1,093 matches
-
când ne vine știrea că a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne așteptam cel mai puțin: Andrei Georgescu, zis Jujucă, de Latină! Nu se potrivea nici cu Barbă și nici cu Tiranul, adevărate personalități didactice și oameni impozanți, cu prestanță! Jujucă era mic, tuns în cap cu mașina nr. 3, veșnic agitat și plin de el; și ne vorbea, adresîndu-se invariabil fiecăruia, indiferent dacă era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: ― Hei, băiețaș, băiețaș
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
erau neatinse de vreme. Avea o tunică roșie ca vișina putredă și era încins cu un cordon de aur, cu catarame, reprezentând un castel medieval. Părul, barba și mustățile se conservaseră foarte bine. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozantă: avea aproape doi metri și era foarte spătos! ― Ia uitați-vă, mă, ăsta romîn! După ce vizitarăm lăcașul cu de-amănuntul și ascultarăm toate explicațiile ghidului, ieșirăm în curte, unde, la umbra unor arbori bătrâni și a câtorva lespezi de piatră
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aproximativ o sută, călări pe cai Înalți, cu harnașamente aurite, cu câte două spade ținute În teci de argint de o parte și de alta a șeilor. Spadasinii francezi ai lui Yves. Curând, Angelo distinse, la mijlocul coloanei de spadasini, statura impozantă a francezului care scoase spada În semn de onor. - Mon commandant! se auzi vocea tunătoare a lui Yves, urmată de strigătul celor o sută de spadasini: - Vive le commandant! Vive la France! Noii veniți se alăturară coloanei care urca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lux considerabil. Domeniul se întinde pe câteva hectare plantate cu flori englezești, de are grijă o armată de grădinari, iar casa, în stil Tudor, e cu două etaje. Ridicată la începutul secolului, era tipul de conac-castel suburban, cochet dar și impozant, construit de un agent bancar sau de proprietarul unei mori relativ prospere, pentru familia sa, recent îmbogățită. Pe undeva, prin vreun cotlon retras, stă la pândă doamna Privett-Clampe. În altă parte, există un număr de birouri folosite intermitent de secretare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tras concluzia că nu era cine știe ce pierdere. Englezii adevărați nu par să poarte acest gen de pălărie, decât dacă îndeplinesc o funcție oficială. După câteva zile, iese și-și cumpără o pălărie obișnuită, din piele de porc. Este mai puțin impozantă. Discreția, începe el să-și dea seama, este cheia. Din fericire pentru Bobby, incidente ca acela cu Virginia și mătușa Dorothy, sunt rare și deja consumate. Odată, un inspector de fisc, născut la țară, se aplecă spre el și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lipsește. — Ce vrei să faci? — Ce-ai zice de-o plimbare la Londra? Și așa, înfofoliți cu căciuli și fulare, o pornesc. Mâinile lui Gertler, cu mănuși de lână, alunecă pe volanul unui unui autoturism Wolseley, dinaintea războiului, spațios și impozant. I-a plătit unuia de la Service o guinee să-i țină mașina acolo, iar acum omul îi privește cum pleacă, cu brațele încrucișate și cu un chip greu de descifrat. Farurile luminează două discuri care balansează pe suprafața înghețată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ar plictisi-o. Îi merge o vreme, dar numele rostite de el nu par să aibă aceeași greutate ca atunci când le rotește ea. Ea începe curând să se joace cu colierul, să se uite melancolic la paharul gol. O femeie impozantă vine spre centrul încăperii, sunând dintr-un clopoțel de argint. Lady Tredgold solicită atenția invitaților săi, anunțând că marele eveniment al serii va începe. Fiul ei va citi din volumul încă nepublicat „Crepusculul unui continent“. Selwyn face un pas înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și totul îi apare într-o ceață cenușie, înșelătoare. Noaptea stă sprijinit de balustrada vasului și urmărește apa care se năpustește incitant în chila de sub el. De la aceeași balustradă l-a urmărit pe profesorul Chapel cum ia aer curat dimineața. Impozant și stăpân pe tot ce se află în jur, își întinde pântecele proeminent și-și deschide nările ca pe niște porți; este stăpânul generos, care permite aerului să zburde prin plămânii săi. Când și-a scos panamaua ca să-și netezească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aduci aminte câte ceva despre casa părin tească din București? — Era pe strada Gogu Cantacuzino la numărul 50. În veci nătate, pe strada Batiștei, la numărul 25, locuia bunicul meu patern, Ion Procopie Dumitrescu. Era înalt și avea o barbă lungă, impozantă. — Manuela, verișoara ta, am intervenit întrerupându-i povestirea, mi-a spus că primarul avea o casă impresio nantă, cu o scară de marmură care ducea într-un hol imens, având în prim-plan două piane cu coadă puse cap la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
