite, îl implică pe fiecare individ. Îndemnurilor lui Moise adresate evreilor ca aceștia să renunțe "să mai danseze în jurul vițelului de aur", simbol al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
curînd din cauza ei de un nou elan, așa cum a fost cazul în timpul robiei din Egipt. (Dumnezeu ar fi dat la modul simbolic poporul pe mînile romanilor, dar nu pe mîinile lui Satan, banalizatorul). Trebuie să înțelegem în acest context că imanența justiției nu exclude cruzimea imanentă a existenței temporale, unde totul este limitat de durată, iar limitarea depinde de accidente. Un copil poate muri pretimpuriu; el iese deci din sfera responsabilității. De asemenea, încă din tinerețea unui popor, instituțiile culturale pot
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să închei un pact cu falșii justificatori și să mă încred în falsele lor promisiuni demagogice. El moare în starea de bucurie a elanului său combativ. Viața și moartea sa constituie verificarea și dovada supremă a celui mai vechi adevăr: imanența justiției. Conform sensului lor cel mai profund, evangheliile sînt ilustrarea justiției imanente în cel mai înalt grad de manifestare a ei. Sensul mesajului de bucurie este că esențialul nu este ceea ce i se întîmplă omului, ci ceea ce face el la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sensului vieții, sens realizat pentru omul sanctificat, ea fiind pentru ceilalți, pentru cei care nu pot ajunge la bucuria supremă, o orientare, un ideal îndepărtat avînd doar valoare directoare. Cum să nu exprime toate aceste realizări și toate aceste simboluri imanența justiției? Căci "justiție imanentă" înseamnă posibilitatea victoriei asupra răului: totul este nedrept în viața indivizilor și a societăților atît timp cît egocentrismul vanitos, forța subconștient motivantă, domnește în suflete; totul ar deveni just sensul mesajului de bucurie -dacă elanul animant
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
analizele anterioare. Rămîne să vedem în ce mod, conform sensului său ascuns, exprimă în detaliu mitul salvării această semnificație (meritul), legată analogic de toate celelalte semnificații ale simbolului "Dumnezeu", începînd cu simbolurile "Dumnezeu-Fiul" (sanctificatul) și "Dumnezeul-Judecător" (justiția imanentă). Opoziția față de imanența justiției este bazată mai ales pe sărăcia materială, acuzată ca fiind o nedreptate flagrantă. Cu toate acestea, nu sărăcia constituie o nedreptate în sine, ci descompunerea ei ambivalentă în două extreme: mizeria și luxul, consecințe ale luptei înverșunate pentru posesia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît cea care domină toate excitațiile nu ar mai putea fi măsurată sau apreciată, nu ar mai avea nici un efort de depus. Măsurată după rezultatele ei, forța esențială constituie incontestabil cel mai înalt ideal și cea mai înaltă manifestare a imanenței justiției: sancțiunea dezordinii lumii și a lipsei bucuriei. Starea de dezordine a lumii se datorește faptului că nu există suficiente energii stăpînite, sublimate. Viziunea idealului esențial este necesară deoarece ea indică direcția de urmat și inspiră măsura forței fiecăruia față de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intermediare aflate între exaltarea imaginativă a nervozității și exaltarea delirantă. Este deci firesc ca toate aceste grade multiple de vanitate să existe și în credințele religioase. Dar în opoziție cu gradele de rătăcire, sensul ascuns al evangheliilor constă tocmai în imanența posibilității de a evita capcanele vanității numite "Satan". Rezultă că trebuie să fi existat întotdeauna și pretutindeni bărbați și femei, atît în sînul bisericilor, cît și în afara lor, care departe de a fi perfecți au sesizat din punct de vedere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rezumă la pericolul vital de a ceda în fața tentației convenționale, a minciunii seducătoare a subconștientului, care incită omul să creadă că nu există, nici un pericol în a se supune tuturor capriciilor dorințelor exaltate și a ignora legalitatea misterioasă a vieții: imanența justiției. 3. Valori și non-valori 1) SFINȚENIA ȘI SĂNĂTATEA PSIHICĂ Justiția imanentă poartă în ea nu numai sancțiunea punitivă reprezentată de Satan și de Infernul (din noi), ci și remediul. Și nu doar remediul biblic (sfințenia, salvarea, mîn-tuirea), ci și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la falsele reacții din mediul înconjurător prin propria lui reacție falsă. Ceea ce reprezintă evident singura cale prin are poate fi ruptă încercuirea vicioasă a falsei reactivități care îi învrăjbește pe oameni, cauza esențială a deformării lumii. 