1,199 matches
-
mărimea 8 la puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze, cu 64 de Octave. Am numit acest fenomen “Octomorfoza stelei arzătoare de bioluminiscență solară”. Astfel încât noi, oamenii, la nivel social planetar, nu suntem altceva decât “niște note muzicale în imensitatea variațiunilor de ritmuri cosmice și istorice, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane” (am citat din memorie din opera lui Vasile Pârvan - un renumit savant și arheolog român preocupat de preistoria geto-dacilor și în mod special de civilizația
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
mărimea 8 la puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze, cu 64 de Octave. Am numit acest fenomen “Octomorfoza stelei arzătoare de bioluminiscență solară”. Astfel încât noi, oamenii, la nivel social planetar, nu suntem altceva decât “niște note muzicale în imensitatea variațiunilor de ritmuri cosmice și istorice, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane” (am citat din memorie din opera lui Vasile Pârvan - un renumit savant și arheolog român preocupat de preistoria geto-dacilor și în mod special de civilizația
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Dincolo de zid Autor: Claudia Bota La zidul acesta m-am văzut ghemuită Fără de respirație haotic neîmblânzită Încercând să mă agăț de glasul dorit care-n palmă mi s-a topit. Prin imensitatea spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau
DINCOLO DE ZID de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377000_a_378329]
-
bolnăvicios, în dragostea mea pentru frumos, pentru visarea, chiar utopică, dar fără margini și printre altele, mi-a adus în față frumosul. Legat de scurtimea vieții și mai ales de acea scânteiere de timp care desparte această viață scurtă de imensitatea celeilalte vieți, între un strop de bine și un ocean de speranță nedefinită, ce pot spune?! Mereu, mai ales în clipele mele labile, puneam întrebarea ,, Dacă aș ști ce e dincolo...”, de unde nimeni nu s-a întors să ne avertizeze
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Câte-avea știa că nu-i ajung / Dacă nu le plânge fără moarte. (Ioan Alexandru, Pământ transfigurat. Ed. Minerva, București-1982) ÎNVIE DOAMNE, PETALA DE CAIS ! Stau ca un nor în brațele-ntinse ale cerului, din caierul meu torcând iubire Ție ... Din imensitatea cea fără de hotar, atinge-mi fruntea să-Ți simt primăvara, ce mă-miresmeză cu prospețimea ei ... Sunt rugul aprins de adierea Ta ... În fiecare rază a Ta, reînvie lin pământul, și chiuie Stejarul ... A răsărit o ghindă ! În roua Duhului Tău
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
rugat eu, s-a oferit singur. Apoi faptul că m-am zbătut să-l salvez, nu-i de ici de colo. Probabil că el n-ar fi făcut-o, ar fi chemat rechinii și aș fi dispărut, fără urmă, în imensitatea oceanului. E doar o presupunere răutăcioasă, fiindcă în sufletul meu îl iubesc pe Voquin, cu toate că i-am făcut nenumărate mizerii, inclusiv un copil, în timp ce el mi-a plătit răscumpărarea la pirații din Caraibe, mi-a dat un castel și îmi
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
mâinii tale, Cu mâna iar să mă petreci din prag, Cum o faceai și altă dată, cu atâta drag. VALSUL FLUTURILOR Atâția fluturi dansează, prin viață, Dezlănțuind în lumina cuvântului Prin cercuri multicolore purtate de vânt, Un vals ritmic al imensității destinului Destine unice într-un spațiu fără egal, Aripile pulsează gîndurile sufletului tău, Adormit de timp, Un timp al renașterii ce te poartă la viață, Îmi cresc aripi ce mă-nalță spre cer, Nu e vis? Este viață. Fluturii dansează
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
s-au apucat să strângă scoicile, îndesându-și-le lacomi prin buzunare. Apoi, când după o vreme, buzunarele se dovediseră neîncăpătoare pentru toată această comoară pe care mare nu înceta să o reverse pe țărm, s-au oprit privind lung imensitatea aceea de apă limpede ce se spărgea clipocind în valuri mici pe țărm. Unul după altul, fără încetare, lin, sau uneori împroșcând cu stropi strălucitori în lumina soarelui ce se răsfăța pe cerul fără nori al unui februarie primăvăratec, fiecare
