35,972 matches
-
fie pe ton critic și ideologizant. În manualul de clasa a VIII-a din 1971, Decebal e descris ca un personaj istoric, Traian nu: Cauzele care l-au îndemnat pe împăratul Traian (98-117) să hotărască cucerirea Daciei au fost multe. Imperiul român trecea printr-o grea criza financiară, așa încît luarea în stăpînire a minelor de aur și a tezaurului dac apărea că mijlocul cel mai sigur de a pune capăt crizei. Nevoia de sclavi și, mai ales, nevoia de a
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
luarea în stăpînire a minelor de aur și a tezaurului dac apărea că mijlocul cel mai sigur de a pune capăt crizei. Nevoia de sclavi și, mai ales, nevoia de a înlătura primejdia pe care statul dac o reprezenta pentru imperiu"... etc. La nivelul implicațiilor, Traian reprezintă în acest text doar clișeul exploatatorului și al pericolui extern (cu o aluzie la cercurile financiare internaționale). Un Occident invidios dar și temător stătea față în față cu un popor invidiat, pașnic dar totuși
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
a cititorilor români nu cunosc acest episod și conflict româno-maghiar, recuperarea lui fiind nu numai necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar, si venirea la putere a social-democraților și comuniștilor, au coincis cu disperate accese anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai; somata de Antanta, amenințată de haosul economic și social intern, proaspătă republică sovieto-ungară, face valuri nu numai de internaționalizare a revoluției, ci și de redobândire a teritoriilor de pe vremea imperiului. Perniciosul vis comunist și imperial, cu mari posibilități de a deveni realitate, nu mai putea fi contracarat de aliați decât prin soluții militare, de vreme ce Ungaria, ca parte învinsă în război, nu se supusese Conferinței de Pace. În acest sens Antanta
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
ținută morală. Întrebarea e dacă aceasta trăsăstură de caracter poate fi singura îngăduita în comportamentul unui om politic proeminent, unde abilitatea și adaptarea sînt, cu siguranta, absolut necesare. Se pare ca Maniu a rămas prizonierul vechii sale activități politice sub imperiul Austro-Ungar, neputîndu-se adapta, defel, după primul război mondial, celei regățene, mai ales din București, cu moravurile sale specifice. Aceste întrebări și încă altele au fost, pînă acum, ocolite în monografiile despre Iuliu Maniu, fără de care nu se poate creiona totuși
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
a început destrămarea armatei austro-ungare, Maniu părăsește regimentul sau, pleacă la Viena unde ocupă o parte a clădirii Ministerului de Război, adunînd ostașii români reîntorși de pe front, care, chiar la cererea autorităților, au preluat, pentru cîteva zile, apărarea capitalei fostului imperiu. În fruntea armatei românești disciplinate, s-a înapoiat la Arad, declarînd ministrului maghiar trimis, aici, pentru tratative, că solicită ăruperea completă de Ungaria". Și-a menținut atitudinea și la o nouă rundă de tratative cu guvernul maghiar și, de aici
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
G. Mihăilă Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman - Textul original latin în forma finală revizuită de Dimitrie Cantemir De curand a apărut la Editură "Roza Vanturilor" impunătoarea ediție a uneia din operele fundamentale ale lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673-21 august 1723), cel mai strălucit spirit românesc
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
a uneia din operele fundamentale ale lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673-21 august 1723), cel mai strălucit spirit românesc, deschizător de orizonturi la începutul secolului al XVIII-lea: Demetrii Cantemirii Incrementorum et Decrementorum Aulae Othmannicae libri tres - Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, textul original latin în formă revizuită de autor, facsimil al Manuscrisului Lat. - 124 de la Bibliotecă Houghton, Harvard University, Cambridge, Mass., publicat cu o introducere de Virgil Cândea, membru al Academiei Române (1999, CIV +1064 p. facsimile + ÎI pl., în folio
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
