617 matches
-
și arma redutabilă cu ajutorul căreia scapă de adversari. În plus, Rambo mai este asociat cu puterea elicopterelor, explozibilelor și altor arme, îmbinînd astfel tehnologia și natura în imaginea unei adevărate "mașini de luptă". Ca urmare, imaginile pun în scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd asupra dușmanilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991). S-a mai susținut că în societatea mediatizată și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
piață însușită în calitatea sa de consumator într-o societate de divertisment; o galaxie de stări hiperfibrilate... O ființă traumatizată, produsă în serie." (Kroker și Cook, 1986: 274) Multe dintre teoriile postmoderne dau culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini dintre teoreticienii postmoderni au condus o examinare sistematică și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
societatea contemporană. Selecția pe care o propun eu nu este imparțială, dar este simptomatică pentru ceea ce sînt în general considerate trăsăturile caracteristice ale culturii postmoderne: proliferarea și diseminarea imaginilor fără profunzime; intensități orbitoare obținute prin intermediul tehnologiei de vîrf; pastișarea și implozia formelor și citarea și repetarea unor imagini și forme apărute anterior. Mă voi concentra asupra imaginii identității într-un serial de televiziune popular precum Miami Vice, care este adeseori considerat un text postmodern simptomatic și asupra reclamelor la țigări care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitolul 2 pentru discuția asupra acestei probleme). În plus, mai există o poziție postmodernă foarte familiară, de care aș dori să mă distanțez: opinia asociată cu Baudrillard (19893b, 1983 c) că televiziunea este zgomot pur într-un extaz postmodern, pură implozie, o gaură neagră în care sînt absorbite mesajele și semnificația ca într-un vîrtej caleidoscopic de semiurgie radicală, de neîncetată diseminare de idei și informații dusă pînă la saturație, de inerție și apatie în care înțelesurile se dezvoltă, în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă este prea superficială și limitată, atît în cazul în care se concentrează exclusiv asupra formei, asupra imaginii, cît și în cazul în care analiza este în întregime abandonată în favoarea unor metafore grandioase și totalizatoare (cuprinzînd expresii precum "găuri negre", "implozie", "cultură excrementală"). Este de preferat să fie analizate atît forma, cît și conținutul, atît imaginea cît și suportul narativ, atît suprafața postmodernă, cît și problematica ideologică mai profundă în contextul unor exerciții specifice care clarifică natura polisemică a imaginilor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moderniste care o prezintă ca pe un artist cu conștiință artistică 17. Ca atare, am putea pe de o parte să interpretăm "fenomenul Madona" ca pe un fenomen "postmodernist" în lumina utilizării categoriilor propuse de Baudrillard, cele ale simulării și imploziei, dar pe de altă parte trebuie să fim, de asemenea, conștienți și de punctele care pot propune o lectură a Madonei ca artist modernist. În majoritatea cazurilor, teoretizarea cu privire la fenomenul "postmodern" este tot atît de superficială și de unidimensională, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică și nimic nu este ceea ce pare a fi. Laurie Anderson însăși apare adesea ca ființă extraterestră și (bermensch. Supraomul nietzschean imaginat de ea (menționat în piesa pop "O, Superman
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
genurile familiare ale muzicii populare, Anderson amestecă genurile pop, rock, jazz, blues, gospel, clasic și altele, cu un nou sound electronic și cu imagini create pe calculator pentru a produce un nou tip de spectacol și de artă multimedia o "implozie" postmodernistă între artă "înaltă" și "comună" și genuri muzicale familiare. Într-o secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sale în bun de consum. Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK Jean Baudrillard a fost unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai fenomenului culturii media ai deceniului șapte și începutului deceniului opt. Studiile sale asupra simulării, imploziei, hiperrealității și a efectelor noilor tehnologii informaționale, de comunicare și media au deschis noi drumuri în teoria socială contemporană și au reprezentat o provocare la adresa ortodoxismului dominant. Teza pe care el a susținut-o, aceea a unei rupturi radicale cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de distracții postmoderne, subiectivitatea este fragmentată și se pierde, apărînd un nou tărîm al experienței, care face ca toate teoriile sociale și politice anterioare să pară învechite și irelevante. Lumea propusă de Baudrillard este aceea a unui proces dramatic de implozie, în care clasele, sexele, diferențele politice și chiar domeniile altă dată autonome ale socialului și culturalului s-au contopit, ștergînd toate granițele și diferențele, constituindu-se într-un caleidoscop postmodernist. Stilul și strategiile sale aveau de asemenea un caracter imploziv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și scriitorii cyberpunk pun în discuție însăși natura societății contemporane, a culturii, valorilor și politicii sale, obligînd cititorul să reevalueze concepte politice și teoretice esențiale. Neuromancer și viziunea lui Baudrillard Categoriile principale propuse de Baudrillard, acelea de "hiperrealitate", "simulare" și "implozie" apar toate în Neuromancer și există asemănări foarte interesante, dar și diferențe între punctele de vedere ale celor doi asupra acestui carusel tehnologic în care, prinși fiind, ne jucăm rolul, suferim și murim. Ambele