1,810 matches
-
lume. Conștiința umană nu „vorbește” despre sine, ci despre obiecte, fenomene și evenimente exterioare ei. Ea se în-tinde spre lumea exterioară prin procese de percepție, de judecată, de imaginație. Conștiința ar putea fi asemănată cu un fel de „caracatiță cerebrală” - imaterială, invizibilă, infatigabilă - care își întinde tentaculele psihice pentru a „pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până acum, noua avere de privirile curioșilor. S-a tratat, deci, tehnica de calcul ca și seifurile ce păstrau banii și bijuteriile de familie, uitându-se un amănunt foarte important, și anume că noile averi sunt nu cele materiale, ci imateriale, cu forme speciale de utilizare, și cu valori intrinseci, invizibile de cele mai multe ori, căile de protejare folosite până acum devenind ineficiente sau insuficiente. Mai clar, informația, căci ea reprezintă noua avere, devine o resursă de nebănuit a organismelor economico-sociale. Alături de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
când dispare ora”, uitarea - „liniștea memoriei care-și contemplă dăinuirea”, iar „ființa e năpădită de neființă.” Este intuită ordinea metafizică a lumii, însă întrebările rămân în plan secund, precumpănitoare fiind sugestia unor stări care surprind evanescența realului într-o ființare imaterială și mai ales linia fragilă dintre cele două lumi, astfel încât dilema hamletiană devine „a fi și a nu fi”. Prin contemplație, deopotrivă afect și concentrare, existența nu mai e limitată în timp, golul pierderilor sufletești este compensat de prezența permanentă
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
-n fila/ Acelui ceas când încă scrisul/ Nu și-a ales un sens aparte”, de neputința fixării unui sens ultim, ce rămâne mereu inexprimabil. Scrisul e vis („Îmi nălucea că scriu”), e starea cea mai propice îngemănării dintre real și imaterial, iar poetul „transcris de viu pe zidul alb”. La rândul lor, eseurile de semiotică se apleacă asupra unor scrieri din literatura română, engleză și americană, pentru a defini aventura autorului care transpune misterul și unicitatea ființei în imuabilul expresiei literare
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
se va defini, pentru că identificarea presupune diferențierea. În al treilea rând, amprenta timpului Înscrie o generație În suita generațiilor și, totodată, o distinge prin experiența sa unică și durata sa concretă. Generația e o realitate de ordin temporal, ea este imaterială și simbolică. Profund Înscrisă În ordinea socială, ea se Înrădăcinează În dimensiunea istorică constitutivă a ființelor Însele, În materialitatea lor. Este semnificativ faptul că, atunci când se evocă timpul vieții, referința la sine și referința la generația proprie sunt confundate (Attias-Donfut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plan poetic: „Azi parastasul toamnei ți-l dăruiesc, cuminte/ Și vreri - potire sacre - spre Tine le-am deschis/În vie vreau să-ți scutur toți merii Tăi, Părinte/ Ca să mă cerți cu sfaturi aici, în Paradis”. Solitudinea dominată de ubicuitatea imaterială a Creatorului este transformată într-o legătură statornică: „Mai stai, singurătate, să bem azur din oale/ Și-n adieri de chiot să îmbătăm durerea”. Când părăsește aspirația către divin, poetul își pierde speranța, redevenind un inadaptat, rătăcit în cotidian: „Să
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
energiei, decarbonizarea economiei, utilizarea energiei nepoluante (solară, eoliană), investiții în surse de energii renuvelabile; 2) integrarea costurilor sanitare, sociale și de mediu în evaluarea și fixarea prețurilor; 3) descreșterea producției de obiecte materiale inutile, repararea în locul aruncării; 4) creșterea bunurilor imateriale: cultură, servicii sociale, bunuri relaționale (realizate în cadrul unor activități asociative și care pot fi folosite în comun cu acordul colectivului); 5) ecofiscalitate (punerea în practică a unei fiscalități ecologice pentru un fond abundent al tranziției către dezvoltarea durabilă: taxe pe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ca un instrument normativ care recunoaște, pentru prima dată, faptul important că diversitatea culturală reprezintă o moștenire comună a umanității și astfel consideră salvgardarea sa drept un act imperativ concret inseparabil de respectul demnității umane. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a fost ratificată pe data de 20 iunie 2007 de către 78 de state, precizând că acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunitățile și grupurile umane în funcție de mediul lor de viață și activitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
