2,253 matches
-
benefic la vârsta senectuții, nu?! Norocul său era împrumutul de la Gabi care, culmea, avea ca fost profesor toată vremea meditații, deci bani de buzunar! Amicul îi da cu 10% dobândă. Când nu-i trebuia mărunțiș, Sandu își detesta prietenul. La impas, îi ruga de sănătate. Simbiotica se-ncadra perfect între cele patru veniri anuale ale fetei sale în țară. Mezină între cei trei copii era comoara lui și la propriu, și la figurat. Îi depunea în cont o sumă bunișoară, doar
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
elucidăm misterul. Nu vă doresc răul, ci din contră, vreau ca moștenirea voastră să nu încapă pe mâinile unor șarlatani. Bărbatul povesti despre ispita diavolului care-l luase de acasă și-l plimbase prin pădure, apoi pățania cu castelul și impasul în care se aflau. - Copii mei, aveți deplină încredere în mine că sunt om cu frica lui Dumnezeu. Nu divulgați secretul. Mă voi interesa la județ despre procedura ce trebuie îndeplinită. Nu scoateți la vedere nici o bijuterie sau galben care
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
trece prea grăbit. Nu are cum oftările-mi s-audă, Ducând cu el ecouri pribegind. Îmi vii în gând și clipa mi-e răvașul, Pe care scriu un vers în cinstea Ta. Doar Tu îmi știi ce mare mi-e impasul, Și depărtarea este tot mai grea. De când e omenirea, iubirea e iubire, Înveșnicind trăirea pe pământ. E ca un foc ce nu se poate stinge... Că arde-n el în taină untdelemnul sfânt. Adie vântul serii și scriu pe frunza
ECOURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383912_a_385241]
-
pe al vieții-mi drum e doar cules. Din ce în ce mai mult când mă întorn al împlinirii corn stau și-l ascult. Din ce în ce mai rar, îmi amintesc c-am stat în mod firesc și în amar. Din ce în ce voios trec prin impas, căci ce a mai rămas e-așa frumos! Anatol Covali Referință Bibliografică: De-o viață urc Din ce în ce / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
puteri materiale e azi spectacolul folcloric. E o nepăsare absurdă față de muzica autentic românească, pe când invadează cea oriental-neveritabilă. E o cronică boală în cultură, o devastatoare criză de bani și totuși, muzica populară merge mai departe! Dar acesta-i un impas, nu o gravitate, câtă vreme există artiști ca Gelu Voicu, și Gelu Voicu, firește, care gândesc intransigent și se dăruiesc scenei, publicului, culturii spectacolului de ținută folclorică, generos, cu dragoste! Fără a fi extravagante, astfel de spectacole sunt sincrone cu
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
o aiureală viziunea mea dar, fără să vreau, sunt sclavul vechii mele profesii, de inginer de cercetare. Ar fi trebuit să-ți pun eu această întrebare. De ce?! Pentru că în vasta mea experiență de viață nu am reușit să ies din impas și poate chiar din cauza structurii mele sentimentale labile. Iar căpoșenia mea proverbială m-a împiedicat să cer ajutorul cuiva, neutru, înțelept. Da, mă întorc la caracterul ultra analitic al soluției căutate, la descifrarea nepărtinitoare a cauzei, la încercarea de înlăturare
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
grave; patru puncte cardinale ale unei persoane care a trăit, a iubit, a urât, a râs și a plâns. Acum se relevă doar un gol cu patru laturi, o grotă cu reverberații neînțelese, orbite fără retină. În fața acestui punct de impas, apare artistul, care reclădește pe acest schelet musculo-cavitar o sumedenie de imagini și de idei, de culori și de trăiri. Nu asamblează piesele unui puzzle ci plămădește, creează - derivata întâi, derivata a doua - o matematică artistică de ordin superior posedând
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
multiculturalismului și democrației fără limite, mult prea de stînga, mult prea antireligioase! Eu militez pentru echilibru, pace și înțelegere între națiuni. Trebuie să existe un echilibru perfect între securitate și libertate. Din păcate, democrațiile occidentale au ajuns într-un mare impas! Întreaga planetă trăiește o stare endemică de război civil înarmat. Atacurile teroriste din Franța sînt un duș rece peste puterile Europei. Și nu numai. Să subliniem cu două linii faptul că ura față de alte națiuni, fanatismul etnic, religios sau ideologic
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
