708 matches
-
sistemul lumii, indiferent de natura cunoștințelor pe care credem că le-am dobândit. A judeca capitalismul și moneda de hârtie ca fiind începutul și sfârșitul tuturor relelor în economie este o mare eroare pe care mulți economiști o fac din inadecvare, din plasare eronată în raport cu lumea, cu istoria, cu amplitudinea fenomenului social și economic. Considerarea capitalismului ca fiind singurul purtător de crize este o eroare pe care o datorăm în primul rând lui Marx, la care, indiferent de orientarea pe care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Socialismul este doctrina economică a unei alte planete și a altor oameni. Este și din acest punct de vedere o utopie 1207. Controlul adecvat al resurselor nu a fost realizat niciodată de către socialiști. Nici măcar nu și-au propus acest lucru. Inadecvarea conducerii economiei la realitatea economică este una flagrantă. Din acest motiv, Mises numește economia socialistă ca fiind o "economie irațională"1208. El consideră că "fiecare pas care ne îndepărtează de proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și de utilizarea banilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iudaismului împreună cu prietenul său E. Neuman (ceea ce determină scrierea celor două volume), încearcă să se integreze în Sinagogă, învață ebraică, își cumpără toate accesoriile ritualului iudaic, dar până la urmă această tentativă eșuează într-un mod paradoxal. Cauza ar fi o inadecvare sacerdotală a rabinului la care mergeau, Nemirov. Acesta nu reușește să intre în grațiile celor doi, unul dintre motive fiind acela că vorbea prost româna. Din cauza acestui rabin, cei doi decid să o rupă cu Sinagoga. E un motiv iarași
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și în cazul, destul de frecvent, al dezacordului între ținută și împrejurare. Doamnele care asistau, în 1824, la primirea de către Grigore Ghica a consilierului danez Clausewitz arborau toalete de bal, măcar că era zece dimineața. Cu treizeci de ani mai târziu, asemenea inadecvări înduioșătoare încă nu dispăruseră cu totul. La Focșani, în 1856, căpitanul austriac Salomon de Friedberg vedea pe stradă femei tinere târându-și prin praf rochiile grele de catifea, în vreme ce la serate veneau în superbe „robes de chambre“ și încălțate cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ordin economic, problema ne va apărea într o nouă lumină și în veritabila ei complexitate. Se va putea înțelege astfel, fără lamentări inutile, și apariția între termenii ecuației a unor decalaje temporare sau ajustări din mers, nu ca expresii ale inadecvării, ci ale unei fecunde tensiuni înnoitoare. Se va înțelege de asemenea că esențial în evaluarea lucrurilor nu este de a stabili dacă unul din factori a luat-o cumva înaintea celuilalt, spre a osândi la rigoare „forma fără fond“ sau
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un salt înainte pe drumul dezvoltării filosofiei marxist-leniniste"17. Mai mult, reproșurile făcute de Ceaușescu intelligenției românești la sfârșitul anului 1969 sunt aceleași pe care Stalin le-a făcut literaților la o întâlnire cu aceștia în 194618, anume retardare conceptuală, inadecvare cu necesitățile timpurilor, sprijin insuficient acordat partidului și liderilor săi ș.a.m.d. Ceaușescu a preluat de la Stalin nu doar anumite formule, dar mai ales și o serie de practici. Una dintre ele este aceea a întâlnirilor regulate cu intelectualitatea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
altar”4). Comportamentul lor e determinat de imperative obscure, instinctuale, mai puternice decît orice rațiune. Sînt exaltați și triști, în primul poem, cuprinși de delir, în al doilea. Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la „o noapte de orgie” „pe canapeaua din altar”. „Fanfară” se aseamănă, cel puțin sub un aspect
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nevoia de a da conținuturi veritabile formelor de viață contemporană. „Viața patriarhală - scria chiar un publicist băcăuan - se alungă cu năzuinți occidentale”. Neîndoielnic, Bacovia era în curent cu înfruntările dintre cele două atitudini. Detestînd “humorul”, adică sfidările parveniților, superficialitatea și inadecvările, Bacovia se plasa de partea prooccidentalilor. Nu numai literar, ci și etic, Bacovia a aparținut seriei mici a celor cărora nu li se pot imputa intenții de parvenire și compromisuri. Opinia mi-e confirmată de aceste rînduri ale lui Gala