noapte în capitală, ajunseră la Castelul Takaradera a doua zi. Acesta era câmpul de luptă unde fusese învins Mitsuhide în vara trecută. În locul unde înainte nu fusese decât un sat sărăcăcios, cu un oficiu poștal dărăpănat, acum răsărea un oraș impozant. După ce mesagerii traversară Râul Yodo, putură vedea schelele care înconjurau castelul. Drumul era brăzdat adânc de urmele boilor și ale cailor și tot ce vedeau indica energicele planuri ale lui Hideyoshi. Până și Inuchiyo începea să-și pună întrebări cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
sens sunt cele dintre femei, fiindcă femeile nu trebuie să-și dovedească virilitatea printr-un act de violență extrasexuală fățișă, nu-i așa? între timp, Eva se pierdu în noianul de vorbe pe care nu le înțelegea, dar care sunau impozant, iar cele două femei mai făcură o ședință de papiloterapie. Uite încă un lucru despre care nu știa ce să mai creadă. Papiloterapia. Sally îi zisese că era încă inhibată și că starea de inhibiție era un semn de imaturitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
chiar trebuie s-o ții în continuare așa? îl repezi dr. Mayfield, dar dr. Board nu putea fi oprit. Chiar dacă lăsăm la o parte picioarele, tot pare să fie ceva în neregulă cu sânii ei. Știu că doamna Wilt era impozantă, dar sânii ăia dau impresia că ar fi fost umflați. Probabil din cauza gazelor interne. Știți, în timp putrezesc; așa s-ar putea explica totul. în momentul în care comitetul se duse să ia masa, își pierduseră cu toții pofta de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cea mai vagă idee. Desigur, vă închipuiți ce șoc am avut când BMW-ul lui Adam a intrat pe aleea casei familiei sale din Foxrock. Dacă până acum m-am simțit intimidată, ei bine, acum sunt mută de uimire când impozantele porți electrice se deschid și mașina intră în curte. —Uau, e minunat la tine acasă, spun, pentru că deși sunt foarte impresionată, ar fi nepoliticos să nu spun nimic. —E doar o casă, mă contrazice el. Doar o casă. Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cu Graham Hillingdon. Aproape Îmi sare inima din piept și mă prind repede de balustradă, ca să nu cad. Shit. Dacă s-ar uita acum În jos, m-ar vedea. De ce naiba trebuie să stea chiar aici ? N-are un birou impozant care-l așteaptă ? Oricum. Nu contează. Am să... schimb traseul. Cobor Încet cele câteva trepte, mergând cu spatele, Încercând să nu fac zgomot cu călcâiele pe marmură și să nu fac mișcări bruște, ca să nu-i atrag atenția. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
în geam să mă petreacă după obicei, m-a condus numai Figaro, cu ochii ei exoftalmici, care nu sunt sigur că mă văd, implantați pe capul piramidal. (Figaro, pe care într-o clipă de inspirație o botezasem Bismarck, din cauza mustăților impozante pe care le arăta, venită de afară, din vagabondajele ei nocturne pe acoperișuri. Se uita la mine fix provocator, cu o conformație a botului și a mustăților care m-a speriat, mai ales după ce am realizat că din botul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fumul subțire al țigării lui Anton. Puteam să știu dinainte că la noi acasă „se coace“ ceva, după aerul misterios al lui Sile, care își fuma puturoasele lui sub geamul bucătăriei noastre, expunându-și în lumina generoasă a felinarului piramida impozantă a nasului și bățul din gură. De dimineață plecase glonț la poliție, s-o denunțe pe fata care stătea ilegal la noi în spațiu, plecase așa semiîmbrăcat în decembrie, așa cum stă și acum pe alee, fumând numai într-un pulover
