578 matches
-
dezvoltare - 2b; adaptare/integrare - 3b), stabilizare (consolidare/independență - 4b) și declin (involuție - 5b; slăbirea performanțelor - 6b); iar pe de altă parte, dinamica tipurilor de personalitate anormală sau patologică cu „factorii morbigenetici” specifici, reprezentați prin conflicte (reacții - 1a), regresiune (nevroze - 2a), inadaptare (psihopatii - 3a), dezadaptare (psihoze - 4a), deteriorare (demențe - 5a) și deficiențe (oligofrenii - 6a). Din schema prezentată se poate desprinde faptul că cele două zone, cea a normalității psihice (N) și cea a anormalității psihice (A) sunt dispuse simetric, „în oglindă”, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu curba N. Pe această curbă se înscriu, în raport cu nivelul de organizare al personalității tot șase situații „patogene”, care, în diferite etape ale vieții individului, pot duce la apariția unor anomalii psihice ale personalității. Acestea sunt următoarele: conflicte/frustrări, regresiune, inadaptare, dezadaptare, deteriorare, deficiență. Se poate remarca faptul că, așa cum cele două curbe N și A sunt complementare între ele, și „factorii” sau „situațiile” care pot influența dinamica evoluției vieții persoanei sunt complimentare, așa cum, de altfel, se poate vedea din tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complimentare, așa cum, de altfel, se poate vedea din tabelul din pagina 426???, în care sunt expuși „factorii de normalitate” (N) și „factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
eronate care vor constitui premisele unui sistem de gândire de factură delirantă, fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea paranoiacă se caracterizează prin următoarele patru trăsături fundamentale: hipertrofia Eului, neîncredere, falsitatea judecății, inadaptare socială. În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestui tip de deficiență sunt implicați direct în procesul formării sau al structurării Supra-Eului personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta distingem următoarele tipuri de deficiențe de adaptare-integrare: starea de dependență familială sau socială, reprezentând o inadaptare pasivă a individului, starea de inadaptare activă caracterizată prin conflicte, conduite de tip deviant, delincventă, sociopatie, acte antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
direct în procesul formării sau al structurării Supra-Eului personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta distingem următoarele tipuri de deficiențe de adaptare-integrare: starea de dependență familială sau socială, reprezentând o inadaptare pasivă a individului, starea de inadaptare activă caracterizată prin conflicte, conduite de tip deviant, delincventă, sociopatie, acte antisociale. 8) Personalitățile deteriorate Acest grup reunește acele modele de personalități anormale caracterizate prin degradarea progresivă, cu caracter ireversibil, a sistemului personalității și care survine ca urmare a evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului, trebuie avut în vedere și faptul că bolnavul psihic, ca individ social rămâne o prezență în interiorul comunității social-umane. Prezența bolnavului psihic în societate va influența comunitatea, după cum, în egală măsură, și comunitatea socială va exercita o influență asupra acestuia. Inadaptarea socială a bolnavului psihic se datorește, pe de o parte, schimbării naturii sale cu efecte negative directe, imediate și variate în comportament, gândire, activitate, iar pe de altă parte, prin schimbarea modului de comunicare interprersonală. Deși boala psihică „izolează” bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezentate, sunt manifestări psihopatologice în strictă dependență cauzală de factorii etno-culturali care normează grupul social în care acestea apar, se manifestă și evoluează. Dincolo de acestea, se mai descriu tulburări psihice care se datoresc unor situații de conflict intercultural sau de inadaptare culturală. Este cazul unor persoane care aparținând unor culturi, în medii socio-culturale diferite. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Tulburări psihice datorate unor conflicte interculturale Așa cum s-a arătat mai sus, fiecare persoană este, dincolo de aspectele sale psiho-biologice, și produsul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în ea un model arhetipal, cu care să se identifice. Dar este necesar ca și acest „model” să-l accepte și să-l recunoască. Toate acestea, reunesc în final condițiile psihopatologice, care duc la edificarea unor situații conflictuale, stări de inadaptare nevrotică și, în situații destul de dese, la dezvoltări psihotice de factură paranoiacă. Aspectele mai sus analizate, privind raporturile care există între viața psihică, normală și patologică, și factorii culturali și sociali, pun probleme deosebit de interesante și importante atât pentru psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decât acesta. Colegii de clasă au sesizat prezența elevului D.M. la diferite evenimente publice din oraș (concerte, festivaluri etc.) în compania unor copii care se ocupau cu vânzarea anumitor bunuri. II. Prezentarea cazului Problema educativă a elevului D.M. ține de inadaptarea școlară, manifestată prin atitudini respingătoare față de cerințele școlii: adesea absentează și, atunci când vine la școală, manifestă o conduită inadecvată față de învățător și colegi. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
mamei. Aceasta pleacă și ea de acasă, după plecarea lui în căutarea unui loc de muncă, iar copilul rămâne singur, fără nicio supraveghere. O acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv. VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Inadaptarea elevului D.M. la cerințele școlare a fost repercusiunea comportamentelor greșite ale părinților. Tensiunile în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