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în privința asistenței sociale / 34 1.3. Noul pachet legislativ al protecției copilului sau drumul României spre Uniunea Europeană / 51 1.4. Europenizarea și globalizarea și efectele lor asupra vieții sociale și europene mondiale, dar și asupra vieții sociale din România: bunăstare, inadecvare sau degradare? / 61 1.5. România, membră a Uniunii Europene, și relația ei cu Biserica, în privința asistenței sociale, după anul 2007 / 74 Studiu de caz: Dezvoltarea carierei profesionale de inspector de specialitate (preot) în cadrul DGASPC CS / 74 Capitolul II Gândirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la nivel local, în România va trebui să se dezvolte în viitor acest nivel" (Buzducea, 2009, p. 139). 1.4. Europenizarea și globalizarea și efectele lor asupra vieții sociale europene și mondiale, dar și asupra vieții sociale din România: bunăstare, inadecvare sau degradare? Asistența socială are, prin excelență, o legătură destul de puternică cu tot peisajul vieții sociale mondiale. În funcție de felul în care se dezvoltă societatea, de modul în care politicile economice adoptate la nivel mondial pot eradica sau chiar acoperi sărăcia
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și, am putea merge mai departe, influențează chiar relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale din țara noastră. Tot acest demers științific este de a demonstra că lucrurile nu par așa cum au fost arătate. Cu siguranță, cei mai mulți se întreabă: Globalizarea reprezintă bunăstare, inadecvare sau degradare a vieții sociale? Ne întrebăm și noi în privința vieții economice și sociale din România: după douăzeci de ani de la căderea comunismului, noile forme, procese, ideologii au așezat România pe un drum al bunăstării sau avem parte, de fapt
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
5 clasa de mijloc. Graficul 5. Distribuirea globală a bogăției Sursa: UN Development Programme 1998 Analizând rezultatele cercetărilor făcute la nivel mondial de către institute sociologice performante, nu știm dacă globalizarea a adus numai bunăstare sau dacă ea reprezintă în totalitate inadecvare socială sau este chiar un proces de degradare totală a vieții sociale mondiale. Globalizarea în conformitate cu cele studiate are din fiecare acestea trei (bunăstare, inadecvare și degradare) câte ceva. Toate informațiile pe care le-am strâns în acest subcapitol, ne întăresc ideea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sociologice performante, nu știm dacă globalizarea a adus numai bunăstare sau dacă ea reprezintă în totalitate inadecvare socială sau este chiar un proces de degradare totală a vieții sociale mondiale. Globalizarea în conformitate cu cele studiate are din fiecare acestea trei (bunăstare, inadecvare și degradare) câte ceva. Toate informațiile pe care le-am strâns în acest subcapitol, ne întăresc ideea că asistența socială se va dezvolta, iar aceasta va avea nevoie și de o implicare mai puternică a Bisericii Creștine, pentru că în acest ritm
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
chiar la vârste presupuse ale cumpătării și echilibrului, nu se sfia să-și bucure retina și să-și încălzească, omenește, sufletul cu accese de pasiune juvenilă. Cred că Ioan Petru Culianu are cuvinte șfichiuitoare la adresa lui Cioran, din această perspectivă a inadecvării dintre scrisul său polisat și sclipitor și onestitatea intelectuală de a-și trăi ideile în același chip, oricât de nefiresc ar fi fost un astfel de gest. Deși nu poate fi substanța unui reproș, această discontinuitate i-a tulburat pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
copil printre adulți; sentimentul timpuriu al diferenței; clasele primare; de la idiș la ebraică și română; evrei și români; Creangă, Veronica Micle, „plopii lui Eminescu”; emigrarea: niciodată cu adevărat hotărâtă, mereu amânată; mediul social se schimbă; primele lecturi; primul sentiment al inadecvării: „mă aflu într-un loc în care nu vreau să fiu”; prima „discriminare”; noi experiențe ale diferenței; idiș și română; tabere de vară la Covasna; prin împrejurimile Târgului; mozaici și creștini; „să-mi aduci apă sfințită”; biserică și sinagogă; călătorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești în asumarea destinului la nivel cuprinzător, universal. Aici s-ar putea replica: dacă românul s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
condamnați la trăiri poetice și lamentații de inimă albastră. Sentimentul tragic putea fi înecat în vin sau în lacrimi: fie de râs, fie de plâns. ,,C-așa-i românu!...” De aceea, probabil, un analist literar reproșa romanului autohton o anume inadecvare față de temele mari ale tragicului. Era nu doar expresia complexului de superioritate propriu etniei respectivului scriitor, ci și o normală sancționare a inerției românești în asumarea destinului la nivel cuprinzător, universal. Aici s-ar putea replica: dacă românul s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