limbi, inclusiv în română, este expus pe larg de Virgil Cândea, adevărat "secretar postum" - dupa propriile-i cuvinte - al învățatului domn al Moldovei. Splendida reproducere facsimilată a celor 1064 de pagini este însoțită de studiul introductiv, Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir (p. XVII-LVII; versiunea engleză de Sergiu Celac, p. LIX-CII). Acesta este precedat de o prefață - Întâia apariție a textului original al celor mai celebre cărți scrise de un român (p. VII-XI; versiunea engleză, p. XII-XVI), semnată
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
și prețuirea ei la adevărata valoare au devenit însă posibile abia o dată cu descoperirea de către profesorul Virgil Cândea, în 1984, a manuscrisului în formă ultima, cu îndreptările autorului, manuscris în care se păstrează originalul în limba latină, niciodată editat, al Istoriei Imperiului Otoman. Este fără îndoială cea mai senzațională dintre descoperirile acestui veac în domeniul literelor românești" (p. X). Reamintind principalele cercetări monografice consacrate în secolul nostru învățatului domn - ale lui N. Iorga (1901), I. Minea (1926) și P.P.Panaitescu (1958), în cadrul
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
să, despre care dăduse unele informații atât în Descriptio Moldaviae și în Vită Constantini Cantemyrii, cât și în alte scrieri, inclusiv în cea care a ajuns curând în Occident și a fost tipărită în trei limbi de circulație internațională: Istoria Imperiului Otoman. Într-adevăr, sosit la Londra, în 1732, ca ambasador al Rusiei, Antioh Cantemir (10 septembrie 1708 - 31 martie 1744), fiul domnului moldovean și al Casandrei Cantacuzino (ea însăși fiica a lui Șerban Cantacuzino, fost domn al Țării Românești), a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
cultura română l-a constituit amplul proiect al Academiei Române de editare a Operelor Principelui Dimitrie Cantemir, început în 1872. În cadrul acestuia, luptătorul pașoptist, juristul și publicistul Iosif Hodos, unul din întemeietorii Societății Academice Române, a redat după versiunea germană: Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și scăderea lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, Principe de Moldavia. Traducere de Dr. Ios. Hodosiu, Partea I-II, București, 1876-1878 (42+șIIt+410 p.; p. 411-880+CXXXVIII p. + I pl.: Palatul Prințului Dimitrie Cantemir, în
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
condițiile epocii noastre de apropiere și comprehensiune, a făcut accesibilă această operă cititorilor din țară să: Dimitri Kantemir, Osmanli imparatorlugu'nun yükselis ve çökus tarihi, vol. 1-2, Ankara, 1979. Așadar, oferind cercurilor savante și politice din Europa o Istorie a Imperiului Otoman din secolul al XIII-lea până la începutul celui de-al XVIII-lea, bazată în mare măsură pe izvoare turcești și bizantine, dar și pe propriile observații, prezente mai ales în partea a doua și în numeroasele note complementare, dedicate
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și chiar la începutul celui de-al XIX-lea, cănd mai apăreau încă versiuni prescurtate ale Istoriei Imperiului Otoman, "imaginea pe care învățații europeni și-au făcut-o despre acest stat, despre cultura și instituțiile lui a fost, în mare măsură, datorată lui Dimitrie Cantemir" (p. XXVIII). În legătură cu această, caracterizarea dată de Nicolae Iorga, autor el însuși al
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
În așteptarea ediției critice și a traducerii integrale în limba română, pe care le pregătește Dan Slusanschi, cititorii au deocamdată la dispoziție o parte, oferită, cu un studiu introductiv și comentarii ale descoperitorului, în paginile revistei "Manuscriptum": D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman. Praefatio - Prefață, cu cele trei capitole ale sale: I. Hegira cum aera christiana comparată - Hegira comparată cu era creștină; ÎI. De gente et nomine Turcarum - Despre neamul și numele turcilor; III. Origo prosapiae Aliothmanicae - Obârșia stirpei aliotmanice (anul XVI
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă, în privința cărora prea adesea mării și serioșii istorici ai creștinătății ni s-au părut a cădea din greu
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