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
admirabilei artiste Florina Cercel rămâne curată. Au purtat-o frământările succedate în cadență demonică și în conlucrare cu adânca tristețe prin iadul în furtună în care și-a văzut câteodată sfâșiați pe cei mai dragi ai ei. Sumbră și ucigătoare imensitate de chinuri pentru o viață de copil, odinioară, apoi de femeie cu frăgezime sufletească! Numai și numai bunătatea, forța răbdării, lumina înțelepciunii, temelia statorniciei i-au cruțat spiritul până azi, singurul scut al sieși! Așa a rezistat să nu cadă
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
și șase ani, ce lucra ca vânzătoare într-un magazin alimentar, blondă, cu ochii căprui, minionă și cu formele cam plinuțe pentru înălțimea ei, nu prea mult totuși sub cea a Anei. Era pentru prima dată la mare și văzând imensitatea întinderii de apă, s-a minunat ca un copil. Cum bătea un pic de vânt dinspre larg, îi plăcea să se joace aruncându-se în valuri, ținând-o pe Ana de mână să nu fie luată de curent. Primul contact
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
tău ușor de lăcrămioare, pe marea cerului să zboare păsările călătoare ce sunt vâslași aducători de bucurie, voie bună, a lor cântece inconfundabile natura o inundă. Visez să fiu lumină prin alaiul variat de flori, ce ne dă viață prin imensitatea ei de culori, la pâraiele cu apă limpede, pur-cristalină, la mierle ce se-alătură orchestrei pe colină. Visez să mai trăiesc doar o singură noapte în fiecare zi ce mi-e atât de departe, să-mi amintesc cu drag și
PRIMĂVARA MEA DIN VIS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372773_a_374102]
-
în tot ce e viu/ Există/ ceva îmbătător și aparținând tuturora. Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris, edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
a piloților? Eu cred că ea aparține speciei! Există în noi, în fiecare, spre astre o chemare, o atracție a înălțimilor, chiar dacă nu toți zburăm. Din clipa în care omul, ridicându-și prvirea spre cer, s-a lăsat fascinat de imensitatea lui albastră și pură, a simțit și nevoia de a se înălța, de a ști, de-a atinge cu mâna imensitatea, de a și-o însuși. Revelația legăturii, a integrării noastre în Univers, a învins teama desprinderii de Pământ!... Referință
ZBORUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374638_a_375967]
-
chiar dacă nu toți zburăm. Din clipa în care omul, ridicându-și prvirea spre cer, s-a lăsat fascinat de imensitatea lui albastră și pură, a simțit și nevoia de a se înălța, de a ști, de-a atinge cu mâna imensitatea, de a și-o însuși. Revelația legăturii, a integrării noastre în Univers, a învins teama desprinderii de Pământ!... Referință Bibliografică: ZBORUL / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1497, Anul V, 05 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ZBORUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374638_a_375967]
-
în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de lumină, prispa dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a dăruit Antologiei prinosul său de suflet, imensitatea trăirilor transpuse în versuri sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu/ Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii/ A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de lumină, prispa dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a dăruit Antologiei prinosul său de suflet, imensitatea trăirilor transpuse în versuri sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu/ Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii/ A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Poeta strecoară și versuri reflexive, de tip panseistic: „Cine nu crede că viața ne lasă,/ Puterea
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
scumpă pentru toți,/ Fără de preț, cea mai gustoasă.//” (În vară) „Cade dulce văzduhul în prag -/ Apa, vântul cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.//” (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. „Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.//” (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
