3,483 matches
-
depășesc pe cele față de trecut”. Popoarele civilizate practică o imitație selectivă, pe când celor mici le este specifică o imitație integrală. Legea imitației, situată la baza sincronismului, acționează de sus în jos, „de la aristocrație la plebe”, de la orașele mari către provincii. Imitația are loc dinspre exterior spre interior (de la forma la conținut). Principiul sincronismului în literatură înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor care conferă originalitate și modernitate fenomenului literar. Nu e vorba de un împrumut fără discernământ, ci de o integrare
DE SINCRONISM... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367582_a_368911]
-
retrage coada-ntre picioare, revizuind mai toate ideile preconcepute și pretinzând adesea contrariul. Dau un exemplu: e-adevărat că multe dintre atracțiile orașului sunt inspirate din construcții monumentale ale Europei antice, dar ele nu arată nici pe departe ca niște imitații ieftine, ci mai degrabă ca un omagiu adus originalului, nu arareori cu mici îmbunătățiri de-a dreptul mișcătoare. Așa se face că cerul de deasupra Colloseumului Roman, al Pieței San Marco, al canalelor traversate de gondole venețiene veritabile, al cartierului
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
orice preț, un poet apolinic trăind în idei sublimate pe care le studiază din toate unghiurile, un poet care refuză fraza goală și vidul exprimării plate, fără sens, un talent ponderat și mai ales de sine stătător, evitând pastișa și imitația sterilă, un poet care trăiește nostalgia copilăriei și a pădurilor, ca zonă a purității, posesorul unei voci lirice cxare a căpătat originalitate și profunzime în exprimare, fiind capabilă să transmită emoții adânci și durabile, un condei remarcabil, un poet ce
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
și telespectatorilor Lorenna este dacă o eventuală adâncă taină stă în frumoasa și agreata ei prezență publică. Răspunsul este conținut în stabilitatea evoluțiior sale. Nu se poate admite ipoteza niciunei taine, frumusețea, talentul, decența, inteligența, eleganța, generozitatea Lorenei nefiind nici imitații, nici capricii, nici flacăra lumânării de ceară, ci o valoare universală, păzită de chiar firea lucrurilor veșnice, regenerabile. Cu ele, Lorenna își aduce aportul la înfrumusețarea, estetizarea, îmbucurarea vieții altora pentru că aceasta-i datoria dintâi a artistului, iar dacă el
LORENNA. UNIFORMITATE ÎNTRE CE TREBUIE SĂ FIE ŞI CE ESTE ARTISTUL… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364759_a_366088]
-
interioară, acolo unde pot să se redescopere pe ei înșiși, în zone ale sufletului conștientizate mai rar sau mai puțin¬? Și tocmai atunci, când Nașterea Domnului ia amploarea unui act cosmic, germanii au pus brazi împodobiți pe deasupra tranșeelor. Privindu-și imitațiile de podoabe din pom - simple lampioane de hârtie - soldații s-au simțit dintr-odată cuprinși de febra Sărbatorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum”. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnică, transmițând urarea
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
al Domnului. Virtuosul îmbufnat nu e prietenul Mântuitorului, ci jinduitorul după diavol. Ascetul arțăgos nu e autentic. Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
de la un capăt la celălalt de manevrele lui. Lăsase platformele cu materie primă în incinta fabricii, iar vagoanele de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor vagoane, simplu, clase. Erau imitații în miniatură ale vagoanelor de pe căile ferate normale. Vopsite în verde, dar foarte murdare. De funingine, pentru că locomotiva mergea cu cărbuni. Ea era neagră tăciune, doar anumite piese îi străluceau ca aurul. Dar nu erau din aur, cum ne păcălise
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
să ajungă să aibă grijă ca mașina să nu fie zgâriată de către curioși și însoțit de un alt tânăr a intrat în clădirea barului. Într-o încăpere de circa doisprezece metri pătrați, mobilată destul de elegant, cu fotolii având tapițeria din imitație de piele de culoare maron, confortabile și un birou pe care tronau mai multe bibliorafturi, alături de o lampă de birou, un bărbat rotofei, nu prea înalt, cu obrajii parcă de hârciog se ridică în picioare și întinse mâna spre cei