fi pus toate ăAdnotatiunileă la o parte, pe când în edițiile ce avem ele se află împărțite la sfarsitul capitolelor sau în josul paginilor"11. Așadar, putem conchide, împreună cu editorul actual, ca reproducerea facsimilată a textului latin "oferă dovadă peremptorie că Istoria Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, operă atât de răspândită, citată și comentată de aproape trei secole, nu a fost niciodata cunoscută în forma ei originală (...). Avantajul examinării textului în formă lui autentică și, astfel, posibilitatea unei mai bune cunoașteri a
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
circulație internațională - engleză, franceza și germană. Și, dacă la această adăugăm tentativă redării, tot cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin în toată plenitudinea lui încheie acest drum lung și deschide perspectiva ediției critice și a transpunerii integrale românești a celebrei opere cantemiriene
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Antioh. Texte intégral d'après le manuscrit original de la Houghton Library, "Revue des études sud-est européennes", ț. XXIII, 1985, no. 3, p. 203-221. În numărul următor, 4, al aceleiași reviste, autorul a dat o primă descriere a manuscrisului cuprinzând Istoria Imperiului Otoman: Life Story of a Manuscript: Dimitrie Cantemir's History of the Othmann Empire (p. 297-312). 4 Bibliotecă Academiei Române posedă toate aceste ediții, descrise în Bibliografia românească veche de Ioan Bianu și Nerva Hodos, tomul ÎI, București, 1910, nr. 209
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162). 7 Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediție și studiu introductiv de Mihai Maxim, traducere... de Dan Prodan, București, 1996, p. 421 (Bibliografie selectivă. ÎI. Istorii generale). 8 Istoria literaturii române..., Vol. I p.310-311 9 Dimitrie Cantemir. Viață și opera, București, 1958
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Histoire de l'Empire Ottoman de Démètre Cantemir - à l,'occasion de la commémoration du 300ème anniversaire de la naissance de l'auteur, extras din Cultura turcica, Volumen V-VII, Ankara, 1968-1970, p. 55-66; Maria M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Dimitrie Cantemir, istoric al Imperiului Otoman, "Studii", Revista de istorie, ț. 26, 1973, 5. p. 971-989.
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
oamenii un fel de Iisusi astmatici:/ ase spune c-ar înaltă o corabie/ dar nimic nu se vede a ziceau -/ poate că-i doar o corabie de vorbea./ Zi și noapte am continuat să lucrez la corabie./ Zi și noapte imperiul îndoielii am frînt./ I-am așezat cu grijă pupă trirema odgoanele/ despăturita vatra din suflet gălețile cu roua/ ăPoftiti în corabia cu șapte pînze/ vîntu-i prielnic și depărtarea ne-asteaptă/ iat-o cum luminează cu toate rănile sale!a/ Dar oamenii
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
superior în raport cu femeile, cu "profesoarele" amorului dezmățat, bune psiholoage de altminteri și tiranice în totul. N-aveau ele armate, - zicea fostul patron - dar ar fi conduse numai la victorii trupele comandate de ele. Sau nu aveau, sub comanda, țări, state, imperii, de ce nu? că ar fi modificat istoria globului terestru. Azi, în ziare și în reviste se vor vedea reclame porno cu femei ademenindu-si clienții potențiali pe fel de fel de "linii fierbinți". Domnul patron, care încă mai viețuiește și
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
ca o distracție populară care suspenda pentru cîteva ore grijile cotidiene. Comportamente reprobabile în alte împrejurări sînt considerate legitime pe stadioane unde, în paralel cu meciul de pe teren, mulțimea pasionala, împărțită în două tabere, își duce propria lupta. Reacționînd sub imperiul emoțiilor, suporterii uită că e vorba doar de un joc sportiv, cu reguli precise; adversarii devin dușmani, iar rolul de încurajare a echipei favorite denaturează în umilirea echipei și galeriei adverse, urîte de moarte, ca într-un adevărat război. Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
sălbatică - s-o mai spun? - sufocă din fașa orice inițiativă locală. Că experții invocați mai sus vorbesc de "posibilitate" și nu de "necesitate" e o nuanță care-ar putea scăpa multora. Nu suntem țară care să fi trăit vreodată sub imperiul urgentei. La noi, posibilitatea - relativismul adică - a dominat copios toate celelalte forme de exprimare socială. De la imperativul " Nu se poate, toa'su, unde te crezi mata!", până la filozoficul " Se poate și așa", românul și-a exhibat ăntreaga paletă a strategiilor
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]