cu sârguința și, în fond, cu indiferență, în voluptate pașnică și anonimă”. Aș putea extinde citatele pentru a evita o confesiune clară. Rezumând ce spuneam anterior: deși extrem de diferiți, Cioran și Kafka au surprins, cu acuitate și în formulări memorabile, impasul existenței - efemera rătăcire terestră, deruta a solitarului în câmpul mereu limitat și adesea absurd al viețuirii și al speranțelor iluzorii... În România, mai mulți oameni de cultură și scriitori se opun predării religiei în școli. Dvs. ce părere aveți despre
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
situațiile de criză prin reguli și proceduri, ceea ce poate face ca lucrurile, de multe ori, să dureze timp îndelungat, prietenul japonez se declara uimit de modul în care românii găsesc mereu soluții noi, nu se blochează niciodată atunci când intră în impas și găsesc mereu soluții ingenioase la probleme. Prin activitatea ta, aduci un prestigiu enorm Universității Româno-Americane. Cum apreciază studenții tăi, dar și colegii tăi, eforturile tale? Ai parte de susținerea dorită și dacă nu, cum reușești să-ți duci la
Centru privat de studii româno-japonez – la 10 ani [Corola-blog/BlogPost/93375_a_94667]
-
descurcasem cu teoria cumva, în schimb problema nu-mi ieșea deloc, mă și vedeam cu nota mult diminuată, căci Lari punea mare preț pe probleme. Privind spre mine din prima bancă, de unde ședea, Angela își dăduse numaidecât seama în ce impas mă aflam. Atunci o văzusem că ridică ușor două degete și, întrebată fiind de profesor ce dorește, ea îi spusese abia șoptind că ar ruga să i se permită să-și ia batista din palton. Bineînțeles că profesorul nu avusese
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
Țară cu piept de aramă, Pe umerii goi îți punem năframă Să treci și prin viscol în iernile sure, Frumosul din noi nu pot să ni-l fure! Bătrâna mea Țară cu miere în glas Aud ciocârlia când sunt în impas Și mierla-n cocerte prin crângul de dor Aici m-am născut aici vreau să mor! 2 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Bătrâna mea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
pipi pe gardul muzeului. Și tot așa, zeci de pagini cu date, voit eronate, despre condiția ta psihică. Ți-a ieșit pentru că ești tot mai convins de jocul din joc. Medicul se crede prea deștept; citești: Cred că, printre altele, impasul în care se află E. se datorează și unei crize afective. S-a interesat de el o femeie; cu vreo cincisprezece ani mai tânără, frumoasă: deprimată, mi-a zis că E. nu a iubit-o niciodată, oricât s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
le lezez sensibilitățile culturale. N-am marșat Însă cu entuziasmul așteptat la dezlănțuirea lor de patriotism local, motiv pentru care dialogul a Început să se rarefieze, eșuând curând Într-o lâncezeală politicoasă. M-am simțit oarecum vinovat de intrarea În impas a discuției - În fond, amândoi fuseseră amabili și Îndatoritori cu mine, mi se puseseră de bunăvoie și nesiliți de nimeni la dispoziție, ghizi ad-hoc Într-o urbe necunoscută, iar pe mine, poftim, mă loveau din senin, din iarbă verde principiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi mai umilitor decât să cobori de la statutul de minune a lumii și pildă a viețuitoarelor (parcă așa proclama un dramaturg omul cu majusculă, nu?) la aceea de cobai? - Nu vă contrazic, Însă cred că putem depăși cu relativă ușurință impasul. În fond, cu ce este mai bună ignoranța care ne Învăluie dintotdeauna existența? Sau, ca să revenim la Începutul dialogului, cu ce ne-ar Încânta certitudinea că succedem pe scara evoluției unor maimuțe antropoide ori că suntem creația lui Dumnezeu? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de mai bine de un an indisponibil pentru continuarea istorisirii cu care se Îndatorase cititorului nostru. CÎnd acaparatoarea aventură a luat sfîrșit - drumurile frumoase nu duc departe - Încercînd să-și reia firul povestirii s-a găsit deodată Într-un penibil impas. Toate căile care l-ar fi putut conduce Înapoi fuseseră tăiate, personajele Își pierduseră identitatea, scena era goală. O ciudată amnezie Îl făcea incapabil să se Întoarcă În trecut, iar o incursiune salvatoare În zona imaginarului Îi era la fel de inaccesibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