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A.E.Baconsky ca realitate suprapusă,iar G.B.Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de poeți căci poezia nu este decât imitație.Numai contradicția acceptată și evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural,ne duce cu gândul la eden.Platon spune că poeții crează fantome,și nu realități,fapt ce ne duce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
nu tăgăduia influența pe care au avut-o asupra sa câțiva dintre marii scriitori ai lumii- printre care amintește și de Shakespeare.Poetul- care avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale și imitații din autorii Europei ... tom I, Iași, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povățuit cu înaintașii lor. După 1848, în primul deceniu al celei de a doua jumătatăți al secolului XIX-lea
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]
-
lemn; Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară Și se ferește strașnic să calce pe termite Căci datoria lui atât e: să imite Cum și noi suntem două plăpânde imitații De care n-au să știe vreodată invitații; Să-ți ceri bilet de voie căci părăsindu-ți locul Figura de ansamblu, n-o afectează jocul Să-mi spui ce ai de spus discret și pe șoptite Cum picură tăcerea în
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362008_a_363337]
-
tiparul strâmt situație-limbaj-caracter. Inspirata schiță „Teste de cultură”, de pildă, nu se nutrește nici din incursiuni în caracterologie, nici din aventurile limbajului, nici din comicul de situație, ci operează dezinvolt într-un alt registru, cel apt să sugereze, prin ștrengărească imitație, stupiditatea țanțoșă și ridicolă a celor ce oficiază a-cultural taman în postata culturii. Iată câteva mostre-sugestie propuse de Schor în trena „testelor de cultură” prezente în mai toată presa mapamondului: TIBIA - a/ localitate din Egiptul antic, capitala regatului pe
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
tendința educativa, chiar moralizatoare, ceea ce poate înăbuși spontaneitatea, naturalețea, firescul. Abordarea universului infantil presupune cunoașterea psihologiei copilului, cu disponibilitatea spre informare, adptare, crearea unui mediu adecvat propriilor interese. Toate aceste aspecte iau la copil formă activității că joc, fie de imitație fie uneori de concepție. Din perspectiva jocului, imposibilul devine posibil, imaginarul devine realitate și astfel se explică entuziasmul cu care copilul participa la lumea fantasticului. Pe de altă parte emoția întâlnirii cu miraculosul poate fi inhibitiva și de aceea acesta
CĂRŢILE COPILĂRIEI ÎNTÂMPLĂRI HAZLI CU O NEPOŢICĂ POVESTITE DE BUNICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365494_a_366823]
-
simț al esteticului pe care artistul și-l autoimpune, iar receptorul îl așteaptă și-l pretinde.Căci creațiile artistice sunt opere zămislite de oameni pentru oameni, pentru nevoile lor de frumos și pentru aspirațiile lor înspre mai frumos. Constrânsă la imitație, arta se vulgarizează, după cum dacă navighează doar în apele irealului (literatura științifico-fantastică, de exemplu), aceasta intră în categoria sui-generis de artă anticipativă. Istoria ne demonstrează că arta autentică niciodată nu se confundă cu realitatea, pentru că în ea se evidențiază contribuția
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
mici suprafețe de pe fațadă, care a fost refăcută. Abia pe locul trei aș așeza St Paul's Cathedral deși, ca mărime, este prima din cele văzute în acest circuit. Nu m-a impresionat prea mult pentru că mi se pare o imitație ștearsă a bazilicii San Pietro din Roma. Nu e vorba numai de dimensiunile colosale, sau de cupola care aduce cu cea a lui Michelangelo, dar până și baldachinul din fața altarului seamănă cu cel al lui Bernini. În schimb, am admirat