ori, răspunsurile la întrebările vieții sunt total neașteptate și, în această privință, autorul ne deschide ochii și inima să putem percepe lumea mai bine. Abordarea atâtor domenii (practic, toate) - autorul își dovedește erudiția, dar și capacitatea de a selecta, din imensitatea experiențelor vieții umane, doar pe acelea din care celălalt (cititorul) poate trage niște concluzii utile, putând învăța ceva. Mari adevăruri sunt inserate aici, nicidecum sentențios, cu atât mai puțin pline de trufia celui care cunoaște Adevărul suprem, ci cu înțelepciunea
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE Se spune, în general, că o carte naște altă carte. Confesiv, Marian Malciu recunoaște în primul capitol al cărții sale, ”RUGINOASA - ISTORIE, CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ”: Timpul universal s-a scurs în propria-i imensitate, fragmentând și risipindu-mi timpul personal (pe care ni-l creăm singuri, de altfel, măsurându-l după legile noastre) în diverse activități la care am fost angrenat.”, motiv pentru care, o perioadă de câțiva ani, nu a reușit să respecte
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARESe spune, în general, că o carte naște altă carte.Confesiv, Marian Malciu recunoaște în primul capitol al cărții sale, ”RUGINOASA - ISTORIE, CREDINȚĂ ȘI CULTURĂ”: Timpul universal s-a scurs în propria-i imensitate, fragmentând și risipindu-mi timpul personal (pe care ni-l creăm singuri, de altfel, măsurându-l după legile noastre) în diverse activități la care am fost angrenat.”, motiv pentru care, o perioadă de câțiva ani, nu a reușit să respecte
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
în cea mai neagră etapă din viața lui, dar acum pornea la drum cu ,, toate pânzele sus”. Viața socială, asemeni celei profesionale, suferise daune serioase în ultima vreme, deci nu se putea plânge de lipsă de ocupație. Doar nopțile, în imensitatea patului de burlac, anumite amintiri îi mai tulburau somnul întârziat pe undeva, asemeni unor bondari zgomotoși și insistenți, dar se opunea cu vehemență acelor ,, atentate” mârșave la liniștea lui, care sfârșeau înghițite lacom de tihna somnului venit în ajutor. Astfel
DILEME ( FRAGMENT 28) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375648_a_376977]
-
forme și culori. Toate aceste momente revelatorii, însoțite de o intensă trăire, îl determină să-și pună întrebări, să caute răspunsuri care să-i aducă frântura de liniște. Și iată ce ne spune poetul: ” acum înțeleg/ bătaia inimii mele / în imensitatea văzduhului/cuvântător -/ câmp de vise,/ gânduri călcate-n/ mii de isoscele,/ acum, când/ Soarele încearcă să apună / pe brațele lungi / cât razele din priviri,/ acum înțeleg/ nefirescul din mine, / nenăscutul / din care aș vrea să evadez,/ în care mi-e
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
umbră și resemnare? Ce se va întâmpla cu muntele și cu Sisif? Cine va mai trudi, zi și noapte, cu speranța că și zădărnicia este o cale a devenirii. Să devii, ce? Și poetul se vede un punct insignifiant, în imensitatea văzduhului, bântuit de teama revenirii în același ”cerc istovitor”. Concretul, în poeziile lui Ioan Gheorghiță, capătă nuanțe străvezii, eterate, compunându-se din nostalgia unei lumi abia tangibile, dincolo de grosierul materiei, de realitatea imediată, căutând, cu ardoare, o viață a sunetelor
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
lumi, acestor cărări pline de primejdii și ispite. Speranțele nu-i sunt deșarte deoarece ”dintr-un crâmpei de cer”, în ceasul de rugă , vede cum !” Un înger coboară lin, dinspre zenit, ”, acel înger păzitor atât de mult așteptat. Încrezătoare în ”imensitatea iubirii”, în ACEL Albatros care poartă pe aripile-i uriașe ” Câte o sămânță, care va rodi în duh și adevăr”, aceasta este convinsă de renașterea tuturor lucrurilor: Prin a Ta revelație, reînvie întreagă creație”. Poezia Claudiei Bota este cea a
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
în tot ce e viu/ Există/ceva îmbătător și aparținând tuturora.( Există un fel de bucurie sălbatică ... ).In schimb la Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]