eu însumi urlu și că propria mea mână îmi închide gura. 4 O singură întrebare, o întrebare înfricoșătoare, m-a terorizat în tot acest anotimp al cocainei. O întrebare cumplită, căci a răspunde la ea însemna fie a intra în impas, fie a păși pe calea celei mai îngrozitoare viziuni despre lume. Înfricoșător era că această viziune jignea acel teritoriu luminos, gingaș și pur pe care nici ultimul ticălos nu l-ar putea jigni în mod sincer și liniștit: am numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
această alternanță de sentimente doar o calitate a cocainei care se transmite organismului meu sau ea relevă un atribut al organismului meu care devine mai vizibil tocmai datorită cocainei? Un răspuns afirmativ la prima parte a întrebării ar însemna un impas. Un răspuns afirmativ la partea a doua a întrebării ar deschide un câmp foarte larg de interpretări. Este evident că, atribuind reacția atât de acută a sentimentelor unui specific al organismului meu (atribut care, grație cocainei, devine mai pregnant), prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din lume la un loc nu ar fi putut calcula toate aceste probabilități. Eh, desigur că pentru niște ființe supreme, toate aceste lucruri n-ar fi reprezentat o problemă. Iarăși ajungea în acel punct în care logica îl punea în impas, iar pentru a găsi explicații era nevoit să apeleze la supranatural. Nu, unica soluție era să se lase în voia evenimentelor, să facă tot ce putea pentru a ieși cu bine din toată povestea aceasta, după care să-și vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
paznicul nu voia să-i spună adevărul. Oare nu urmărea decât să-l pună din nou la încercare. Nu, nu aceasta era explicația, Calistrat vorbea serios. Inspectorul își dădu seama pe loc că bătrânul se află cu adevărat într-un impas. Știa ce trebuie făcut dar nu și cum să ducă la bun sfârșit acest lucru. Dacă se aștepta cumva la o soluție din partea acestuia, trebuia să-și ia gândul. Nu de la Moș Calistrat urma să vină aceasta. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fără toiag erau morți amândoi, așa că se trânti pe burtă și începu să pipăie febril malul abrupt, sperând să simtă sub degete lemnul lustruit al acestuia. Nici nu se mai gândea la vâlva care, fără îndoială își dăduse seama de impasul în care se găseau și acum, probabil că se pregătea să se repeadă peste ei. Era culcat cu capul în jos spre fundul vâlcelei și mai mult aluneca la vale decât se târa, căutând cu disperare toiagul. Nu-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
l-au găsit și ce au făcut după ce au declarat decesul și l-au băgat în pământ. În regulă, se declarase de acord Cristian. Hai, să vorbim cu el! În definitiv, nu avem nimic de pierdut. Ne aflăm într-un impas și orice informație în plus este binevenită. O luase de mână trăgând-o spre ieșire. Stai! îl opri ea. Se apropiase cu pași mari de lavița de lângă masă și smulse cuvertura care o acoperea. O luă de acolo și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
său ar fi putut fi interpretat ca o impolitețe de neiertat, s-ar fi ridicat imediat de le masă și ar fi luat-o pe Ileana de o parte, ca să se sfătuiască cu ea. Tot micul Mihăiță îi scosese din impas. Plânsetul său îl întrerupse pe bătrânul comisar și pusese capăt mesei. Cu toții se ridicaseră de pe scaune, năpustindu-se în camera unde dormea copilul. Cristian răsuflă ușurat și îi făcu semn soției că vrea să vorbească cu ea. Sunt aici! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vreodată curajul sau mijloacele de a controla capitalismul și consecințele sale entuziasmante și, în același timp, sinucigașe. Astăzi, după ce democrațiile de piață au parcurs o mare parte a drumului prefigurat de autorul Capitalului, după ce socialismul s-a rătăcit în atâtea impasuri prevăzute și denunțate de Marx, supraviețuirea durabilă a unei omeniri libere, fericite, diverse, echitabile, dornice de demintate și de respect pare imposibilă. Chiar și simplul fapt de a reflecta la așa ceva pare o zădărnicie. Și totuși: când, în 1516, Thomas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nimeni să treacă, Vă felicit pentru memoria excelentă, dar ordinele, din când în când, trebuie să fie flexibilizate, mai ales când faptul se dovedește a fi convenabil, exact așa cum se întâmplă acum, Nu înțeleg, Explic, mâine, după ce se rezolvă acest impas, după ce se zdrobește subversiunea și se liniștesc spiritele, vom convoca din nou alegeri, e sau nu e așa, Așa e, Credeți că vom putea avea certitudinea că toți cei pe care i-am respinge ar vota din nou cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]