2) SCARA VALORILOR ȘI IMANENȚA SA BIOGENETICĂ Din cauza legăturii indestructible dintre sănătatea psihică și sfințenie, sănătatea individului și a societății este în pericol atunci cînd este pierdută din vedere viziunea polului ei ideal și atracția acestuia, condiții nu numai ale sănătății vieții individuale, ci chiar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să fie esențial tulburat sau tîrît spre ură de nedreptatea îndurată din cauza perversiunii celorlalți. Efortul de a ne apropia mai mult de semnificația simbolului "Divinității" cu ajutorul definițiilor succesive ale funcționării deliberante intime a dus în cele din urmă la separarea imanenței psihice de valorile etice condensate mitic în simbolul "Fiului lui Dumnezeu". Dar problema etică nu are numai un aspect teoretic. Este bine să știm ce trebuie să facem sau mai curînd ce ar trebui să facem dacă din întîmplare cineva
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar trebui să fie psihologia. Numai din perseverența autoanalizei rezultă sinteza, care nu este o teorie speculativă, ci o cunoaștere bazată metodic pe autoexperiment, singura metodă valabilă pentru studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor, joncțiunea dintre idealul eliberării morale și cel al libertății
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sinteza, care nu este o teorie speculativă, ci o cunoaștere bazată metodic pe autoexperiment, singura metodă valabilă pentru studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor, joncțiunea dintre idealul eliberării morale și cel al libertății spiritului: clarviziunea obiectivă, idealul tuturor științelor. Libertatea spiritului și eliberarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dintotdeauna în mitologiile tuturor popoarelor. Sensul și valoarea vieții sînt imanente existenței temporale manifest și totodată misterios. Spiritul uman trebuie să studieze toate modurile și toate modificările existenței nu numai extinderea obiectelor spațale, ci și intenția motivațiilor psihice ca să descopere imanența valorilor etice. Dar, chiar dacă ar urca pînă la limita extremă a competenței sale, spiritul uman nu va putea descoperi sursa misterioasă a existenței, care nu este transcendentă spațiului sau timpului, ci înțelegerii umane. Ea este personificată mitic și numită "Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aceeași paradigmă cyborgic-contingentă întrucât nervilor acestora li se aplică stimulări electronice în scopul îmbunătățirii stării lor psihice, pentru ca, în viitor, pasul următor preconizându-se a fi implantarea acestor stimulări direct în creier. „Indetermanența” cyborgului, de la indeterminare sau metisare și la imanență, este o trăsătură care îl situează pe acesta în proximitatea postmodernismului: lipsa purității naturale se adaugă fenomenului de transgresie a barierelor și de corporealizare hibridă a cyborgului în spațiul virtual. Nefiind doar metaforă, mit sau ficțiune, cyborgul este o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei singure conștiințe conectate, globale și postbiologice în contextul Internetului, milităm pentru manifestarea diferenței și devenirii în cadrul corporalității și pentru acceptarea alterității ca singularitate în spațiul virtual. Identitatea în rețea a utilizatorului, în același timp singulară și mediatică, își manifestă imanența corporală și eterogenitatea, asamblându-se sub aspectul devenirii și al schimbării, dar regăsindu-și integritatea. Transversal și nomad, avatarul este (autoăcreativ și transformativ, se perindă prin site-urile web în timpul în care își conturează noi cartografii subiective și noi relații
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
debutează cu volumul Antim. Logos și personalitate, apărut în 1971, căruia îi urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova), inițial teză de doctorat, și trei volume cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”: Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
urmează Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova), inițial teză de doctorat, și trei volume cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”: Expresivitatea involuntară (1977), Figura spiritului creator (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