umanității și astfel consideră salvgardarea sa drept un act imperativ concret inseparabil de respectul demnității umane. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a fost ratificată pe data de 20 iunie 2007 de către 78 de state, precizând că acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunitățile și grupurile umane în funcție de mediul lor de viață și activitate, de interacțiunea acestora cu natura și de istoria lor, dându-le un sentiment de identitate și de continuitate și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
august 2003) și Lijiang (iunie 2005). La data de 30 iunie 2005, Memoria Lumii conținea 120 de elemente de patrimoniu documentar care erau repartizate între 56 de state. În anul 1997 a fost definit și conceptul de Patrimoniu oral și imaterial al umanității, iar în anul 2001, atunci când a avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de elemente de patrimoniu documentar care erau repartizate între 56 de state. În anul 1997 a fost definit și conceptul de Patrimoniu oral și imaterial al umanității, iar în anul 2001, atunci când a avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Patrimoniu oral și imaterial al umanității, iar în anul 2001, atunci când a avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
avut loc prima proclamație a capodoperelor culturale imateriale, s-a stabilit o listă prin care se completează lista patrimoniului material al umanității. Conform Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și toate îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cultural imaterial ratificată la 20 iunie 2007 de peste 78 de state, patrimoniul cultural imaterial (PCI) sau patrimoniul viu este sursa principală a diversității noastre culturale, continuarea sa fiind o garanție pentru o creativitate continuă. Conform acestei Convenții, prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și toate îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate pe care comunitățile, grupurile și, dacă este cazul, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Acest patrimoniu cultural
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
înțelegem practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și toate îndemânările, precum și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate pe care comunitățile, grupurile și, dacă este cazul, indivizii le recunosc ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Acest patrimoniu cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreat în permanență de comunități și grupuri umane în funcție de mediul lor, de interacțiunile lor cu natura și de istoria lor, asigurându-le un sentiment de identitate și de continuitate și contribuind la promovarea respectului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în funcție de mediul lor, de interacțiunile lor cu natura și de istoria lor, asigurându-le un sentiment de identitate și de continuitate și contribuind la promovarea respectului pentru diversitatea culturală și pentru creativitatea umană. Convenția mai precizează că singurul patrimoniu cultural imaterial luat în considerare este acela care corespunde normelor internaționale privind drepturile omului și corespunde cerinței respectului reciproc dintre comunități, grupuri sau indivizi, precum și unei dezvoltări durabile. Trebuie menționat faptul că în această acțiune culturală și politică de amploare și extrem de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural; 1975 - ratificarea Convenției de către Franța; 1976 - crearea Comitetului Patrimoniului Mondial; 1978 - înscrierea primelor situri pe lista patrimoniului mondial; 1992 - crearea programului „Memoria Lumii” pentru păstrarea patrimoniului documentar; 1998 - crearea programului Proclamarea capodoperelor patrimoniului oral și imaterial; 2003 - Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Nici acțiunile desfășurate după anul 2003 nu sunt neglijabile cantitativ sau calitativ. Și în ultimii ani s-au întreprins numeroase activități de evaluare, clasificare, inventariere și de finanțare pentru păstrarea și conservarea unor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Convenției de către Franța; 1976 - crearea Comitetului Patrimoniului Mondial; 1978 - înscrierea primelor situri pe lista patrimoniului mondial; 1992 - crearea programului „Memoria Lumii” pentru păstrarea patrimoniului documentar; 1998 - crearea programului Proclamarea capodoperelor patrimoniului oral și imaterial; 2003 - Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Nici acțiunile desfășurate după anul 2003 nu sunt neglijabile cantitativ sau calitativ. Și în ultimii ani s-au întreprins numeroase activități de evaluare, clasificare, inventariere și de finanțare pentru păstrarea și conservarea unor bunuri ale Patrimoniului Mondial, dar toate acțiunile
