719 matches
-
În impresionism interesează redarea senzației luminoase, a efectului luminii fizice ninsă de soare peste lucruri. Contururile naturale ale lucrurilor trec pe planul al doilea și dispar sub petele, de culoare așternute peste ele. Un materialism rafinat stă la baza teoriei impresioniste, pe care n-o mai interesează nimic decât vibrația senzorială a energiei luminoase. Omul, în această pictură, nu mai are nici o însemnătate; el nu participă decât în măsura în care servește drept pretext al unui efect pictural. În tehnica impresionistă nu mai e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la baza teoriei impresioniste, pe care n-o mai interesează nimic decât vibrația senzorială a energiei luminoase. Omul, în această pictură, nu mai are nici o însemnătate; el nu participă decât în măsura în care servește drept pretext al unui efect pictural. În tehnica impresionistă nu mai e posibilă compoziția unui ansamblu. Totul devine anonim și gata parcă să reintre în neant. În ordinea politică, această pictură corespunde practicii votului universal, pentru care individul nu mai contează ca individ, ci ca număr pierdut în masa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului, inspirată de lectura lui Dante, iar opera lui cealaltă e modelată în tehnica impresionistă. Bourdelle și-a stilizat statuile în maniera egipteană, iar Ivan Meslrovici le arhaizează într-un fel de gotic adaptat eposului iugoslav. Cu alte cuvinte, însăși arta cea mai aservită, prin caracterul ei, e cu termenul consacrat o stilizare. Pictura la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
echilibru �ntre o fă?ad? neoclasic? monumental?, sobr?, ?i hala al c?rei desen i se datoreaz? �n parte. �n orice caz, g?rile, care marcheaz? puternic imagi-nea oră?elor erei industriale, �i impresioneaz? �n mod di-ferit pe contemporani. Pictorul impresionist C. Monet le celebreaz? �n La Gare Saint-Lazare (1877), �n timp ce Theophile Gautier regret? deja �n 1868 c? �arhitectură care provenea din Templul Antichit??îi, din biserică Evu-lui Mediu, va rezulta la noi din gar?�. Alte locuri de schimb
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este, nu evaluative, ci descriptivă. El susține -că baza cercetării lui este aranjarea unor grupuri de figuri de stil "așa cum se înșiră ele pe o scară ascendentă, de la cele mai simple, sau cele aproape literale, până la cele mai imaginative sau impresioniste" ; dar socotește că scara "particularităților și intensității activității imaginative" nu are nici o legătură directă cu evaluarea figurilor de stil. Cele șapte tipuri de imagini pe care le stabilește, rânduite în ordinea fixată de el, sânt următoarele : imaginile decorative, voalate, violente
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu poate fi verificată public în sensul cel mai deplin al cuvântului. Dar anevoie se vor afla "valori" care să se ofere unei astfel de verificări în mod necondiționat. Tratatele mai vechi fac adesea o deosebire între-atâtea "evaluative" și critica "impresionistă".. De fapt, deosebirea a fost formulată în termeni care ne pot induce în eroare. Primul tip de critică apela la reguli și principii considerate obiective; cel de ad doilea tip făcea adesea paradă de faptul că nu apelează la nici un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că această nouă instituție, a artiștilor in viață, nu este Într-atât de permisivă cu „pictura nouă―, ea acceptând numai lucrări clasificate drept „academice―.2 De-abia În 1896, reușesc să pătrundă În Palais du Luxembourg o serie de picturi impresioniste. Un an mai târziu, În 1819, ia naștere o nouă instituție: Museo Nacional del Prado din Madrid, unde, din exuberanța spiritului identitar național, se deschide și o sală de pictură 2 Lucrările de artă academică ale absolvenților Académie de Peinture
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
toată opera, ca și în toată viața lui Mateiu I. Caragiale, un brummellism literar, cum am zice noi, o "invoaltă floare de tropice", cum atât de minunat zice Perpessicius." Dacă Ionel Teodoreanu este judecat din perspectivă stilistică ("...stilul său excesiv impresionist, ornat înadins, decorativ, deci răsucit, cârlionțat și deloc epic, e oricum un stil dificil." Ă, Gib Mihăescu este scrutat din perspectiva universului moral și tematic. Multe scene și pasaje au "factură și forță dostoievskiană", autorul sugerând o evoluție viitoare ce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ideologiei estetice: "Urmărită dincolo de paginile întâiului său volum, activitatea lui Vladimir Streinu atestă o ușoară evoluție (cu inevitabile concesii în favoarea pozițiilor refuzate inițială, în sensul unui anume istorism, oarecum fragmentar încă, ce-și