1,086 matches
-
reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit) și vicleșugul neprefăcut din pri virea lui. Cuplul Ion-Ana se alcătuiește astfel sub semnul duplicității, ca act de voință: Ce să fac? Trebuie so iau pe Ana! Trebuie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale impulsive (scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care există încă și astăzi). Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și blândă și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, filantropică, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament opus. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți și torturați. Reputația tratamentului umanitar al alienaților, recunoscută țărilor românești, ca, de altfel, întregii lumi ortodoxe și a Orientului Mijlociu în genere, necesită corectivul: blândețea se adresa bolnavilor recunoscuți ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
are surse diferite, fiind legată mai mult de intoleranță la limite, la frustrări. Este un simptom care se înscrie în registrul mai degrabă pulsional decât relațional și exprimă o tulburare a personalității. Dacă este frecventă situația în care o dimensiune impulsivă însoțește adolescența, este rară aceea în care ea apare doar la această vârstă: în general, impulsivitatea se manifestă mai timpuriu. Consecință a dezinteresului, retracția socială, familială, afectivă este frecventă: adolescent care se închide singur în camera sa ore în șir
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de câteva simptoame: anxietate minimă, ușoare dificultăți de adormire atunci când tristețea predomină în timpul serii, senzația de a nu fi capabil și ușoare eșecuri școlare, reproșuri față de părinți... Pot apare idei în legătură cu moartea și chiar un gest suicidar într-un context impulsiv. Aceste simptoame au întotdeauna un caracter intermitent. Adolescentul este în continuare activ, se implică în mod pozitiv în activitățile școlare, culturale, sportive, afective etc. În unele cazuri, confruntat cu această stare depresivă, adolescentul poate adopta un comportament de luptă, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de bune, poate apare o reacție „catastrofică”, notele mai proaste justificând și întărind sentimentul de devalorizare; - posibile idei în legătură cu moartea, chiar o tentativă de sinucidere (în general cu medicamente sau tăierea venelor) de cele mai multe ori într-un context reactiv și impulsiv. Această situație de criză poate dura mai multe zile, o săptămână sau două. Dacă nu intervine nici un tratament, „criza anxio-depresivă” poate să se transforme într-o stare depresivă autentică. Braconnier (1987, 1995) notează următoarea situație: „criză de angoasă acută” în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a informat-o că acest prieten ieșea și cu o altă fată. Din acel moment Clémentine pare că a fost „deposedată” de povestea sa și invadată de reacția părinților săi: cele două familii se întâlnesc. Într-o seară, Clémentine pleacă impulsiv la prietenul său și este însoțită acolo de către părinții săi. Urmează apoi o lungă discuție între cei patru părinți și cei doi adolescenți. Decizia ca cei doi adolescenți să nu se mai întâlnească este luată de către toți cei care au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cei de o seamă cu el. Dar această culpabilitate nu explică tergiversările și obișnuita dificultate de a face față situației. La aceasta se adaugă adesea o notă evidentă de agresivitate: la început adolescentul este nervos, coleric, după cum spun părinții, adică impulsiv și iritabil, semne de acum recunoscute ale depresiei la adolescență. Dacă rezultatele sale școlare devin slabe, iar adolescentul afișează o oarecare indiferență defensivă față de aceste rezultate, el devine leneș și „nepăsător” în ochii părinților. Cererile de autonomie ale adolescentului, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trei copii mici pentru a face față nevoilor familiei, deoarece soțul nu mai lucrează. Atunci când vine la policlinică, de cele mai multe ori a lăsat copiii singuri în casă, și atunci își lasă fiul acolo și se întoarce rapid acasă. În mod impulsiv, i se întâmplă totuși să invadeze biroul asistentei sociale, și să se prăbușească evocând dificultățile sale materiale. Pascal n-a fost dorit, nașterea a fost dificilă, cu ștrangulare cu cordonul ombilical și o ușoară reanimare neonatală. Mama face mereu referire
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o discuție în contradictoriu sau o ceartă cu mama sa, i se întâmplă să facă o criză de disperare extrem de violentă în timpul căreia se gândește la moarte. Atunci când starea de rău a fost prea insuportabilă, și-a zgâriat în mod impulsiv de două ori obrajii, brațele, picioarele cu o lamă de ras. Ea declară că n-a vrut să se sinucidă ci doar să facă să înceteze starea de rău interioară. Catherine este o adolescentă cu fața puțin mai specială, cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în mod clar diferit unele față de altele, și este dificil să nu ținem cont de aceasta în evaluarea gravității gestului, dar există și alți factori foarte importanți, în special gradul de premeditare al actului suicidar în opoziție cu caracterul său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