cu alte produse culturale, nu neapărat literare. SCRIERI: Antim. Logos și personalitate, București, 1971; Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1972; Expresivitatea involuntară, București, 1977; Figura spiritului creator, București, 1978; Istoria limbii române literare, Craiova, 1979; Imanența literaturii, București, 1981; Introducere în poezia contemporană, București, 1985; Sistematica poeziei, București, 1988; Poezia medievală în limba română, Craiova, 1996; Literatura română sub comunism. Proza, București, 2002; Literatura română sub comunism. Poezia, I, București, 2003. Antologii: Poezia unei religii politice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
valabile astăzi când mijloacelor clasice li se adaugă televiziunea și comunicarea on-line, extrem de facile și penetrante, cu impact masiv în mentalul colectiv. Realizează acea punte de legătură între știință și religie, prin faptul că argumentează științific dualitatea materie spirit și imanența spiritului în raport cu materia, fundamentând astfel creaționismul științific (nu dogmatic). „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și înțelepte este terme nul sublim la care ne conduce Fiziologia’’ afirma răspicat Paulescu în lecția din l8 februarie 105 în fața studenților
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și au manifestat aceeași inteligență în a o aborda.575 Lipsa unei severități afișate, în ceea ce îi privește pe cei doi scriitori, a fost asociată cu decăderea moravurilor în epocă, dispariția literaturii cavalerești, trecerea de la ideile unei transcendențe necesare spre imanența Renașterii. Cu toate acestea nici autorul italian, nici cel englez nu pot fi considerați imorali. „Fără îndoială Boccaccio a fost la fel de moral ca și Dante sau Manzoni. Nu trebuie să ne lăsăm înșelați de faptul că povestirile lui ilustrează atât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al doilea rând, păcatul este pozitiv. El reprezintă afirmarea ființei în raport cu neființa. Este momentul intervenției conștiinței. Conștiința care „judecă”, conștiința morală, este „raportul dintre om și Dumnezeu”. Ea se revelează prin păcat. Păcatul este transcendent întrucât este o ruptură a imanenței reprezentând prin aceasta o nouă calitate. Această ruptură strică, tulbură starea originară a omului inaugurând din acest moment existența sa temporală. Păcatul este „începutul istoriei”. În ultimul rând, păcatul este discontinuu. El are caracterul de ruptură, de intervenție bruscă, subită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perspectivă la care, între primii, în modernitate a apelat Paul Valéry. Ridică la statutul de concept lucrarea autorului, unul capabil să-l înglobeze și să-l definească: "Am considerat, ne spune eseista, poietica/ poetica și în coincidența amîndurora în însăși imanența operei. Coincidență vizată sau nu de scriitor, și prin care el, uzînd de multiplele modalități ale figurii numite "punere în abis" (mise en abysse), o desemnează ca atare pentru cititorul operei, făcut astfel părtaș la tehnica de producere a acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a fost zidul de apărare în contra persecuțiilor, a martiriului creștin. Puterea de a rezista acestui îndelung asalt se află în întemeierea credinței creștine pe întruparea lui Dumnezeu în Hristos omul. Deci trebuie obligatoriu să recunoaștem legătura solidă și continuă dintre imanență și transcendență. Deplina comuniune dintre cele două se găsește în "Mireasa lui Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea considerată dezirabilă și folositoare; în consecință, a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a trebuit să se înceapă construcția unei zone în care elementul istoric cultural să poată deveni gazda valorilor sacre, fără ca cele două să se contopească" (V.N.). Transcendența la care are acces creștinul a provocat o continuă neliniște lumii laice aservită imanenței, lume ce se simțea amenințată de a fi astfel umilită, reacția a fost continua persecuție și încercarea de anihilare a creștinismului. Umanismul creștin a fost cel care, prin blîndețe și înțelepciunea sa a reușit să-i îmblînzească furia. Transcendența, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru spiritualitatea religioasă, spiritualitate promovată, în general, implicit, fără un accent special, fiind astfel benefică pentru ambele. Sub mantia umanismului creștin, a puternicei sale tradiții, frumosul e poarta inspirată prin care comunicăm cu Dumnezeu, e liantul, limbaj privilegiat prin care imanența și transcendența pot vorbi una cu alta. Virgil Nemoianu crede, și îndrăznim și noi asemenea, că, "tocmai în producțiile domeniului umanist își găsește frumosul exprimarea cea mai fericită, care poate fi contemplată sau analizată și care induce în sufletele publicului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]