2,195 matches
-
aduce 3000 de galbeni pe an - adică cât o moșie mare - să-i mai dea și azi un milion daca vor. Gustul dumnealor și cestiune de apreciație. La așa cultură generală, așa om; la așa turc, așa pistol. Dar statul impersonal, egal pentru toți, pentru liberal ca și pentru reacționar, să-i dea o jumătate de milion de franci, reprezentați prin rentă reversibilă? D. Brătianu, tare și mare, dispune de soarta României, și pe când acestea se petrec în Parlament bietul popor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
termen prea lung pentru acoperirea acțiilor băncii, abuzul cu procurele comis de înalți funcționari ai statului, repartiția convenită și de mai nainte pusă la cale a acțiilor asupra membrilor ortalei, toate acestea, pe lângă imoralitatea procederilor și incompatibilitatea lor cu natura impersonală a statului, sânt agravate încă de turburarea adusă în circulațiunea bunurilor prin retragerea cu totul de prisos a monetei divizionare din piață. D. Cîmpineanu, în înalta sa înțelepciune financiară, a dispus ca banca să nu primească decât aur, bilete ipotecare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însăși. Când există agenți fiscali cari, în zelul lor rău înțeles, vor să dea bune rezultate în socoteala contribuabililor, nu se mai poate imputa nimărui sentimentul de a voi să se sustragă de sub acest zel cu totul nepotrivit cu natura impersonală și dreaptă a statului. Căci a fi nedrept pentru bune rezultate sau nedrept pentru cauze personale e poate diferent pentru cel ce aplică nedreptatea, e însă deopotrivă rău pentru cel nedreptățit. Vă recomand - mai zice circulara - să fiți cu mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
distins cu premiul editurii, împreună cu Becket, în 1961. Astăzi, în această articulație a creației literare cu știința critică, esențial pare a fi la Borges actul poetic. Și astfel, cu toate opozițiile, amândoi poeții, printr-un țesut comun al existenței, aproape "impersonal", au atins (fiecare în spațiul respectiv) o dimensiune ecumenică în care se verifică, atemporal, valorile spiritului. Aceste valori sunt o prezență, o interferență infinită, proprie literaturii. Și ca atare, această literatură nu poate fi decât universală...". (Eminescu și Borges, Poesis
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interpunere, mijlocire, intercalare, care presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
presupune obligatoriu relații între trei factori, dintre care unul este mediator, se află „între” ceilalți doi. De asemenea, este o relație și în același timp se mediază o relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
fond. Angheluță nu găsise altă soluție de titrare a unui cîmp bucățelit geometric decît comoda Pămînturile Gospodăriei. Portretul unei femei oarecare, nici măcar cu ambiția simbolisticii reducționiste, se numea, într-un prim puseu naționalist-comunist, Româncă și aparținea lui Vînătoru. Musceleanu picta, impersonal, o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai mult, nici mai puțin, casa memorială din Scornicești. Însuși Ghiață uita parcă de moliciunile de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR CONȘTIENT DE SINE, VOCE. narator absent [absent narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un sine narator, sau la o activitate de narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o prezintă; un narator care este și personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prezintă; un narator care este și personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. Gil Blas din romanul cu același nume este homodiegetic. ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981. Vezi și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv (Împăratul muștelor). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ. omnisciență selectivă [selective omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența selectivă caracterizează NARATORUL HETERODIEGETIC care adoptă o FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ (Portret
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
on a Schema for Stories. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 211-36. New York: Academic Press. Ryan, Marie-Laure. 1979. Linguistic Models in Narratology. "Semiotica" 28:127-55. . 1981. The Pragmatics of Personal and Impersonal Fiction. "Poetics" 10:517-39. . 1984. Fiction as a Logical, Ontological, and Illocutionary Issue, "Style" 18:121-39. . 1985. The Modal Structure of Narrative Universes. "Poetics Today" 6:717-55. Sacks, Harvey. 1972. On the Analyzability of Stories by Children. In John J.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în clasă. Dacă sistemul de reguli poate fi anterior venirii profesorului în instituția școlii respective, sistemul de reguli care funcționează în clasă trebuie să poarte amprenta negocierii între profesor și elevi. Apar astfel câteva avantaje: * exită un sistem de norme impersonale, deci elevii știu că nu depind de capriciile profesorului; * regulile respective s-au fixat prin negociere, deci n-au fost impuse de către profesor; * elevii înțeleg rațiunea unei pedepse - derivată prin încălcarea unei reguli - micșorându-se astfel riscul apariției unor reacții
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