repercusiunea comportamentelor greșite ale părinților. Tensiunile în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
eleva nu reușește să găsească în bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci eleva în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta mai bine la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
subscrie M. se poate desprinde mai degrabă din cronici decât din articolele sale programatice. Nici nu e de mirare, de vreme ce autorul se arată mefient față de tehnicizarea excesivă a criticii românești din anii ‘70-’80. Totuși, această mefiență nu provine din inadaptare - M. demonstrează în repetate rânduri că e un bun cunoscător al metodelor mai noi -, ci dintr-o incompatibilitate structurală. De pildă, în articolul Critica de poezie, ce deschide volumul Semnele realului, își declară adeziunea la „profilul de autor”, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
comilitonilor săi. Triunghiul format din pianistul Sandu, profesorul universitar Dionisie și frumoasa Pia aparține unei lumi cu lustru artistic și cu vocație (sau doar cu veleități) creatoare. Un bun pretext pentru romancier să compromită metodic clișeele produse abundent de literatura inadaptării intelectualului la un mediu ostil: anomalia și excrescențele sale - deriziunea, uzura, plictisul, urâtul. Intercalate în roman, Fragmente cu hamsteri reprezintă teatrul de operațiune al unui autor-personaj anonim, care scrie, la persoana întâi, jurnalul cărții și în același timp istoria căsniciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală și mă pot sacrifica Într-un «avânt de altruism» pe altarul Cauzei cu C mare13. Spaima, inconsistența psihică transformată În inconsistență fizică descriu Întreaga teroare a inadaptării la lume. Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca formă a unui nou tip de raportare la realitate, mărește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Revista de Pedagogie nr. 12 - 1970. 4. Al., Roșca și colectivul 5. I., Străchinaru - „Creativitatea și limbajul în perspectiva pedagogică”, E.D.P., Educație și limbaj, 1972. 6. D., Ciumăgeanu, Adrian, Mang - „Particularități ale procesului educațional pentru copiii cu tulburări neuropsihice și inadaptare școlară”. Psihopedagogie specială, București, 1973, pag. 82. Câteva aspecte psihopedagogice cu privire la dezvoltarea limbajului la copilul cu deficiențe senzorial-auditive Moto: (C. Păunescu) În literatura de specialitate a secolului nostru problema demutizării și a recuperării copiilor cu deficiență de auz (surzi, hipoacuzici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
logice făcute: să cunoaștem factorii reușitei sau eșecului adaptării cât și nivelul acesteia, altfel spus, să facem studiul adaptabilității adică al capacității de adaptare; să putem aprecia predicția adaptării cu unele variabile; să realizăm și investigăm fenomenele și formele de inadaptare precum și factorii ce le generează; să putem preciza metodele pozitive care facilitează adaptarea. Nu uităm însă în ce constă specificitatea deficienței mintale din punct de vedere psihopatologic, fapt care ne determină să analizăm în continuare factorii adaptării. II. Factorii adaptării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Pornind de la ideea că influența pe care o exercită un factor sau altul asupra copilului nu este izolată, ci există în permanență o interacțiune bio-psiho-socială, René Lafon introduce noțiunea de prevalență, noțiune deosebit de importantă pentru înțelegerea corectă a fenomenelor de inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
altul asupra copilului nu este izolată, ci există în permanență o interacțiune bio-psiho-socială, René Lafon introduce noțiunea de prevalență, noțiune deosebit de importantă pentru înțelegerea corectă a fenomenelor de inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
importantă pentru înțelegerea corectă a fenomenelor de inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de grup Este evident că instituția în care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atunci când are un șef care manifestă bunăvoință, înțelegere, care-l acceptă și ia în considerare deficiențele sale. Trebuie remarcat faptul că utilizarea investigațiilor sociometrice în studiul relațiilor de grup s-ar putea dovedi utilă în diagnosticul precoce al fenomenelor de inadaptare. Pe baza lor pot fi preconizate unele măsuri de profilaxie a inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ia în considerare deficiențele sale. Trebuie remarcat faptul că utilizarea investigațiilor sociometrice în studiul relațiilor de grup s-ar putea dovedi utilă în diagnosticul precoce al fenomenelor de inadaptare. Pe baza lor pot fi preconizate unele măsuri de profilaxie a inadaptării ulterioare, căci dacă deficientul prezintă astfel de tulburări în timpul perioadei de calificare este probabil ca ele să se mențină și să se accentueze după plasarea sa. Această ipoteză a fost verificată prin studiul adaptării socio-profesionale a deficienților cu statute sociometrice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu sunt direct comparabile cu cele ale grupurilor de elevi normali, de aceeași vârstă. Ele pot fi asemănătoare cu cele ale grupurilor de copii normali, mai mici ca vârstă. S-au semnalat conflicte frecvente care constituie o principală cauză a inadaptării profesionale și aici se subliniază rolul maistrului în soluționarea, diminuarea sau chiar dispariția conflictelor. La acest aspect ne vom referi când vom discuta factorii pedagogici. c) Cât privește contractul de durată cu o profesie sau alta, avem date și informații
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]