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nu i se acordă ocazia de a câștiga o femelă ca trofeu, masculul a cărui spermă e depozitată în coșul de gunoi al istoriei. Bărbăția Micului Dragon este mestecată de gorila mai mare, mai puternică fizic, mai agresivă și mai impozantă, Mao. Decembrie 1947. Mao epuizează, în sfârșit, trupele lui Chiang Kai-shek. Înainte de Anul Nou, Mao lansează un contraatac masiv. În timp ce se avântă înainte, soldații lui Mao strigă: Pentru Mao Zedong și Noua Chină! Lui Mao nu-i ia mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Ca și când ar fi fost pus cu de-a sila În Înaltele lui funcții! În fapt, dacă am Înțeles bine, el a făcut o mare carieră politică, fiind vorba de un om cât se poate de abil. Funcțiile administrative sunt foarte impozante, dar lucrările lui, chiar tu ai spus, reiau ce a făcut În tinerețe, lucruri de mult depășite În profesiunea noastră. Pentru că i-ai acordat prietenia ta, Îți pare rău că el s-a irosit În viața publică și nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de argint”! Probabil singurul metal prețios din casa lor! Cristian trebuie să fi făcut atâtea eforturi să mă determine să accept invitația acasă numai ca să mă prezinte soției! Pe cât este el de filiform și nesigur pe el, pe atât de impozantă și lipsită de trac este ea. Pretindea că ne mai Întâlniserăm cândva, În tinerețe, dar eu nu prea cred, pentru că e cu cel puțin zece ani mai tânără decât mine. Alcătuiesc Însă genul clasic de cuplu inseparabil. Din poveștile ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aștepta Venerabilul. Ampla eșarfă aurie de pe cap îi dădea prestanța unui sacerdot egiptean. D’Autrey se înclină în fața lui și își prezentă plin de mândrie invitatul. Venerabilul înclină doar puțin capul. Deși avea trupul firav, vocea se dovedi extrem de puternică, impozantă chiar, atunci când începu să vorbească. Era capabil să nuanțeze, să sublinieze, să dramatizeze ca un adevărat maestru al scenei. ― Alteță, fiți bine venit în mica noastră lojă! După cum știți, desigur, revoluția a răsturnat vechile cutume și a distrus monarhia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
răspundă cu o ușoară înclinare a capului. După vizită, eu și Sabina am fost poftiți de o infirmieră în biroul lui. Ambianța era asemănătoare cu cea din cabinetul pe care-l avea la Spitalul „Gheorghe Marinescu”, din București: același birou impozant, încărcat cu cărți, în dosul căruia trona profesorul învăluit în norii de Lucky Strike, aceleași fotolii joase, umile, la capătul opus al încăperii, același covor subțire, în culorile curcubeului, întins între el și cei care-i solicitau o audiență. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Mesajul versificat poartă și o semnătură: Uriel! Arhanghelul însuși, li se adresează: Veniți după mine! BAAL III Veniți după mine... Trecuseră de-acum, în mers, de potcoava largă, de ciment, a stadionului clubului sportiv al urbei (edificiu altădată arătos, prestigios, impozant și plin de glorie, acum demolat integral, cu excepția tribunei principale, generatoare încă de secrete nostalgii, printre suporterii fideli a echipei municipale de fotbal, a găzarilor) și se îndreptau in corpore, supunându-se sugestiei angelice șoptite, dar hotărâte, spre fosta Tăbăcărie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
căzut coroana regatului. S-a stins lumina lumii!" Vorbise Iepurele Alb. Plecându-și trist urechile, acesta adaugă, cu o voce demnă și scăzută: Eu sunt..., am fost cavalerul Ioan de Capistrano! ASMODEUS II Pe Bulevardul Castanilor, în paralel cu clădirile impozante ale Poștei, bisericii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Colegiului Național Mihai Viteazul, și pe direcția vechii Gări de Sud (punctul terminus al bătrânei avenide), Palatul Ghiță Ionescu, de vreo jumătate de secol sediu al Muzeului Urban de Artă, cu arhitectura
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
radicale, chiar exproprierea, căci altfel nu mai e chip să se întoarcă la țară, nici după potolirea tulburărilor. ― Spun oamenii multe, dar când a trecut primejdia și mai multe se uită! observă un fost deputat și bătrân gazetar cu barbă impozantă, recoltând un succes de ilaritate, care-i făcu atâta plăcere, că pe urmă pufni de râs toată vremea până la sfârșitul ședinței, enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
declară dânsul grav și solemn către cei patru șefi de autorități, în cabinetul său. Le ținu un mic discurs patriotic vibrant și energic. Făcu impresie. Primul-procuror, Toma Grecescu, slăbuț, spân și placid, se uita cu admirație la figura plină și impozantă a prefectului, care răspândea atâta siguranță. Căpitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvânt al noului său șef. Președintele tribunalului Manole Obogeanu, bătrân, zgârcit, îmbrăcat prost, se simțea străin la consfătuirea aceasta, dar având și el o mică proprietate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]