chiar dacă uneori, procedeul dă rezultate. [...] A vindeca e a avansa printr-o neobosită diferențiere. La fel în etică, norma trebuie să găsească tonul potrivit și "pogorămintele" necesare pentru a vorbi dramei individuale și nu unei umanități abstracte, guvernabilă prin "statute" impersonale.40" Mai ales reprezentanții curentului narativist (A. MacIntyre, P. Ricoeur) au susținut că situațiile morale în care ne aflăm diferă întotdeauna una de alta și nu pot fi reduse la simplitatea schematică a unei legi universale. Lumea morală este de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cetate, care recunoaște fiecătuia ceea ce este drept să îi aparțină", iar datoria justiției comutative sau reparatorii era "de a veghea ca părțile care intră într-o relație să se găsească în condiții de paritate reciprocă, dovedind, prin aceasta, o obiectivitate impersonală și o mediere între două extreme injuste"219. Dimpotrivă, Cicero aprecia că nu tot ce se cuprinde în legile pozitive este bun și just. Ignoranța și alte defecte omenești se pot amesteca în făurirea legilor, așa că sunt unele legi care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tipuri de norme, respectiv autoritatea, subiectul și ocazia, permit noi clasificări: În funcție de autoritatea emitentă, prescripțiile pot fi teonome (legi ale divinității), atunci când au drept sursă un agent supraempiric sau pozitive, în cazul în care sunt emise de agenți personali sau impersonali. În cazul în care norma este emisă pentru a fi respectată de altcineva este eteronomă, iar dacă nu este dată de nicio autoritate (principiile morale) ori este emisă de un agent pentru el însuși (autocomenzi, autopermisiuni, autointerdicții) este autonomă. După
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normă care ar reglementa raporturile dintre un om și un lucru"47. Pentru înțelegerea conceptului de normă juridică trebuie să facem distincția între norma juridică și actul juridic individual sau concret. Spre deosebire de norma juridică, ce are un caracter general și impersonal, actul juridic concret se referă la conduita unei anumite persoane identificată și nominalizată, într-o anumită situație dată. Exemplul cel mai des utilizat este cel al hotărârii judecătorești dată în soluționarea unei cauze. Actele juridice individuale sunt date în baza
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridice, se referă la faptul că norma nu se adresează unei persoane anume, ci îi vizează pe toți oamenii sau o anumită categorie de persoane. Chiar și atunci când se adresează unor organe unipersonale spre exemplu președintele statului, avocatul poporului rămâne impersonală deoarece nu vizează persoana care deține la un moment dat respectiva demnitate. Obligativitatea normei juridice are în vedere faptul că acestea nu sunt simple doleanțe sau indicații, ci reprezintă o poruncă, un ordin, o dispoziție obligatorie. Fără caracterul general obligatoriu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
98 Nimeni nu poate nega faptul că acțiunea morală se află în strânsă legătură cu individul, ea având ca sursă un impuls intern, materializat ulterior într-un act individual, în timp ce dreptul este impus întotdeauna din exterior și ține de domeniul impersonalului. Această distincție exterior-interior, spune D. C. Dănișor, "nu este însă semnificativă. Trebuie observat de unde pornește fiecare dintr-o necesitate internă în morală și dintr-o necesitate pur exterioară în cazul dreptului pentru a concluziona dacă se întâlnesc undeva și dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și revederii, înlesnește instruirea noilor angajați și servește ca sursă de referință. * Dispozițiile trebuie aprobate de cei care au autoritatea necesară, consfințită prin organigrama întreprinderii. O instrucțiune sau o dispoziție scrisă devin instrumente permanente de coordonare, constituie mijloace de conducere impersonală, oferă soluții optime pentru problemele cu caracter repetitiv, oferă posibilități de anticipare și promovează spiritul de legalitate și ordine. Coordonarea prin specialiști interdepartamentali. Un număr mare de probleme de coordonare sunt generate de natura interdepartamentală a proiectelor. De exemplu, asimilarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
Bloom cu trecerea lui Shelley de la Prometheus Unbound la The Triumph of Life, precum și cu tranziția lui Keats de la Hyperion la The Fall of Hyperion. Bloom subliniază că cei trei poeți încep prin a încerca să dezvolte un mit relativ impersonal al căderii și mîntuirii, pentru că apoi să îl depășească prin abordarea voita a laturii subiective, prin intensificarea autoexaminării, în detrimentul unei explicații mai ample privind căderea unei lumi. Harold Bloom crede că Vala ne oferă o apocalipsa inexplicabilă (așa cum este și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de curent nu prea a prins În deceniile care au urmat (cel puțin În Învățământul românesc). Au avut câștig de cauză mai degrabă topicile clădite pe asumpțiile tehnice și metodice, pe strategiile de predare „inginerești” și, mai nou, pe proceduri impersonale, pe formule manageriale sau administrative de asigurare a educației. Cu alte cuvinte, pe aspecte mai degrabă formale, decât de esență sau de conținut (a se Înțelege, prin neglijarea raporturilor instituite În Învățare, prin diminuarea ponderii umanului În relația educativă). Diluarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
deprindere a unor calități necesare pentru a intra... În afară. Din această perspectivă, casa e o „Închidere ce se deschide”, o lume mică ce ne proiectează Înspre lumea cea mare. Locuința nu se confundă cu căminul, fiind un concept rece, impersonal, distant, administrativ; e o simplă locație, un reper spațial, un apartament, o vilă sau o adresă. Căminul În schimb are o Încărcătură concretă, caldă, presupune apropiere, Întâlnire, asociere; e cuibul odihnei și al regăsirii, fundamentul stabil și identificator al fiecăruia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
înlocuiau moneda metalică în circulație, dar care, așa cum vom mai discuta, nu puteau fi numite ca fiind bancnote. Bancnota ținând de un sistem instituțional și legal inexistent în epocă. Pe aceste înscrisuri se afla tipărit numele autorității emitente și erau impersonale. Am insistat asupra acestui moment, deoarece foarte multe surse îl indică pe Palmstruch drept inventatorul și fondatorul bancnotei, ceea ce considerăm a fi o exagerare. Pasul înainte făcut nu a însemnat apariția bancnotei, nu încă. Deși numele său ne poate duce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]