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
segregare: câtă vreme ești acasă la tine (in your backyard; expresia not in my backyard desemnează atitudinea celor cărora nu le pasă de altceva) sau în spațiul semiprivat al micii tale comunități izolate rezidențial, tolerezi diferența Celuilalt, o diferență oarecum imaterială, prezentă numai în formele sale pitorești și în spațiul public (mâncarea „etnică”, defilarea carnavalescă, târgul de artizanat, bâlciul pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am putut urmări cele mai captivante polemici, cu argumente pro și contra dintre cele mai astuțioase, mergând de la statul neutru până la toleranță, de la impunerea unor valori particulariste într-o localitate multiculturală până la Primul Amendament etc. Iată cum „preferințele” cele mai imateriale (în fond, se putea renunța până și la cablu, important era principiul) au consecințe dintre cele mai tangibile. 21. Cazul Braziliei este de un tragicomic foarte elocvent: în secolul al XIX-lea, pentru a distinge net între indivizi pe baza
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în copacul găunos! Orbii și muții, sunt de pizmuit acum. Ia te uită! obiectul acela e așezat pe două coșuri pline eu saule. Mare pișicher e omul ăsta! Tic, tac - parcă ar fi clipele vieții unui om! O, cît de imateriale sînt toate lucrurile materiale! Există oare ceva real, în afara gîndurilor imponderabile? Iată însuși simbolul temut al morții îngrozitoare, devenit - printr-o pură întîmplare - un simbol al speranței și al sprijinului de care se agață viața, cînd e expusă celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
este rețeaua de prietenii și contacte creată În timpul vechiului regim: ea va alimenta acest circuit de informații, de capitaluri, de idei absolut indispensabile pentru demarajul inițial. Chiar dacă, În sinea lor, ei cred că au pornit de la zero, rețeaua, acest capital imaterial, este ceea ce i-a diferențiat de muritorii comuni: Am pornit de la zero. Capitalul meu erau oamenii pe care Îi cunoșteam În comerț. Ei m-au ajutat, mi-au dat marfă pe credit. Aveam relații În diferite medii, profesionale, amicale, inclusiv
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
după anii ’60, la început cerute pe piață prin noutatea și ineditul lor. Amploarea și concurența actuală și în acest domeniu solicită abordarea lor prin prisma viziunii de marketing, cu folosirea tehnicilor specifice de promovare și menținere pe piață. Caracterul imaterial al serviciului îl postează într-un cadru aparte care, față de produsul material, prezintă dificultăți de concretizare și promovare. Serviciile, neputând fi percepute înainte de consum, sunt înțelese, intuite, cu o bună imagine, numai după o anumită existență pe piață și în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
serviciul de învățământ în aceeași grupă, deși au condiții materiale identice, perceperea individuală determinată de trăsăturile fiecăruia, duc la rezultate deferite atât ca percepere și mulțumire, cât și ca rezultat final de pregătire profesională. Caracterul perisabil este rezultat al caracterului imaterial și al imposibilității stocării serviciilor, cu excepția celor rezultate din cercetarea științifică, care în fond se materializează într-un bun sub forma documentației, dar și documentația nefolosită devine, cu timpul, perisabilă. Caracterul perisabil trebuie înțeles ca o însușire manifestată prin degradarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate fi antiteza - cum altfel? insolubila - / dintre împătimire și analiza ei / dintre descripția-în-act și imaterialul umbrei / de dincolo de peștera lui Platon // poate fi Hamlet de-ar răsturna clepsidra timpului / spre dincolo de crimă - // Dar e Orfeu, Orfeu cel orb urcând / din a infernului genune / și înapoi luând-o iar cu sârg pășind / pe sârma cântecului care
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]