subsumează atitudinile și procedeele criticului, inclusiv notele impresioniste, detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt timp de la moartea criticului, Eugen Jebeleanu - în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cel ce a scris Ușor cu pianul pe scări se juca (era un fel de hîrjoană critică) cu opera, o întorcea curios (era să zic: cuvios) pe toate fețele, receptînd-o preponderent cu organele de simț (e un strat de exegeză impresionistă), demonta întregul bucată cu bucată, se întreba de soarta fiecăreia, schimba amuza(n)t locul pieselor, iar cînd textul era destrămat de tot, abia atunci începea, la fel de ștrengărește, adevăratul examen critic: intuițiile apărea brusc în față, evaluările (sau presupunerile) erau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un teren nu numai ostil, dar și total nepregătit. Cine se ocupase mai înainte, la noi, de hermeneutică? Nimeni. Eram totuși acuzat între alte inepții de... imperialism hermeneutic (scrisoare din 14 august '80). Aceasta într-o critică predominant publicistică, foiletonistică, impresionistă și creatoare, cu desăvârșire străină de astfel de preocupări, lipsită de orice pregătire în aceste domenii. Să mai reamintim atâtea atacuri răuvoitoare, incompetente? Am un întreg dosar, pe care nu l am redeschis de un deceniu. Un prieten citez tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
astfel de reacție se înregistrează, fugitiv, anterior, și la G. Călinescu, în Istoria literaturii române. Bineînțeles, o dezbatere sistematică a problemei este necesară. Sigur că nimeni nu mai face azi, în Occident, literatură despre literatură, nu mai scrie proză critică impresionistă, în genul lui Ion Negoițescu. Dar, în definitiv, de ce el n-ar avea dreptul s-o facă, în interiorul strict al culturii române? Și ca să revenim, foarte fugitiv, și la Biografia ideii de literatură: nimeni n-a încercat încă, în Occident
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Teoria literară originală se lasă încă așteptată. A patra cauză, în sfârșit, este de ordin publicistic, foiletonistic. Lipsind tradiția culturală, filozofică, referințele interne de mare prestigiu, terenul a fost ocupat în mod firesc și în totalitate de critica de orientare impresionistă. Iar aceasta a fost și a rămas profund ateoretică, adesea chiar deschis ostilă rigorii de orice fel a studiilor literare. Climatul din presă n-a fost de altfel niciodată favorabil acestor preocupări. Orientarea sa fundamentală este de indiferență, ignorare sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ce întreaga generație Nae Ionescu a detestat profund spiritul critic și raționalist iluminist. Un ultim aspect este legat de condițiile reale de recepție ale unor astfel de studii la noi. Cine citește ce? în nici un caz o lectură de tip impresionist, literar (liniștea erudiției, de pildă) nu este adecvată. Pe de o parte, lipsa de tradiție și de preocupări în acest domeniu, de acces la izvoarele străine și ignorarea ingenuă a celor românești duc spre o audiență inevitabil restrânsă. Pe de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a dobândi o libertate care nu pare a fi îngăduită, aici pe pământ, decât sfinților"31. De aici pornește discuția asupra grilei potrivite de lectură a prozei lui Eliade. Există, pe de o parte, după expresia Lăcrămioarei Berechet "o decodare impresionistă - a prozei scurte a lui Eliade (n.m) - prin grile previzibile, inerțiale, fără o lectură atentă a eseisticii și a operei științifice, încărcată aluvionar de prejudecăți estetice", în care integrează o mare parte a receptării interbelice, pe de altă parte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
reprezintă ecologia ca știință, așa cum s-a dezvoltat aceasta ca știință a complexității. • A cincea sursă este reprezentată de artiștii și operele de artă în care locul natural este înfățișat cu sens, de la artiștii Renașterii și cei romantici până la pictura impresionistă și inovațiile artistice contemporane. Ecologia profundă preia idei din toate aceste surse pe fondul respingerii tradiției cartesiene dominante, ceea ce presupune 274: • Trecerea de la modele convergente reductive la modele divergente holistice. • Trecerea de la perspectiva antropocentrică la conceperea omului drept parte a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai adânci! Și-și aruncă revendicativ un braț pe după mijlocul subțire al prietenei sale atrase de chemarea monstrului mitologic și enigmele existențiale. Întocmiră pe dată breviarul evenimentelor personale notabile din ultimii ani, dar frumusețea momentului, grandoarea istorică a locurilor, jocul impresionist al razelor de soare printre frunzele platanilor, aerul sclivisit al