realizat într-un climat educativ vetust, care nu a stabilit încă racordul cu socialul. În fapt, această problemă (a motivației) este adesea ignorată astăzi; oricum, profesorii nu sunt pregătiți încă să-i facă față. Argumentele profesorilor cad pradă unei triple inadecvări: 1. Reacția. Relația dintre interesele, așteptările elevului și unele obiecte de studiu calificate ca neimportante, deci neglijabile din perspectiva elevului. 2. Câmpul de intersecție dintre ispitele (zonele de atracție) oferite de mediul social și capacitatea unor obiecte de studiu de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dispuși încă să accepte acest lucru. De altfel, nici planificatorii învățământului nu-l acceptă, dacă ne referim la Statutul elevului, care nu prevede în mod explicit vreun drept sau vreun drept de decizie (de participare la decizie) pentru elevi. Această inadecvare generează o multitudine de conflicte în relația profesor elev și, măcar din aceste considerente, dacă nu din altele mai importante care vizează un statut nou, inevitabil pentru elevi, credem că următoarea întrebare a lui Bochenski merită toată atenția: [...] se poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Editura Humanitas, București, 1992. 12. Geissler E., Didactica generală, E. Klett Verlag, Stuttgart, 1981. 13. Dewey J., Democrație și educație, traducere de Rodica Moșinschi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. 14. Stan E., "În corsetul blocajelor sociale și al multiplelor inadecvări", în Tribuna învățământului, nr. 399, sept. 1997. 15. Postic M., La relation éducative, P.U.F., 1979. 16. Reboul O., La Philosophie de l'éducation, P.U.F., 1971. 17. Laberthonière L., Théorie de l'Éducation, Librairie Bloud & Gay, Paris
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Ibidem, p. 42. 48 J. Dewey, Democrație și educație, traducere de Rodica Moșinschi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972, p. 36. 49 Ibidem, p. 38. 50 E. Stan, "În corsetul blocajelor sociale și al multiplelor inadecvări", în Tribuna învățământului, nr. 399, sept. 1997. 51 Op. cit., p. 59. 52 Ibidem, p. 62. 53 Ibidem, p. 60. 54 Ibidem, p. 84. 55 Ibidem, p. 84. 56 Ibidem, pp. 83-84. 57 M. Postic, La relation éducative, P.U.F.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
unui episod neplăcut care mă face să cred că problemele cu care sistemul de învățământ românesc se confruntă sunt din ce în ce mai grave, că soluțiile găsite de conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării dovedesc lipsă totală de interes pentru vreo reformă, precum și inadecvare la cerințele pieței muncii din România. În aceste condiții, misiunea mea de deputat, membru al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport, devine, pentru moment, iluzorie. În urmă cu doi ani, Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” din Suceava a avut
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sine" a cetățeanului în relație cu prestigiul și recunoașterea în lume a statului căruia acest cetățean îi aparține). Toată această lungă, totuși, cum nu se poate mai sumară și grăbită introducere mi-a fost necesară ca să explic senzația stăruitoare de inadecvare pe care mi-a dat-o demonstrația lui Traian Ungureanu, privind felul în care au trăit românii comunismul. Cu atât mai mult cu cât ideile lui Traian Ungureanu sunt cele pe care excedați, le întoarcem toți, pe toate fețele, în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
că nu este Anglia, de pildă, și Bucureștiului că nu este Londra. Deși tuturor ne este evident că el nu este nici măcar Micul Paris, exact în aceeași măsură în care Parisul nu este Marele București. Și atunci de unde impresia de inadecvare? Pur și simplu din observația de bun simț că bovarismul identitar escamotează sau deformează termenii analizei exprimând pur și simplu frustrările și insatisfacțiile noastre. Nu spun că nu există și în această carte numeroase considerații pe cât de tranșante și admirabil
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din 1949, imensa iluzie ideologică. Este ceea ce spun textele diplomaților occidentali din deceniul cinci, scrisorile lui Maniu, ale lui Rădescu, ale exilului politic românesc, ale Regelui... Dar capitolul unde graba jurnalistică, opinia în detrimentul analizei dă cel mai supărător senzația de inadecvare este cel final. "De ce a fost dizolvarea statală și mentală a românilor atât de rapidă și desăvârșită?", se întreabă Traian Ungureanu. Om de presă, dependent de discursul de actualitate ca fumătorul de tutunul lui, Traian Ungureanu nu își pune nicio
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]