viziuni descriu o societate supertehnologizată și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai mult, atît în universul lui Baudrillard cît și în cel al lui Gibson, tehnologia poate reface dar și schimba în mod dramatic oamenii. O dată cu "tehnologizarea" oamenilor și cu umanizarea tehnologiei o nouă implozie a oamenilor și a tehnologiei pune bazele unei noi epoci într-o lume a cyberpunkului, cu un individ istoric nou (ori cu dispariția acestuia, înghițit de o lume a obiectelor). Un astfel de univers ar merita să fie descris în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cazul cu predecesorii lor și, deoarece ei nu sînt nici tehnofili, nici tehnofobi, tinzînd mai curînd spre o echilibrare a efectelor tehnologice expuse în opera lor, observînd atît efectele pozitive cît și pe cele negative ale exploziei tehnologice și ale imploziei tehnologiei, culturii și individualității în epoca actuală. Fiind ei înșiși produse ale culturilor tehnologice consumatoriste (ca și computerele personale, VCR-urile, walkmen-urile și aparatele de radio CB, televiziunea prin cablu și satelit), reprezentanții curentului cyberpunk privesc tehnologia ca fiind omniprezentă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vîrf: ce mai rămîne autentic uman într-o lume în care limitele dintre oameni și tehnologie sînt permanent forțate? Ce mai înseamnă identitatea umană, din moment ce ea poate fi programată? Ce mai rămîne din noțiunile de autenticitate și identitate într-o implozie programată între tehnologie și om? Ce este de fapt această "realitate", capabilă de o simulare atît de vastă? Cum se erodează "realitatea" de astăzi și care sînt consecințele acestei erodări? Evident, Gibson nu răspunde acestor întrebări însă opera lui cel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moderne, respinsă de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de altfel de teoreticienii postmoderni; totuși, Baudrillard cade pradă unui model de gîndire bazat pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre America, Europa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe stereotipuri culturale și care frizează rasismul 30 . Această atitudine este ciudată, avîndu-se în vedere analizele anterioare făcute de autorul francez asupra fenomenului de implozie, inclusiv implozia diferențelor rasiale în societățile contemporane. Viziunea cyberpunk Așa cum am mai arătat, viziunea unei implozii radicale între rase, culturi, zone ale lumii este fundamentală în viziunile cyberpunk lansate de Gibson; în mod evident, aceste viziuni descriu desființarea granițelor dintre America, Europa și Lumea a treia, tendință reală în prezent. Există totuși curente contradictorii care vizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trecut, proclamînd "moartea" fenomenului modern și nevoia unor noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ierarhic, în ordinea crescătoare a gradului de dificultate, fiecare fiind dus la îndeplinire abia în momentul în care reprezintă o provocare, și nu o povară (Dryden, 1985). Deși studiile cu privire la succesul terapiei, în cadrul cărora s-au comparat expunerea gradată și implozia (expunerea negradată), au indicat rezultate asemănătoare (Sturgis și Scott, 1984), pacienții preferă expunerea gradată și au astfel mai multe șanse de a încheia tratamentul (vezi Clarke și Jackson, 1983; Barlow, 1988). Fiecare dintre tehnicile comportamentale disponibile poate fi structurată în funcție de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Friedmann, privind evoluția universului: a) universul s-ar putea extinde la nesfârșit; b) universul ar putea să-și încetinească mișcarea până la o viteză egală cu zero; c) universul, după oprire, ar putea începe să se contracte ajungându-se la marea implozie (big crunch). Așadar, viitorul universului depinde de atracția gravitațională din interiorul lui, atracție care depinde de masa universului, care, la rândul ei depinde de cantitatea de materie întunecată din univers. În prezent însă, astronomii au descoperit că universul nu-și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a fost deportată în Siberia, de sutele de mii de morți de prin gulaguri și închisori etc. Pentru aceștia tot jandarmul român rămîne simbolul răului. De la nașterea sistemului, în 1917, Lenin a fundamentat bolșevismul pe conspirație, pe secret. Pînă la implozia finală, legile secretului au funcționat invariabil, inclusiv pentru istorici, nu se putea apela decît la versiunea oficială, propagandistică, impusă de Putere. Astfel, arhivele țărilor comuniste debordează de secrete, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oară când mi-am mai văzut familia împreună.) Apoi - ca și cum ar fi fost prestabilit - toate aceste gânduri au declanșat ceva. O forță invizibilă mă împingea spre o destinație. Simțeam efectiv că mi se întâmplă asta. A avut loc o mică implozie. Mă uitam la ciorile care se roteau deasupra mea și în clipa aceea am realizat ceva. Existau attachments. Unde? Existau attachments la e-mail-urile provenite de la Bank of America din Sherman Oaks. Am simțit o durere în piept și nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
locuințe, hrană și asistență medicală. "Israelienii nu ne iubesc, îmi spune un responsabil întâlnit în zonă, dar sunt obligați să ne tolereze: noi suntem cei care le facem treaba." Națiunile Unite și ONG-urile sunt ultimele supape de siguranță înaintea imploziei, sociocidul sau sinuciderea unei societăți (pe trupul căreia s-a operat un politicid, după cum o atestă ministerele bombardate și sediile administrative pulverizate prin tiruri de rachete). Fără ele, cine ar mai oferi vreun adăpost, cine ar hrăni, ar vaccina, ar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]