trecătorilor, toate concurară la rezerva impusă adevărurilor mai sordide, ce-și cerșeau și ele o cale de venire în cuvânt. Sufletul își amenajează vitrinele în funcție de sezoanele așteptării, mereu deficitare în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Într-o altă stațiune, la zece kilometri de acolo. Era o localitate tot atât de mică, dar mai bine organizată, cu un castel, un golf minunat și mult aer pitoresc. Abia după ce mi-au spus că e localitatea unde veneau cândva pictorii impresioniști mi-am amintit că am văzut, În albume, tablouri de Matisse și Derain pictate aici. Mi-au rămas În inimă impresiile de atunci și de aceea nu am ezitat deloc când mi-a propus ca loc de campare Colliourul. tot
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
beneficiul �noii filosofii�?) ?i ca instrument de autoanaliz? a societ??îi (�n profitul istoriei ?i antropologiei). Ea apare f?r? �ndoial? mai tehnicizat? că niciodat? ?i ca urmare mai pu?în clarv?z?toare a sensului. �ntre �eseismul� speculativ sau impresionist (�ntotdeauna viu ?i foarte gratificat social) ?i �expertiză pe por?iuni strict delimitate� (prea descriptiv? ?i rutinizat?, dar curtat? politic), calea de urmat pentru o sociologie explicativ? bine �ntemeiat? teoretic ?i empiric r?m�ne destul de str�mt? [47]. Moartea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
peisaj, din dorința de a se desfăta într-o mare liniște și de a surprinde același loc în diferite ore ale zilei. Nemulțumire față de mijloacele clasice de a crea un peisaj, o natură moartă, îl făcea să prefere maniera moderat impresionistă: de a fixa pe pânză vibrațiile atmosferice din jurul obiectelor inundate de lumină, prin tușe fragmentare, fără a pierde nici un moment din vedere claritatea formelor. Mărturisirea de mai târziu, conform căreia marele și adevăratul său profesor a fost "natura", este specifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
a fixa pe pânză vibrațiile atmosferice din jurul obiectelor inundate de lumină, prin tușe fragmentare, fără a pierde nici un moment din vedere claritatea formelor. Mărturisirea de mai târziu, conform căreia marele și adevăratul său profesor a fost "natura", este specifică esteticii impresioniste și la noi în țară, o constantă a școlilor naționale din prima jumătate a secolului XX. Nicolae Grigorescu avea să facă din impresionism un model ce avea să devină un fenomen de epocă, iar Luchian, "inovatorul", avea să găsească în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
am interesat de Manet "Le Fifre" și "Lola de Valence". Mai mult decât impresioniștii, C. Monet și ceilalți, au făcut impresie deosebită asupra mea acele multe acuarele de Jongkind, atât de apropiate de gustul și priceperea mea, încât acei faimoși impresioniști mi s-au părut a fi cam prăfuiți, ceva cretos, artificial. Un olandez acest Jongkind. O pânză admirabilă de Van Gogh, un birt, o grădină de vară. Tot un olandez și acest Van Gogh. Orașul a fost, de la început, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
magic colorată timpul îmi pare de-a dreptul prietenos. Dar clipa trece, chiar dacă cerul e senin și sub irizările lui copacii își tremură ușor frunzele nespus de verzi. Azi se întâmplă ceva. Timpul pare suspendat precum natura transfigurată din pictura impresionistă. Și spațiul meu vital e altul. O încremenire cu rost, o nemișcare voită de parcă ar încerca o eternizare a lucrurilor și a simțurilor, drept pentru care viziunea metafizică asupra vieții suferă adânc. Un exercițiu de pustiire a eului? Ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a fost mult timp puternic; există numeroase comentarii asupra faptului că tradițiile, de exemplu, au dus la diferențe majore în comportamentul politic al țărilor vest-europene. A apărut un număr imens de scrieri în domeniu (inclusiv genul literar), care, deși puternic impresioniste, au întărit de-a lungul deceniilor și chiar secolelor ideea potrivit căreia comportamentul politic și social (atât național, cât și regional) este profund afectat de împrejurările specifice în care s-au dezvoltat țările. Începând cu secolul al XVIII-lea, diferențele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a publicat și m-a premiat în cadrul Concursului "Poemul comentat" pe care îl gira (în anii optzeci) în paginile revistei "Astra". Laurențiu Ulici practică în acei ani o critică de metodă, sedusă oarecum de structuralism, cu dese izbucniri de umoare impresioniste, ceea ce-l făcea foarte frapant în ochii tinerilor pe care, de altminteri, îi cultivă cu o franchețe nu lipsită de un anume rigorism. Ne-am văzut de multe ori, fie la București, unde discutăm de predilecție probleme de teorie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]