opoziție cu caracterul său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DSM-IV). Renaud și colab. (1999) precizează că tulburările de conduită măresc riscul de suicid chiar și în absența tulburării de dispoziție, prin rolul indirect al impulsivității. Brown și colab. (1991) notează în legătură cu această situație faptul că TS (tentativele de suicid) impulsive sunt însoțite de un nivel al depresiei mai scăzut decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă toate relația dintre tentativa de suicid și tulburările de conduită. Larsson și Ivarsson (1998) constată astfel, în cadrul populației de adolescenți spitalizați la urgență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson, trec la act într-un mod impulsiv, pentru a lupta împotriva angoasei și a afectelor depresive care amenință să le copleșească (cf. depresia de abandon, capitolul 1). HOMOSEXUALITATE ȘI TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ Să ne reamintim mai întâi că termenul de homosexualitate n-ar trebui să fie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În plus, trăsăturile de personalitate subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând dimensiunea depresivă și impulsivă asociată în mod obișnuit, dar nu constant, unei tentative de suicid. Dacă sinuciderea nu apare mai frecvent în adolescență față de alte etape de viață (în special la persoanele în vârstă), în schimb este incontestabil faptul că tentativa de suicid reprezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ales în adolescență, întâlnim clivajul, proiecția și trecerea la act, mecanisme pe care le vedem foarte bine acționând în cazul tentativei de suicid. Această tendință spre trecerea la act pune în evidență cealaltă axă psihopatologică proprie tentativei de suicid: dimensiunea impulsivă. Aceasta din urmă demonstrează fragilitatea și relativa ineficiență a funcționării psihice în cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul pentru care nu regăsim o psihopatologie și mai ales o nosografie specifică tentativei de suicid a adolescentului. Ne propunem deci, în cele ce urmează, să prezentăm
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SUICID: VULNERABILITATE PSIHICĂ ȘI DETERIORARE A PROCESELOR MENTALE Dacă nu putem vorbi despre un profil de personalitate definit în mod riguros și nici despre o patologie psihiatrică prezentă în mod regulat, exceptând cele două dimensiuni depresivă (vezi capitolul 6) și impulsivă (vezi mai departe), reținem totuși la adolescenții predispuși la sinucidere unele constante pe care numeroși autori le-au semnalat deja (Jeammet și Birot, 1994; Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în cele ce urmează, o sinteză
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care să poată fi, în mod sistematic, pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului suicidar”: adolescenții care comit acest gest suferă de o tulburare a cărei gravitatea este foarte variabilă și nu prezintă în mod necesar o patologie mentală indentificabilă din punct de vedere nosografic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau mai veche, sau în fața unui subiect care evocă posibilitatea unei treceri la actul suicidar, este indispensabil să identificăm unele manifestări simptomatice sau comportamente asociate (factori de risc). Putem distinge simptoamele de prim rang (dimensiunea anxio-depresivă), de rangul doi (dimensiunea impulsivă și organizarea personalității), de rangul trei (mediu contextual). FACTORII DE PRIM RANG: DIMENSIUNEA ANXIO-DEPRESIVĂ Dimensiunea anxio-depresivă se stabilește prin: - identificarea ideațiilor suicidare, diferențiind pe cât posibil ideile suicidare (a gândi să se omoare), intențiile suicidare (a gândi să se omoare într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
energică, de preferință o spitalizare imediată mai degrabă decât o dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj, certuri, conduite violente față de obiecte sau de persoane, treceri la act diverse, accidente repetate etc.; - consumului abuziv de substanțe, în special în cadrul unei dimensiuni auto-terapeutice definitorie pentru utilizarea riscantă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj, certuri, conduite violente față de obiecte sau de persoane, treceri la act diverse, accidente repetate etc.; - consumului abuziv de substanțe, în special în cadrul unei dimensiuni auto-terapeutice definitorie pentru utilizarea riscantă sau utilizarea nocivă (tutun, alcool, hașiș, medicament auto-administrate: Gould și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colegi pentru a formaliza pe scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea clinică, în cea mai mare parte a timpului aceste dimensiuni, mai ales primele două, se întrepătrund, dar se întâmplă adesea ca acestea să fie și destul de bine diferențiate. Din dorința de claritate le
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imediată a unei supravegheri medicale. Dacă această dimensiune depresivă și suferința care o însoțește pot fi recunoscute și acceptate de către adolescentul însuși și de către anturajul său, „îngrijirea” acestei depresii structurează supravegherea medicală. Recomandăm cititorului revederea capitolului consacrat acestui subiect. DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ Această dimesiune ridică cu totul alte probleme în momentul în care ea domină puternic tabloul clinic, a fortiori atunci când prezența sa este exclusivă. Dacă în acest context nu este cazul să ne temem de o recidivă imediată (deoarece trecerea la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]