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare. Într-o perioadă în care poezia eminesciană ilustra strălucit modul în care etapele pot fi arse din direcția unei beletristici funcționale, prin progresiva abandonare a straiului inutil, Macedonski se complace în imitații facile ale unor modele presupus ilustre, practica eufonia, se încăpățânează să demonstreze genialitatea unor lucrări pe care nu le remarcă nimeni, își traduce și își public la Paris opera în jurul cărora face mult zgomot, pândind disperat reacția criticilor la modă
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
mult. - Da, Aela! De asta mă iubesc și lupii mei atât de mult. Oare unde or fi cei doi ștrengari? Talestri se opri și scrută cu privirea valea. Duse două degete la gură șuierând scurt, de trei ori, ca o imitație a vântului. Două umbre apărură din senin, în vale, și începură să urce spre cele două fete. Erau cei doi lupi, prietenii devotați ai prințesei, care o însoțeau peste tot. Acum lipsea doar calul negru, Draconarius, de care Talestri avea
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
microantologie lirica, în spiritul Evangheliei a V-a, apărută nu demult, care s-a bucurat și se bucură de atâta apreciere. Poet religios, cât se poate de profund, Constantin Ghiniță, aflat sub semnul imaculat al Poeziei adevărate și nu al imitațiilor de sezon, se prezintă cu un grupaj reprezentativ care debutează cu o Prefață lirica, în care spune: „până și aerul cu sete mi-l mușc” ; „și nu mi-e rușine cu sufletul nud”. Un poem tulburător este Adaosul ce-mi
(EVOCARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351290_a_352619]
-
insistent, pe Terra, până la obscenitate? NNN: Cred în funcția cognitivă și etică a artelor, adică în capacitatea lor de a exprima potențat trăiri, adevăruri. Dar, nu admit deturnări de la menirea artistică. Pepiniera creatoare trebuie protejată de influențe evazioniste și de imitație. Multe “edituri“ de cartier, scot pe bandă (ca la panificație!) munți de maculatură ; deliruri stoarse din creiere înghețate... “Șanse ?“ Artiștii au aripi pentru toate vremurile. 11-AB: Am avut mulți ani în care revista noastră (“CONTRATAC”) era, semestru de semestru, amenințată
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
să purifice sufletele, să domine pasiunile, să vindece durerile. Pitagorismul a creat o teorie mai largă a muzicii în care a intrat conceptul de „muzică a sferelor”. Potrivit acestei teorii, muzica - prima dintre artele care produc plăcere - este esențialmente o imitație a muzicii sferelor. Modelul ei este armonia cerească, e determinantă de vitezele aștrilor, de distanțele dintre ei, iar acestea se găsesc în raport similar cu intervalele consonante ale octavei [5] . Cosmosul, așadar, cântă, dar pentru om, a cărui ureche a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a cărui ureche a devenit insensibilă, această cântare este tăcere. Sufletul însuși, este o armonie sau o acordare bazată pe proporția numerică. Conform principiului „asemănătorul recunoaște asemănătorul” sufletul răspunde bucuros la vibrațiile armonioase ale muzicii sferelor; astfel, muzica, ea însăși imitație și vehicul al melodiei divine, este în măsură să acordeze sufletul cu acea armonie veșnică a stelelor și deci funcția ei este de-a redeștepta în suflet pecetea obârșiei divine. Banchetul, Platon descrie Frumosul absolut ca pe o Frumusețe care
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de către căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o posibilă așezare protourbană. Considerații finale Istoricii nu s-au
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
vine mâine părintele cu/ cioana prin sate (că) se apropia Crăciunul,/ trebuie să privim și noi... De ce trebuie? Ce atâta/ indiscreție, vine altă/ istorie, (...)". Întoarcerea în timp se face printr-un prezent ambiguu văzut prin "fereastra" viziunilor. Femeia este o imitație a impresiilor bărbaților născuși de ea, de fapt o imitație apocrifă a halucinațiilor ideale născute din dorințele neîmplinite. "Propriile/ lor resentimente de femei și resentimentele/ bărbaților pe care i-au născut, de care se simt răspunzători: unele/ desfășurând la/ loc
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]